5,440 matches
-
sunt sfere. Așadar, în natură nu întâlnim forme geometrice simple, regulate, ci forme cu un grad înalt de complexitate și unicitate. Din această observație s-a născut o nouă știință care studiază aceste forme complexe, știință ce poartă denumirea de "geometrie fractală". În anii 1960, Mandelbrot a început să cerceteze autosimilaritatea în lucrări precum "Cât de lungă este coasta Marii Britanii? Autosimilaritate statistică și dimensiune fracțională". În sfârșit, în 1975, Mandelbrot a inventat termenul "fractal" pentru a denumi un obiect al cărei
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
Peano și curba lui Hilbert care au dimensiunea 2. În urma analizei dimensiunilor topologice și fractale și formulării unei definiții riguroase a noțiunii de "fractal" s-a constatat că, în cazul fractalilor, dimensiunea fractală este mai mare decât cea topologică: Aplicabilitatea geometriei fractale nu se rezumă doar la fenomene statice, ci și în studiul fenomenelor dinamice, în evoluție, cum ar fi fenomenele de creștere în biologie sau de dezvoltare a populațiilor urbane. Fractali aproximativi sunt ușor de observat în natură. Aceste obiecte
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
Nicolae Iorga și a fost ales deputat de Sălaj în 1931. România a rămas pentru totdeauna marea să iubire, în timpul exilului lui în Franța depunând multe eforturi pentru unificarea forțelor culturale românești din afara țării. A fost profesor, din 1926, de Geometrie Analitică la Universitatea din Cluj, unde a fundat revista "Mathematica" și a organizat primul congres al matematicienilor români . A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1937. Respectat în lumea universitară, în 1945 devine Rector al Școlii Politehnice din București
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
n. 16 iulie 1902, Iași - d. 15 noiembrie 1976, Cluj-Napoca) a fost un matematician român, membru titular al Academiei Române. A făcut studii de teoria funcțiilor de o variabilă complexă (funcții meromorfe, funcții univalente, invarianți de prelungire analitică) cât și de geometrie diferențiala și topologie algebrica, cu deosebire în teoria nodurilor (între altele "Teorema și invariantul Călugăreanu"). A fost un inițiator al învățământului de teoria funcțiilor complexe, având o contribuție importantă și prin tratatul publicat la Editură Didactica și Pedagogica (1963). s-
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
a stins din viață în urma unui cancer cu evoluție foarte rapidă. După dorința să, a fost incinerat, iar urna a fost depusă la Cimitirul Bellu. Opera să se axează pe studiul unor probleme fundamentale de teoria funcțiilor de variabilă complexă, geometrie, algebra și topologie. Continuând tradiția marelui sau înaintaș Dimitrie Pompeiu, își începe activitatea de cercetare cu contribuții originale valoroase în teoria funcțiilor de variabilă complexă. Astfel teza să de doctorat cît și primele lucrări publicate din 1928 privesc teoria funcțiilor
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
și primele lucrări publicate din 1928 privesc teoria funcțiilor poligene de o variabilă complexă. Studiul acestor funcții a fost inițiat de Dimitrie Pompeiu, care a introdus în această teorie derivată areolara, noțiune care și-a găsit ulterior importante aplicații în geometrie, mecanică și fizica matematică. Plecând de la observația că derivată areolara coincide cu derivată parțială a funcției în raport cu conjugata variabilei independente, Gh. Călugăreanu a studiat pentru prima oara problemă soluțiilor poligene ale ecuațiilor diferențiale analitice. În teza să de doctorat arată
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
sub care se pot pune polinoamele lui Cebișev ale unei mulțimi compacte din plan, precum și generalizări ale diametrului transfinit și utilizarea acestora în problema singularităților. Gh. Călugăreanu a adus contribuții importante și în alte domenii ale matematicii, ca cele ale geometriei și topologiei. În prima sa lucrare din 1924 descoperă o proprietate caracteristică a cuadricelor, relativă la trei puncte oarecare ale suprafeței, care este implicată de legea distribuției electrostatice pe un elipsoid conductor. Această problemă a fost reluată în anul 1964
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
suprafeței, care este implicată de legea distribuției electrostatice pe un elipsoid conductor. Această problemă a fost reluată în anul 1964 sub o formă mai generală, obținând relații diferențiale multilocale foarte simple, care caracterizează curbele algebrice. O altă problemă importantă de geometrie diferențiala pe care a studiat-o a fost aceea a reprezentării intrinseci a suprafețelor prin exprimarea curburii medii și a curburii totale în funcție de coordonatele geodezice. În anul 1942 începe un studiu al singularităților ce apar la transformările punctuale ale unui
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
lui Hilbert la cazul unor ecuații diferențiale de ordin arbitrar, ecuații integrale cu nucleu antisimetric, probleme bilocale, la limita și de periodicitate pentru ecuații diferențiale ordinare și cu derivate parțiale, utilizarea metodelor funcționale în rezolvarea unor probleme de fizica matematică, geometrie diferențiala, definirea noțiunii de concurență a vectorilor contravarianți că o generalizare a paralelismului Tullio Levi-Civita. Numit în 1910 profesor titular la catedră de geometrie analitică a Universității din Iași, Myller pune bazele învățământului matematic modern prin: Ca profesor, Alexandru Myller
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
diferențiale ordinare și cu derivate parțiale, utilizarea metodelor funcționale în rezolvarea unor probleme de fizica matematică, geometrie diferențiala, definirea noțiunii de concurență a vectorilor contravarianți că o generalizare a paralelismului Tullio Levi-Civita. Numit în 1910 profesor titular la catedră de geometrie analitică a Universității din Iași, Myller pune bazele învățământului matematic modern prin: Ca profesor, Alexandru Myller a fost un maestru în arta comunicării cu studenții. A aplicat, pentru prima oara în România, metoda euristica în predarea matematicii la nivel universitar
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
and Geometries" - S.U.A., "Journal of the Egyptian Mathematical Society" - Egipt, "Progress în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
Journal of the Egyptian Mathematical Society" - Egipt, "Progress în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
în Mathematics" - India și este membru în "Institute of Basic Researches" (S.U.A.), "Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
Tensor" (Japonia), "American Mathematical Society" (S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
S.U.A.), "Finsler Geometry" (Japonia) ș.a. Preocupările sale științifice grupează cinci direcții principale: geometria diferențiala, fundamentele geometriei, topologia algebrica, mecanică teoretică și aplicații ale geometriilor Lagrange și Hamilton în fizica teoretică. Începând din 1975 a descoperit geometriile Lagrangiene, iar în 1987 geometriile Hamiltoniene. A elaborat metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a unor domenii de cert interes
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
metode noi de investigare a fibratelor vectoriale pe care le-a aplicat în studiul modelelor geometrice din fizică teoretică. O consecință a acestui imens efort științific a fost introducerea în știință a unor domenii de cert interes teoretic și aplicativ: geometriile Lagrange de ordin superior și cele Hamilton de ordin superior, spațiile Finsler de ordin superior. Noțiunea de conexiune neliniara, introdusă în premieră în aceste geometrii, i-a permis rezolvarea unei probleme celebre, formulată acum peste 100 de ani de Bianchi
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
științific a fost introducerea în știință a unor domenii de cert interes teoretic și aplicativ: geometriile Lagrange de ordin superior și cele Hamilton de ordin superior, spațiile Finsler de ordin superior. Noțiunea de conexiune neliniara, introdusă în premieră în aceste geometrii, i-a permis rezolvarea unei probleme celebre, formulată acum peste 100 de ani de Bianchi privind prelungirea de ordinul k mai mare ca 1 a structurilor riemanniene. Acestea au făcut obiectul a opt monografii publicate în S.U.A., Singapore, Olanda și
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
k mai mare ca 1 a structurilor riemanniene. Acestea au făcut obiectul a opt monografii publicate în S.U.A., Singapore, Olanda și Canada. Fondator al Seminarului Național de Spații Finsler și Spații Lagrange, membru fondator și președinte al Societății Balcanice de Geometrie (1995), Numeroase noțiuni și rezultate îi poartă numele: "reper Miron", "ecuații fundamentale ale reperelor Miron", "spații Miron", "conexiuni Miron" (denumiri specificate în celebra carte a lui M. Matsumoto, The Fundations of Finsler Geometry, 1986), alte concepte fiind introduse de el
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
1995), Numeroase noțiuni și rezultate îi poartă numele: "reper Miron", "ecuații fundamentale ale reperelor Miron", "spații Miron", "conexiuni Miron" (denumiri specificate în celebra carte a lui M. Matsumoto, The Fundations of Finsler Geometry, 1986), alte concepte fiind introduse de el: "geometrie Lagrange", "geometrie Hamilton", "energii de ordin superior", "configurațiile Myller", "geometrii de ordin superior", "spații Finsler țări neriemanniene", etc.
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
noțiuni și rezultate îi poartă numele: "reper Miron", "ecuații fundamentale ale reperelor Miron", "spații Miron", "conexiuni Miron" (denumiri specificate în celebra carte a lui M. Matsumoto, The Fundations of Finsler Geometry, 1986), alte concepte fiind introduse de el: "geometrie Lagrange", "geometrie Hamilton", "energii de ordin superior", "configurațiile Myller", "geometrii de ordin superior", "spații Finsler țări neriemanniene", etc.
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
ecuații fundamentale ale reperelor Miron", "spații Miron", "conexiuni Miron" (denumiri specificate în celebra carte a lui M. Matsumoto, The Fundations of Finsler Geometry, 1986), alte concepte fiind introduse de el: "geometrie Lagrange", "geometrie Hamilton", "energii de ordin superior", "configurațiile Myller", "geometrii de ordin superior", "spații Finsler țări neriemanniene", etc.
Radu Miron () [Corola-website/Science/307202_a_308531]
-
În 1877 pleacă la Paris, ca bursier, unde, în anul următor, obține licență în matematică. În perioada 1879 - 1881 urmează cursuri de astronomie în capitala franceză, iar în 1882 obține doctoratul în matematică. În perioada 1887 - 1890 este profesor de geometrie analitică la Universitatea din București și la Școala de Poduri și Șosele. Apoi este profesor la Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, la Școala de Arhitectură și la Seminarul Nifon. În teza de doctorat din 1882 a prevăzut studiul
Constantin Gogu () [Corola-website/Science/307228_a_308557]
-
rugină. Nu se acceptă absolut nici o urmă de contaminare superficială. Reprezintă măsurarea la o scală mică, a variațiilor în înălțime a unei suprafețe fizice (conform metrologiei suprafețelor). Această măsurare este opusă variațiilor la o scală mare care fac parte din geometria suprafeței sau denivelărilor nedorite. Rugozitatea poate fi o suprafață nedorită deoarece cauzează fricțiune și uzură, dar poate fi și benefică, deoarece permite prinderea lubrifianților și preîntâmpină sudarea acestora. Indexul Internațional de Rugozitate (International Roughness Index - IRI) este un parametru folosit
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
(n. 13 iunie 1928 - d. 23 mai 2015) a fost un matematician american, specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferențiale și ecuațiilor diferențiale parțiale, activând în calitate de cercetător principal ("Matematician Senior Researcher" la Universitatea Princeton. Este laureat al Premiului Nobel pentru Economie din 1994. Nash a fost, de asemenea, subiectul principal al filmului hollywoodian "A Beautiful Mind" ("O minte sclipitoare
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
teoriei , o aplicație a teoriei jocurilor. Deși potențialul teoriei sale nu a fost realizat atunci, și-a câștigat faima în următoarele câteva decenii. Aceste studii au condus la patru articole: Nash a descoperit lucruri inovatoare prin munca sa în domeniul geometriei algebrice reale. Rareori John participa la cursuri, susținând că și-ar pierde originalitatea. Căuta în mod constant modalități de a se stabilii în domeniul matematicii, în scopul de a deveni cel mai mare matematician al lumii. Se plimba mereu pe
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]