12,214 matches
-
și la sfârșit de săptămână, În timpul liber, totul bazat pe voluntariat. Helle Panke primea o subvenție anuală de 90.000 DM (această abia ajungea pentru corespondență, cf. B.P.). Cei care veneau să susțină conferințe erau În special foști istorici și filosofi. Nici Helle Panke n-avea posibilitatea să plătească onorarii conferențiarilor sau să finanțeze proiecte. Doar asociațiile din Potsdam (Rosa-Luxemburg-Verein e.V.) și Leipzig erau În măsura s-o facă, datorită reprezentării PDS În parlamentele regionale din Brandenburg și Saxonia. În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Panke a reușit să editeze câteva publicații, În general broșuri. În pofida dificultăților și imperfecțiunilor, Birgit P. consideră manifestările organizate de Helle Panke drept un succes, așa cum o dovedea importantă participării publicului. Printre conferențiari, În special istoricii se bucurau de succes. Filosofii au avut mai mari dificultăți de adaptare la noile exigente profesionale, trebuind să citească o Întreagă literatura la care nu avuseseră acces Înainte. Economiștii, În majoritate convertiți În sectorul privat al economiei, erau mai greu de convins să susțină conferințe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
profesori de filosofie fuseseră menținuți În posturile lor după 1990 ( În logica și istorie mai ales). Pe de altă parte, condițiile sale materiale de existență erau insuficiente pentru a putea face cercetare pe cont propriu. Nu-și continuă meseria de filosof decât că amator (als Hobby-Forschung). Obligat să-și schimbe În permanență locul de muncă, a avut dificultăți să se mai specializeze. Fără a putea estima proporțiile, D. Wittich crede că o mare parte a sociologilor - chiar dacă obligația pentru ei de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe vremea RDG-ului. Erau considerate cazuri fericite printre sociologi și ale celor care făceau marketing pentru tot soiul de Întreprinderi, de la margarina până la cultura. Deși aveau o situație dificilă, reușeau să-și câștige existența că sociologi, spre deosebire de cei mai mulți dintre filosofi, juriști sau istorici. Gregor Schirmer estima că economiștii erau cei care aveau cele mai multe șanse să reușească, căci ei trecuseră În mod sistematic În sectorul economei private, unde se implicaseră pe cont propriu. Unii puteau fi regasiți În asigurări sau În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ionescu, deseori evocat În România de la o vreme. O operație de spălare ideologică Cărticica lui George Voicu consacrată «mitului Nae Ionescu» este un excelent studiu de caz privind contribuția elitei intelectuale românești, după 1989, la această «sub-cultură a conspirației». Acest filosof și publicist, considerat tatăl spiritual al «tinerei generații» din anii ’30, transfigurata astăzi În elită intelectuală a națiunii, a fost celebrat În mod aproape consensual Încă de la Începutul anilor ’90. Sistematic cenzurat până În 1989 datorită apologiei nazismului și fascismului național
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și inițiator al «scrisorii celor șapte» (scriitori) care-și manifestau solidaritatea cu Mircea Dinescu; Mihnea Berindei, istoric refugiat de mai mulți ani la Paris, militant În Franța pentru apărarea drepturilor omului În România și reconvertit În științe politice: Stelian Tănase, filosof de formație, tânăr romancier la vremea aceea, pasionat de istoria politică, unul dintre manifestanții din București În ajunul fugii lui Ceaușescu. Cooptarea de membri ai grupului, vreo treizeci la Început, patruzeci și opt astăzi, s-a făcut pe două criterii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
inițială a GDS-ului, chiar dacă primii trei s-au Îndepărtat relativ repede de grup: Tănase, primul redactor șef al revistei «22», săptămânalul editat de GDS, l-a părăsit la sfârșitul primului an, ca urmare a unui conflict cu Gabriel Liiceanu, filosoful care avea să se impună ca lider informal al grupului; Teodorescu a devenit responsabilul filialei românești a Fundației Soros, pentru ca mai apoi să-și fondeze propriul institut de sondare a opiniei publice (IMAȘ), unde a fost urmat după câțiva ani
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Faptul, 132-135; Sângeorzan, Conversații, 79-82; Felea, Prezența, 109-112; Grigurcu, Între critici, 271-275; Tuchilă, Cetățile, 223-239; Simion, Scriitori, III, 353-365; Grigurcu, Existența, 293-302; Cistelecan, Poezie, 87-90; Eugen Simion, Un studiu al melancoliei, RL, 1991, 7; Ioan Holban, Pentru femei și pentru filosofi, CRC, 1991, 21; Ovidiu Verdeș, Satanismul poetului, VR, 1992, 6-7; Vasile Spiridon, Călător fără prihană, F, 1992, 7-8; Ierunca, Subiect, 131-136; Valeriu Cristea, Între îngeri și demoni, CC, 1993, 5-6; Ioana Pârvulescu, Erotica morții, RL, 1993, 31; Doina Tudorovici, Poetul
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
a eului cognitiv determinat ca individ, așadar din perspectiva orizontului afectiv din care se desfășoară gândirea”. Despărțirea de facto se produce abia în Ușa interzisă. „Gândirea lor era într-o parte, iar viața lor într-alta”, scrie L. aici despre filosofi. Jurnalul său recuperează anecdoticul autobiografic sub specia romanescului: gândirea și viața ajung să se suprapună, să se amestece. Dacă în Jurnalul de la Păltiniș romanescul, deși efectiv, era lăsat în planul secund, „tehnic”, al prelucrării anecdoticii pentru a crea efectul de
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
armonioase, tensiunile și conflictele apărând în acele societăți în care: rezidența este neolocală; schimbările socioeconomice sunt rapide, iar individualismul și realizarea personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a tradus teza de doctorat în filosofie, publicând-o sub titlul Ideea de revoluție în doctrinele socialiste (Studiu asupra tacticei revoluționare) (1926). Ca doctrinar politic, a elaborat studiul Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în franceză în 1949
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
dotat cu spirit critic, analitic și disociativ. R. demonstra că opera lui Taine e o completare, explicitare și precizare a celei hegeliene, trecută totuși de autorul francez printr-o grilă spinozistă, matematică și mecanicistă. Scrierea ce îi aduce consacrarea ca filosof original este eseul Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, rămasă până astăzi una dintre cele mai frumoase și actuale cărți românești de filosofie. Apărută în 1934, lucrarea cunoaște în 1968 ediția definitivă, din care sunt eliminate referirile (critice) la determinismul
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
asupra existenței”. Mai mult: el vorbește, cu spirit de finețe, chiar de „funcțiile emoționale-sentimentale” care stau la originea întrebărilor și demersurilor științei. Întreaga creație filosofică originală a lui R. se prezintă astfel ca meditația lucidă și activă a unui umanist. Filosoful a adus culturii române servicii inestimabile tălmăcind douăsprezece din cele optsprezece volume ale ediției originale a operelor lui Hegel. Însemnări despre Hegel (1967) edifică asupra imensului travaliu depus de traducător, ca și asupra pătrunderii lui profunde și subtile în arcanele
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
ci și despre Maitreyi și Lumina ce se stinge, romanele lui Mircea Eliade. R. a intervenit în discuțiile despre „fenomenul românesc” cu un punct de vedere rigid, restrictiv, xenofob. De asemenea, s-a pronunțat împotriva tipului de românism propus de filosoful C. Rădulescu-Motru și a atacat sintezele de istorie literară concepute de E. Lovinescu, pe care l-a considerat un „falsificator al culturii românești”, și de G. Călinescu. Acesta îl executase concis: „Îl continuă pe N. Crainic, caricatural, N. Roșu, fără
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
Zimbrul”, 1851) - epocile de demult. Narațiunea face loc reflecțiilor sociologice, psihologice sau filosofice, dominante, ca în Yassy et ses habitants en 1840 (Iașii și locuitorii săi în 1840), apărută postum. Panorama Iașilor oferă „un vrednic subiect de cugetare pentru observatorul filosof”. Când se sustrage reveriilor paseiste, R. aruncă o privire ascuțită asupra societății contemporane, în care vechiul și noul, orientalul și occidentalul se întrepătrund, oferindu-i prilejul să se delecteze fixând tipuri și moravuri, în ce au ele caracteristic. Avusese chiar
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de argumente și de seriozitate. Mult mai eteroclit este volumul din 1981, care cuprinde, completat, un studiu mai vechi, Eminescu și Schopenhauer (1966). Este avansată aici ideea unui fond originar luminos al poetului, pe care s-ar fi aplicat influența filosofului german. Acestui text, mai întins decât celelalte, îi sunt adăugate numeroase și felurite contribuții despre Blaga, considerat cel mai mare poet român după Eminescu, ori despre controverse teoretice și istorico-literare legate de iluminism, romantism, folclor, literatură comparată, estetică generală sau
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
sursele înseși ale forțelor creatoare», a descoperi un punct origo, un «sens profund al operei de artă», un arhé al artei, iată ambiția autorului tezei despre creația artistică. NICOLAE BALOTĂ SCRIERI: Goethe. Câteva aspecte, Cluj, 1932; Max Dessoir, estetician și filosof, Cluj, 1933; Essai sur la création artistique. Contribution à une esthétique dynamique, Paris, 1935; ed. București, 1972; ed. (Eseu despre creația artistică. Contribuție la o estetică dinamică), tr. Cristina Rusu, introd. Marian Papahagi, București, 1989; Le Sens de l’existence
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
atât de rău? E adevărat că americanii sunt mai orientați Înspre Îmbogățire decât oricare alt popor. De asemenea, suntem probabil mai autocentrați și mai abuzivi decât multe alte popoare. Dar rămâne cealaltă față a caracterului american, spiritul civic, pe care filosoful francez Alexis de Tocqueville l-a găsit foarte atrăgător În tânăra Americă pe care a vizitat-o În 1831? Toqueville a notat tendința americanilor de a forma asociații voluntare, pentru a promova bunăstarea publică, un fenomen aproape inexistent În Europa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Perspectiva a redirecționat atenția umană către lumea orizontală, a lui aici și acum și a repoziționat fiecare ființa umană pentru a deveni eventual stăpân pe domeniul său terestru. Perspectiva a migrat de pe pânzele artiștilor Renașterii la mesele de scris ale filosofilor din perioada preiluministă, devenind principalul instrument conceptual pentru a reface lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru transformarea naturii În resurse. El a găsit ceea ce considera a fi o piatră din Rosetta pentru descifrarea și manipularea secretelor naturii În legile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puternic decât oricare altul care ne-a fost lăsat moștenire de acțiunea umană și este originea tuturor lucrurilor”16. Raționalizarea naturii, În forma măsurătorilor matematice, a adus-o un pas mai aproape de a fi considerată ca o resursă. John Locke, filosoful politic englez, a dat ultima lovitura cu viziunea sa asupra naturii. Pentru Locke, orice chestiune despre valoarea intrinsecă a naturii era, ca să fim direcți, un nonsens. Locke argumenta că „pământul care este lăsat În starea lui naturală se numește, așa cum
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu istoria și cu povestea lui. Spațiile se confundau cu locurile. Reducând totul În lume - și În univers - la măsurători matematice abstracte, filosofii iluminiști au reușit În mod efectiv să elimine orice sens al experienței trăite. În noua schemă a lucrurilor, tot ce era important era locația și mișcarea. „Dați-mi extensie și mișcare”, a exclamat Descartes și „voi reconstrui universul”21. De
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umană, precum și instituțiile care guvernează comportamentul și activitatea umană. Bertrand Russell, matematicianul-filosof din secolul XX, a remarcat odată că matematica are o frumusețe rece și austeră 22. Cu toate că Descartes era convins că matematica era cheia pentru a descifra secretele universului, filosoful iluminist, sir Isaac Newton, a fost cel care a furnizat formula matematică pentru organizarea lumii naturale. Newton a descoperit metoda matematică pentru a descrie mișcarea mecanică. El a argumentat că o singură lege poate să descrie atât mișcarea planetelor, cât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre natură a filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre natură a filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]