7,586 matches
-
de asemenea, că interpretările "generalizante" sînt constituite doar de la cîteva caracteristici ale noilor practici mediatice, dar are ambiția de a cuprinde toată comunicarea plecînd de la o problematică limitată și suprapune nelegitim informatizarea și comunicarea, iar paradigma calculului este transformată în fundament suficient pentru a analiza ansamblul fenomenelor comunicaționale. Deși în bună măsură aceste observații sînt pertinente, cartea lui Lucien Sfez rămîne cu multe puncte de atracție, mai ales prin semnalizarea exceselor societății comunicaționale, a fenomenelor patologice. Parcă răspunzînd metodei de investigare
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pe modelul bilei de biliard, ale cărei traseu și impact asupra receptorului sînt întotdeauna calculabile. Cauzalitate liniară. Subiect și obiect rămîn separate și foarte reale. Realitatea este obiectivă și universală, exterioară subiectului care o reprezintă. Reprezentarea și caracteristicile sale constituie fundamentul însuși al acțiunii și al percepției. Poziție dualistă, dragă lui Descartes, orice ar spune susținătorii unei inteligențe foarte artificiale. Și nu va fi singurul lor paradox distanțarea de dualismul cartezian, făcînd uz din plin tocmai de schema lui Descartes, reprezentativă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
avea să devină The Structure of Social Action. Sorokin a considerat manuscrisul drept "ilizibil", adăugând remarca "lucrări confuze pe care nu le înțelegem pot trece drept mari opere". El i-a reproșat autorului manuscrisului abuzul de neologisme și ideile fără fundament empiric. Acest dezacord a fost urmat de peripețiile descrise foarte bine de Barry V. Johnston 21. După lupte feroce, Sorokin a fost eliminat și Parsons a devenit marele maestru de la Harvard. A creat un nou departament de "Social Relations", format
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
satisfăcătoare, dar fiecare aduce o clarificare proprie. Aceste contribuții se întind pe mai multe decenii. Istoria științelor sociale nu este marcată de bulversări paradigmatice, ci de teorii competitive, dintre care multe au fost invalidate, în timp ce altele s-au impus, consituind fundamentele științelor sociale contemporane. Fără teorii competitive, știința politică comparată nu ar avansa. Confruntarea dintre teorii nu lasă loc proclamațiilor paradigmatice. Putem observa o analogie sugestivă între ceea ce Kuhn numește, în versiunea remaniată a tezei sale, "comunitate științifică" și ceea ce unii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
regimuri ale Lumii a Treia: Gandhi, Nehru, Mao, Sukarno, Nasser, Bourguiba, Kenyatta, Nyerere, Nkrumah, Ho-Chi-Minh. Rădăcinile religioase ale legitimității carismatice Motivul principal pentru care este dificil să analizezi legitimitatea carismatică este că aceasta nu are nimic de-a face cu fundamentele religioase ale conceptului. Originea religioasă și impregnarea religioasă a conceptului de carismă limitează drastic relevanța acestuia în lumea contemporană. Cuvântul carismă derivă din cuvântul grecesc semnificând favoarea divină sau grația divină. Acesta a fost pentru întâia oară înregistrat în engleză
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
proteja cetățenii contra superputerii estice, a pierdut o parte din funcția militară. Este semnificativ faptul că establishment-ele militare din țările europene nu mai sunt naționaliste. Nicio democrație europeană nu ar putea pretinde astăzi că este independentă militar: naționalismul a pierdut fundamentul său militar. Dependența militară și independența economică și-au combinat efectele. În paralel, frontierele dintre vechile state ale Europei de Vest au primit, ca să spunem așa, pecetea perpetuității: un război între aceste țări este de neconceput astăzi, cu excepția Irlandei de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
liberatea informației; și alte lamentări (tabelul 11). Pot pune toate aceste plângeri sub semnul întrebării legitimitatea regimului? În ciuda nemulțumirii crecânde, răspunsul este negativ 28. Publicul pledează pentru necesitatea unei reforme profunde a regimului, ameliorarea acestuia, dar nu și pentru suprimarea fundamentelor sale democratice. Exemplul britanic demonstrează mult mai bine decât altele că în democrațiile complexe de astăzi jocul electoral nu mai este suficient, că acesta nu mai promovează o expresie satisfăcătoare a agregării și articulării intereselor. Într-un sondaj condus de către
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au ales cea de-a treia categorie a fost nesemnificativă. În unele țări proporția a fost relativ semnificativă (mai mult de 10%) în special în Franța și Italia. Cât de mult poate nivelul de încredere să scadă înainte de a afecta fundamentele democrației? Italia servește aici drept test. Așa cum am văzut, între 1992 și 1994 această țară a experimentat o implozie care a eliminat partide politice importante de pe scena politică, a adus o schimbare de leadership și de nume de partide, provocând
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
faptul că aceste trei democrații avansate sunt societăți complexe, marcate de numeroase disfuncționalități ale birocrației tehnice, dacă, printr-o absurdă răsturnare de situație, activitatea parlamentară în și pentru circumscripții ar fi interzisă, democrația parlamentară în aceste trei țări ar pierde fundamentul legitimității sale: abilitatea persoanelor de a exprima poziția lor politică. În orice alt loc din lume, partidele sunt cele care, cu organizațiile lor de masă și cu programele lor, joacă o funcție de legitimare. Capitolul 9 Dansul electoral în România interbelică
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. ... (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. ... Articolul 4 Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. ... (2) România este patria comuna și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
somnul anormal, derivat din narcomanie, îl desparte pe Eminescu de Baudelaire, Rimbaud, Lautréamont ș.c.l. Cercul opt, Hypnos și Thanatos, va urmări astfel, visul și "conștiința captivă", raporturile veghe/entropie, somnie/negentropie, Narcis-Hypnos-Echo, problema metempsihozei și a zădărniciei universale, fundamentul gândirii eminesciene. Tocmai acest din urmă aspect relația conștiinței Zădărniciei cu atotintegratoarea Armonie eminesciană face obiectul celui de-al IX-lea cerc. Archaeus: "drama filosofică a lui Eminescu e totală, însă reflexul creator e cu atât mai sublim; polul stilistic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bolintineanu de "reacționarism", punând starea de lucruri, evident dezastruoasă, pe seama guvernării trecute, a lui Cuza. Dar altele sunt cauzele năpastei dezvăluite de publicistul nostru (cum va proceda și Eminescu). Cea fundamentală este sistemul. Apoi, schimbările, neavenite, de persoane, nu de fundament: "Nu sunteți partide, partidele se fac asupra ideilor, idei nu aveți, domnilor salvatori. Căci nu ne spuneți ce voiți, cari vă sunt credințele? Sunt liberale? Nu ne dovediți asta prin fapte; sunteți facțiuni, nimica mai mult". Urgisirea vine din predominarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în cazul opiniilor despre sfârșitul lui Eminescu, dar acestea nu reprezintă decât o pată de culoare și nu impietează asupra ansamblului. Lecturile exegetului merg de la filozofie la antropologie culturală, de la logică la psihanaliză, de la istoria religiilor la psihiatrie. Pe acest fundament, se construiește un edificiu multietajat. Pe de altă parte însă, se constată și o centrifugare accentuată a informațiilor, care nu totdeauna sunt reunite pentru rațiuni tocmai limpezi. Este cazul deducerii unui așa numit "arhetip divin" la Bacovia, după ce au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Diaconescu suscită un interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este plină de inițiative legate de lumea literară și universitară, de viața revistelor de cultură, bogată în călătorii și în evenimente culturale, în legături intelectuale și cărți, cu permanentă raportare la viața de familie. Prima parte a cărții în sine, "Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C. Noica, a narativității; sau a poveștii aceleia nesfârșite -, nicidecum așadar pentru versiunea moderna husserliană a "împarantezării" modalitate de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să deformeze sintagma și să ducă nihilismul până în pânzele albe, cu consecințe, pentru civilizația umană a sfârșitului de secol XX și începutul sec. XXI, dintre cele mai grave, despre care vom vorbi ceva mai încolo. Dispariția ideii de centru, de fundament, de Dumnezeu dă posibilitatea ca omul postmodern să treacă prin toate ipostazele dezmățului său și să ajungă în aceea de diavol, gata să distrugă lumea în care trăiește, cu experiențele sale deșănțate, cu politicile iresponsabile. Autorul cărții zăbovește mult asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
domnului Codreanu, de altfel fundamentată ireproșabil din punct de vedere moral și academic, pentru a pune mai precis și întrebarea cu privire la răspunsul pe care România îl poate da diversiunii postmoderniste. Cercetând conservatismul tradițional american (SUA nu au scos din Constituție fundamentul creștin, în timp ce UE au făcut acest lucru și au obținut nenumărate rupturi sociale, politice și culturale, susține Th. Codreanu), lupta Papei Ioan Paul al II-lea pentru o nouă pace mondială bazată pe iubire și respect ecumenic, reliefarea fundamentalismului musulman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și ethos. Pletora politicienilor egoiști și oligarhi, sărăcia și dezordinea morală a populației, căutarea de slujbe umile pe alte meleaguri, scăderea dramatică a natalității, bolile care bântuie, și multe altele, nu trebuie să ducă la neglijarea identității naționale. "Numai în fundamentele ei creștine, etnice și culturale există o identitate europeană" (idem, p. 102). lisus s-a coborât în lume ca mântuitor (kenoză), producând cea mai mare schimbare din istoria omenirii. Recunoașterea individualității umane ca persoană, a familiei ca o componentă esențială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bășcălie postmodernistă sau repede etichetat ca extremist și antidemocratic, căci el deranjează buna companie a corupților distrugători de națiune"! (p. 96). În afara identității naționale, nimic nu poate fi durabil; nici o comunitate, nici o uniune nu a rezistat vreodată "exclusiv cu un fundament economic sau politic" (p. 101). Evident, singurul dialog viabil, întemeietor este cel spiritual și, de aici, necesitatea adaptării modelului cultural creștin treimic care poate satisface nevoia noastră de desăvârșire spirituală. Theodor Codreanu nu uită să ne readucă aminte că toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sfârșitul postmodernismului... Se pune deci întrebarea legitimă ce va urma după postmodernism? Unii au propus termeni precum hipermodernism, postpostmodernism, paramodernism, globemodernism, cosmodernism etc., însă noua paradigmă care se configurează, atât în Occident, cât și în România, este transmodernismul, ale cărui fundamente au fost puse în mod indirect de către Stéphane Lupasco, în spiritul a ceea ce se va cheamă transdisciplinaritate. Așadar, volumul de față face recurs la unele precarități, puncte slabe ale postmodernismului, pentru ca apoi să se refere la câteva contribuții universale și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
face recurs la unele precarități, puncte slabe ale postmodernismului, pentru ca apoi să se refere la câteva contribuții universale și românești în planul gândirii religioase, științifice, sociologice și artistice, toate având drept scop punerea în evidență a unui ethos transmodern ca fundament al noii paradigme culturale destinată să ajute umanitatea să se salveze din profunda criză mondială declanșată de tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. După părerea noastră, cartea Transmodernismul propune o teză solidă despre viitoarea și proxima modalitate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noului elitism deșirat și anost. Numim aici numai premizele unei analize grea de sensuri, a dlui Theodor Codreanu, singura ce conduce la o sinteză bine articulată și clar exprimată, putem zice cu valoare de sistem, pe falia "naționalismului organic", ca fundament al adevăratului patriotism, și al răspunsului la neliniștitoarea întrebare hamletiană: A fi azi român sau a nu (mai) fi? la care puțini, ce e drept, au și dat, cum se spune, fel de felurite răspunsuri, care de care mai confuze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Djuvara era una postmodernă, dar și cu indici de transmodernitate, depășind ca și cei amintiți, hegelianismul de dreapta, ca și pe cel de stânga, al materialismului dialectic și istoric, ultimul pariind pe un progres linear în istorie, pornind de la un fundament economic." Nu ne putem opri, din păcate, la savantele nuanțări, pornite din această dihotomie autohtoni-periferici, care și în istoria noastră a demonstrat și încă mai demonstrează acea tensiune existențială, să-i zicem, în clarificarea pozițiilor dintre "naționaliști" și "cosmopoliți", și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Princeps Edit" din Iași în 2009. Cartea nu pretinde a fi una de anvergura celor menționate, deoarece autorul și-a pus drept scop doar să comenteze scrierea manolesciană, mărturisind că "este, totodată, o invitație la o dezbatere publică privitoare la fundamentele unei istorii canonice a literaturii naționale". Un cititor mai atent la nuanțe ar putea să se întrebe: "De ce "personalitate considerată de prim-plan" și nu, pur și simplu, "personalitate de prim-plan?"". Probabil, pentru că există și o altă părere decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]