4,792 matches
-
geam vertical. Membrele posterioare au membrane interdigitale reduse, cele anterioare nu au aceste membrane. Coloritul pe partea dorsală variabil, de obicei verde intens ca iarba, uneori galben-verde, cafeniu sau cu pete cafenii pe un fond galben-roz. Abdomenul este alb. Degetele galben deschis sau roz. Îi este caracteristică o dungă laterală neagră sau cafenie, mărginită deasupra cu alb sau galben, care se întinde de la nări, trece prin dreptul ochilor, timpan și ajunge de-a lungul flancurilor, până la baza membrelor posterioare, unde formează
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
deși unele producții de acest gen continuă să fie realizate). A fost considerat a fi un predecesor și ca având o influență semnificativă asupra genului american de mai târziu de film slasher. Cuvântul "Giallo" în limba italiană are sensul de "galben". A fost folosit ca o etichetă care indică că genul thriller derivă din asocierea sa cu o serie de romane copertate de mister ieftine, populare în Italia post-fascistă, acestea având de obicei coperți galbene. "Listă neexhaustivă" "Listă neexhaustivă"
Giallo () [Corola-website/Science/334931_a_336260]
-
trei etape. S-a întâmplat, din diverse motive, ca nici un ciclist să nu poarte tricoul galben în timpul unei etape. Astfel, în timpul Turul Franței din 1950, elvețianul Ferdi Kubler a luat startul cu tricoul lui național, mai degrabă decât cu cel galben când liderul de cursă, Fiorenzo Magni a abandonat împreună cu toată echipa Italiei în semn de protest față de presupusele amenințări făcute de spectatori. Belgian Eddy Merckx a refuzat în 1971 să poarte tricoul galben după purtătorul precedent de tricou, Luis Ocaña
Clasamentul general în Turul Franței () [Corola-website/Science/334979_a_336308]
-
plane. Există două formate: unul cu diametrul de 95-115 mm și cu greutatea de 250-350 gr, și altul cu diametrul de 165-190 mm și cu greutatea de 700-1100 gr. Cojea este netedă sau ușor încrețită și uscată, de culoarea de la galben portocaliu la roșu-cărămiziu, atribuibilă exclusiv a pigmentării bacteriilor de pe suprafață. Pasta este suplă, onctuoasă, ușor sărată, de culoare bej-deschis. Aroma este puternic. Brânza Époisses face obiectul din 1991 unei denumiri de origine controlată (AOC) în Franța și din 1996 al
Époisses (brânză) () [Corola-website/Science/334995_a_336324]
-
londonezi și parizieni ai sfârșitului de secol XIX-începutului de secol XX pentru a-și exprima tacit orientarea lor. Robert Hichens descrie fenomenul în "Garoafa verde" (1894), și, în parte, cartea a fost un catalizator în procesul lui Wilde pentru sodomie. Galbenul era folosit în același scop în Australia. Potrivit cărții "Sunshine and Rainbows", un studiu al culturii gay din Queensland, „dacă doreai să atragi atenția aceluiași sex, purtarea unei perechi de șosete de culoare galbenă deseori da rezultate”. În timpul Holocaustului, bărbații
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
Byrnes în 1995, International Bear Brotherhood Flag reprezintă subcultura bear (englezescul pentru "urs") din cadrul comunității LGBT. Culorile steagului sunt menite să includă culorile blănurilor de urși din întreaga lume, nu neapărat culoarea pielii sau a părului oamenilor: maro închis, ruginiu, galben auriu, cafeniu-roșiatic, alb, gri și negru. Cultura gay bear cinstește caracterele sexuale secundare, precum părul facial sau de pe corp, de obicei considerat o trăsătură de „urs”. Există, de asemenea, o altă versiune a steagului bear, cu dungile dispuse pe diagonală
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
18 iunie 1995, în Spags, un bar bear din orașul american Seattle. Culorile steagului reprezintă pământul și diverșii urși care trăiesc între cer și pământ: albul pentru urșii polari, negrul pentru urșii negri, iar maroul pentru urșii bruni. Laba în galben auriu din colțul din stânga reprezintă spiritul și frăția tuturor urșilor. Dunga albastră (colțul stâng de sus) reprezintă cerul, iar verdele (colțul drept de jos) - Pământul. Conceput de Tony DeBlase, „steagul pielii” () reprezintă comunitatea celor care preferă hainele din piele, sadomasochismul
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
pansexuale și pentru a se distinge de comunitatea bisexuală. Este folosit pentru a indica faptul că pansexualii au atracții și relații romantice cu persoane de diferite genuri și sexualități. Steagul constă în trei benzi orizontale, de sus în jos: roz, galben, albastru. Porțiunea albastră a steagului îi reprezintă pe cei care se identifică în spectrul masculin (indiferent de sexul biologic), rozul îi reprezintă pe cei care se identifică în spectrul feminin (din nou, indiferent de sexul biologic), iar porțiunea galbenă reprezintă
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
intersex a fost creat de Organisation Intersex International Australia în iulie 2013. Organizația dorea să creeze un simbol fără culorile roz și albastru specifice sexelor. Steagul se descrie ca un cerc mov pe un fundal galben. Potrivit organizației, movul și galbenul sunt culori „hermafrodite”. Triunghiul roz (germană: "Rosa Winkel") este un simbol preluat direct din lagărele de concentrare naziste. Paragraful 175, o clauză în legea germană, interzicea relațiile homosexuale. În 1935, în timpul ascensiunii lui Hitler, această lege a fost extinsă pentru
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
triunghi roșu, iar evreii două triunghiuri galbene suprapuse astfel încât să formeze Steaua lui David. Deținuții homosexuali erau marcați cu câte un triunghi roz, iar evreii homosexuali - cea mai joasă categorie de prizonieri - purtau două triunghiuri suprapuse, unul roz și unul galben. Acest sistem de identificare a creat o ierarhie socială între prizonieri, raportându-se deseori că persoanele cu triunghi roz primeau cele mai grele munci și erau în continuu hărțuite și bătute atât de către gărzi, cât și de către ceilalți deținuți. Deși
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
culorile masculine și feminine, împărțind caracteristicile ambelor culori; când rozul (în loc de albastru) este atribuit bărbaților, recuză (sau cel puțin nu îndeplinește) așteptările de gen. În diferite perioade de timp, alte culori au fost considerate simbol al homosexualității. În anii 1890, galbenul era văzut ca un simbol al decadenței homosexuale, probabil din cauza publicației favorite a decadenților, "The Yellow Book". Garoafa era un simbol tradițional al anusului, iar culorile verde și roșu au un istoric vechi în ceea ce privește asocierea cu homosexualitatea. Rozul a dobândit
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
zecea zi la rând în București și orașele mari din țară. În cea de-a 13-a zi consecutivă de proteste antiguvernamentale, la București protestatarii au format un tricolor uriaș prin aprinderea lanternelor de la telefoane sub coli colorate în roșu, galben și albastru. Televiziunile anunță că în Piața Victoriei au fost între 40.000 și 70.000 de oameni. Proteste au avut loc, de asemenea, și în restul țării, în marile orașe: Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Sibiu, Constanța, Craiova, dar și
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
Thomisidae ("Xysticus cristatus", "Ozyptila atomaria", "Diaea dorsata"), păianjenii lupi din Lycosidae ("Alopecosa cuneata", "Pardosa paludicola", "Pardosa palustris", "Trochosa ruricola"). Aceste familii au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din alb în galben și invers, iar "Lycosa singoriensis" (Lycosidae) este cel mai mare păianjen din raza orașului ajungând până la 3,5 cm lungime. Păianjenii enumerați vânează prada din ambuscadă și nu folosesc pânze speciale. În locuințele umane sunt răspândite așa specii ca: "Pholcus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
în care își petrece ascunsă majoritatea timpului . Nisiparița poate ajunge, ca lungime, până la 12 cm femela și 10,5 cm masculul. Are corpul cilindric, pielea este subțire, aproape transparentă. Pe spate și laterale este colorată în tonuri de la maro până la galben cu pete brun închise iar pe partea abdominală este alb-gălbui cu reflexii argintii. Capul este ascuțit, cu gura mică și șase mustăți lungi. Prezintă un spin frontal lung și subțire cu două vârfuri apropiate. Nisiparița se hrănește cu insecte, crustacei
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
Frederick Gray în "Leccinum luridum" (1821). dar ele pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu acid sulfuric ocru-portocaliu și locurile albastre dispar imediat, cu Hidroxid de potasiu roșu deschis până ocru, cu sulfat de fier verde până la albastru-verzui, cu în galben și cu tinctură de Guaiacum după câteva minute, slab albastru, arătând cu turnesol un caracter acid. Mitarca grasă poate fi confundată cu mai multe alte specii din familia "Boletaceae", cum ar fi: "Boletus calopus" (necomestibil, foarte amar, pori gălbui), "(Rubro
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
posterioare a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben, spatele este brun sau cafeniu închis, abdomenul bate în galben portocaliu sau este roșcat. Pe spate, se află numeroase pete mici verzui-negricioase și dungi închise, dispuse longitudinal. Pe laturi este cafeniu deschis, cu o dungă neagră lată longitudinală, sub această dungă și deasupra ei, sunt numeroase puncte și pete, unele
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
unghiurile mici, cea mai bună opțiune este măsurarea spațierii. În artele grafice și prepresă, tehnologia obișnuită pentru tipărirea imaginilor color implică suprapunerea ecranelor semiton. Acestea sunt modele punctate rectangulare obișnuite—adesea în număr de patru, tipărite în cyan (albastru primar), galben, magenta (roșu primar) și negru. Efectul de moar într-o anumită măsură este inevitabil, dar în circumstanțe favorabile moarul este „strâns”, adică, frecvența spațială a moarului este atât de înaltă încât este insesizabil. În grafică, termenul de „moar” desemnează un
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
muzeul pot fi întâlnite tehnici de lucru variate, cu tradiție sau mai noi, de la tempera pe lemn și frescă până la pastel și ulei pe diferite suporturi, dar și culorile specifice fiecărui artist (albastrul și albul lui Petrașcu, griurile calde palladyene, galbenul luminos al lui Tonitza, griurile grigoresciene, albastrul lui Dărăscu, verdele lui Bob Bulgaru etc.) care se regăsesc în operele de artă din expoziția permanentă. Astfel, expoziția pusă în valoare de pictura și arhitectura clădirii cu spații variate monumentale sau intime
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
fiind compus din opt cămăruțe dispuse circular în jurul unei clădiri acoperite cu un dom și având patru iwanuri. Clădirea datează din anul 1671, din perioada șahului Suleyman I și este decorată cu ceramică exterioară și picturi cromatice cu nuanțe de galben. Un alt exemplu este Medresa Madar-e Shah, construită între anii 1706-1714. Ea nu prezintă nicio inovație, fiind construită după modelul Moscheii Shah din Isfahan, dar la o scară mult mai mică. Cu toate acestea ea prezintă în interior un sistem
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
macabru"), sunt crime îmbibata de sânge over-the-top. Jucătorul este în întregime în controlul pe care le folosesc la nivel; odată ce jucătorul a blocat pe un dușman, de blocare-asupra schimbărilor reticule culoare în timp pentru a indica nivelul; alb (nivelul 1), galben (nivelul 2), si, în cele din urmă, roșu (nivelul 3). [12] [13] De exemplu, dacă se folosește o pungă de plastic, o ucide nivel 1 implică Cash simplă utilizare pungă de sufocă vânătorul, în timp ce o ucide nivel 2 implică Cash
Manhunt (joc video) () [Corola-website/Science/334248_a_335577]
-
se îndrepte. În Franța, femeile nemăritate care au trecut de vârsta de 25 de ani, numite odinioară „caterinette”, sărbătoresc această zi într-un mod inedit. Acestea își trimit cadouri între ele, se felicită, iar prietenii le fac bonete în culorile galben (semnificând credința) și verde (semnificând înțelepciunea). Cele care primesc aceste bonete le poartă întreaga zi, participând chiar la parade special organizate. Femeile singure din Marea Britanie serbează și ele această zi într-un mod deosebit, participând la parade ce se încheie
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este alcătuită din pături de câte 200-250 de ouă, dispuse pe un singur rând
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
cromatice calde erau rarisime, ele având rolul de a centra vizual compoziția. O dată cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu lăsând loc în structura creației lui a galbenului, roșului și portocaliului. Siluetele balerinelor au fost puse în diferite ipostaze, în atmosfere contemplative și grațioase, mai ales în posturi statice, imaginile pe care artistul le-a creat de atunci încoace devenind pentru opera sa cele mai cunoscute din toată
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
neutre și a exploatat efectul de separare al clarobscurului. Începând cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu lăsând loc în structura creației lui Corneliu Ionescu a galbenului, roșului și portocaliului. Siluetele balerinelor au fost puse în diferite ipostaze, în atmosfere contemplative și grațioase, mai ales în posturi statice, imaginile pe care artistul le-a creat de atunci încoace devenind pentru opera sa cele mai cunoscute din toată
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
se regăsesc efecte plastice de mare impact realizate prin tonuri cromatice (mai ales cele de fond plin). Nuanțele alese sunt pure și nu frapează pentru a deranja privirea: roșul pal, verdele deschis, albastrul abia perceptibil, tonuri de crem și portocaliu, galben stins, ocru-brun. Alăturarea tonurilor clare și luminoase face ca strălucirea culorilor să devină evidentă. Fondul negru sugerează ideea nopții și o gamă de culori deschise și foarte calde redau luminozitatea. Liniile curbe ondulate păstrează vagi reminiscențe ale artei bizantine. În
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]