5,548 matches
-
picioare articulate, chelicere, pedialpi, aripile și antenele lipsesc. ii posedă, de asemenea, mai multe trăsături care ii disting de alte arahnide. Toți păianjenii sunt capabili să producă mătase de diferite tipuri, utilizată pentru vânat. Chelicerele celor mai multor specii conțin glande veninoase, iar veninul elaborat de ele este injectat în pradă sau inamic. Pedipalpii masculilor sunt specializaț în transferul spermei la femele în timpul împerecherii . Multe specii de păianjeni prezintă dimorfism sexual, caracterizat prin deosebirile de dimensiuni și culoare. Păianjenii, spre deosebire de insecte
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda veninoasă se află în prosomă, iar chelicerele sunt străbătute de canalele acestor glande. Pedipalpii sunt scurți, au funcție tactilă, fiind alcătuiți din 6 articole: coxa, trocanter, femur, patelă, tibia
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda veninoasă se află în prosomă, iar chelicerele sunt străbătute de canalele acestor glande. Pedipalpii sunt scurți, au funcție tactilă, fiind alcătuiți din 6 articole: coxa, trocanter, femur, patelă, tibia și tars. La masculi pedipalpii au și rolul de organ copulator
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda veninoasă se află în prosomă, iar chelicerele sunt străbătute de canalele acestor glande. Pedipalpii sunt scurți, au funcție tactilă, fiind alcătuiți din 6 articole: coxa, trocanter, femur, patelă, tibia și tars. La masculi pedipalpii au și rolul de organ copulator. La nivelul tarsului pedipalpii posedă un bulb genital prelungit de un stil. În
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
în formă de clește de tip carabinieră, fiind utilizate la construcția pânzei. Opistosoma este partea cea mai voluminoasă a corpului. Aici sunt localizate cele mai multe organe. Pe partea ventral - posterioară se află orificiul anal și organele filiere. Organele filiere reprezintă orificiile glandelor sericigiene, care produc mătase. Tegumentul opistosomei este moale, slab chitinizat. În apropierea pețiolului, dorsal, se disting două orificii - stigmele pulmonare. Plămânii sunt acoperiți de plăci epigastrice. Între aceste două stigme, se află orificiul genital situat într-un șanț epigastric. La
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
stigme, se află orificiul genital situat într-un șanț epigastric. La femele orificiul genital este precedat cu o placă chitinizată, numită epigin, cu rol protector . Opistosoma nu are membre sau alte anexe, cu excepția organelor filiere, pe care sunt situați orificiile glandelor sericigene. Numărul acestor organe variază de la 3 la 4. La păianjenii din subordinul Mesothelae sunt doar două tipuri de glande sericigene situate median. Restul păianjenilor au glande sericigene situate în partea posterioară a opistosomei. Unii păianjeni din subordinul Araneomorphae prezintă
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
numită epigin, cu rol protector . Opistosoma nu are membre sau alte anexe, cu excepția organelor filiere, pe care sunt situați orificiile glandelor sericigene. Numărul acestor organe variază de la 3 la 4. La păianjenii din subordinul Mesothelae sunt doar două tipuri de glande sericigene situate median. Restul păianjenilor au glande sericigene situate în partea posterioară a opistosomei. Unii păianjeni din subordinul Araneomorphae prezintă și cribellum - placă turtită specializată în țesutul mătasei. Deși toate artropodele folosesc mușchii atașați de interiorul exoscheletul pentru a se
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
are membre sau alte anexe, cu excepția organelor filiere, pe care sunt situați orificiile glandelor sericigene. Numărul acestor organe variază de la 3 la 4. La păianjenii din subordinul Mesothelae sunt doar două tipuri de glande sericigene situate median. Restul păianjenilor au glande sericigene situate în partea posterioară a opistosomei. Unii păianjeni din subordinul Araneomorphae prezintă și cribellum - placă turtită specializată în țesutul mătasei. Deși toate artropodele folosesc mușchii atașați de interiorul exoscheletul pentru a se deplasa, păianjenii utilizează presiunea hidraulică. Datorită presiunii
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
aproape de organele filiere. Orificiul bucal se deschide anterior pe prosomă. El este înconjurat de buza superioară, de lamele laterale chitinizate ale pedipalpilor și placa sternală mică. Toate aceste structuri participă la fărâmițarea cuticulei prăzii. În orificiul bucal se deschid canalele glandelor salivare. Păianjenul injectează conținutul acestor glande în pradă paralizată anterior cu veninul cheliceral. Organele interne ale prăzii sub influența enzimelor încep să se descompună. Astfel, are loc digestia parțială și extrabucală. Apoi, păianjenul aspiră conținutul lichefiat al prăzii până nu
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
deschide anterior pe prosomă. El este înconjurat de buza superioară, de lamele laterale chitinizate ale pedipalpilor și placa sternală mică. Toate aceste structuri participă la fărâmițarea cuticulei prăzii. În orificiul bucal se deschid canalele glandelor salivare. Păianjenul injectează conținutul acestor glande în pradă paralizată anterior cu veninul cheliceral. Organele interne ale prăzii sub influența enzimelor încep să se descompună. Astfel, are loc digestia parțială și extrabucală. Apoi, păianjenul aspiră conținutul lichefiat al prăzii până nu rămâne doar cuticula. Orificiul bucal este
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mediu formează invaginări lungi laterale în prosomă ce măresc suprafața de absorbție, numite cecuri (în total 5 perechi, ce pătrund la baza membrelor locomotoare). În regiunea opistosomei, intestinul prezintă diverticuli ramificați care formează, la rândul lor, hepatopancreasul. Hepatopancreas este o glandă digestivă cu rol dublu: de secreție a enzimelor și de absorbție a substanțelor nutritive. Ramificările hepatopancreasului ocupă o bună parte din volumul opistosomei. Intestinul mediu este urmat de un rect dilatat, în care se deschid tuburile lui Malpighi. Tubul digestiv
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
nu țes pânze pentru vânat, utilizează mătasea în mai multe moduri: masculii o folosesc la transferul spermatozoizilor, femelele la construcția coconilor, ca o funie de siguranță pentru speciile săritoare, ca parașute de către tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere sunt formațiuni mobile, tronconice terminate cu o placă chitinizată prevăzută cu numeroși pori. Firele de mătase ce
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
transferul spermatozoizilor, femelele la construcția coconilor, ca o funie de siguranță pentru speciile săritoare, ca parașute de către tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere sunt formațiuni mobile, tronconice terminate cu o placă chitinizată prevăzută cu numeroși pori. Firele de mătase ce ies prin aceste orificii sunt împletite cu ajutorul ghiarelor pectinate ale picioarelor. Glandele sericigiene secretă o
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere sunt formațiuni mobile, tronconice terminate cu o placă chitinizată prevăzută cu numeroși pori. Firele de mătase ce ies prin aceste orificii sunt împletite cu ajutorul ghiarelor pectinate ale picioarelor. Glandele sericigiene secretă o substanță vâscoasă care se solidifică în contact cu aerul. Din punct de vedere chimic pânza este compusă din: fibroină, alfa-alanină, acid glutamic, albumină și sericină. Se cunosc 6 tipuri de glande care produc diferite tipuri de mătase
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
împletite cu ajutorul ghiarelor pectinate ale picioarelor. Glandele sericigiene secretă o substanță vâscoasă care se solidifică în contact cu aerul. Din punct de vedere chimic pânza este compusă din: fibroină, alfa-alanină, acid glutamic, albumină și sericină. Se cunosc 6 tipuri de glande care produc diferite tipuri de mătase: Mătasea are o rezistență la forța de tracțiune similară nailonului și materialelor biologice, cum ar fi chitină, colagenul sau celuloza, dar este mult mai elastic. Se poate întinde mai mult înainte de a se rupe
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Epifiza sau glanda pineală (corpus pineale, conarium sau epiphysis cerebri) este o formațiune nepereche, cu greutatea de aproximativ 0,2 g, situată deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori. Este aflată în masa encefalului, între cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului. Aceasta este responsabilă pentru
Glandă pineală () [Corola-website/Science/307536_a_308865]
-
encefalului, între cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului. Aceasta este responsabilă pentru secreția unor hormoni, printre care și secreția melatoninei. În perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor, aceasta se micșorează devenind aproape inactivă la maturitate. Ca glandă endocrină, epifiza aparține "sistemului endocrin difuz". Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în
Glandă pineală () [Corola-website/Science/307536_a_308865]
-
a epitalamusului. Aceasta este responsabilă pentru secreția unor hormoni, printre care și secreția melatoninei. În perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor, aceasta se micșorează devenind aproape inactivă la maturitate. Ca glandă endocrină, epifiza aparține "sistemului endocrin difuz". Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri de
Glandă pineală () [Corola-website/Science/307536_a_308865]
-
eferente, ce se deschid în capul epididimului. Membrii tribului Bubal, situat între Kenia și Somali, folosesc în alimentație secrețiile menstruale ale bovinelor, care sunt bogate în hormoni și odată consumate produc schimbări iremediabile în organismul uman. Astfel, de multe ori, glandele sexuale ale bărbaților din acest trib ajung la 70-80 centimetri.
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
care, nediagnosticată și netratată din timp se poate generaliza. Ea apare atunci când se dezvoltă în prenhimul (țesutul) testicular celule anormale, cu potențial de reproducere crescut-haotic iar organismul nu este capabil să limiteze prin procese fiziologice această creștere. Testiculele sunt două glande cu excreție mixtă, internă (testosteron) și externă care aparțin organelor genitale masculine, în care se produc spermatozoizii (celulele de reproducere masculine, mobile) și sperma. Acestea sunt localizate intr-un sac, inferior penisului, scrotul. Cauza exactă a cancerului testicular este necunoscută
Cancerul testicular () [Corola-website/Science/306536_a_307865]
-
un acronim pentru dimetiltriptamină, o substanță psihoactivă, mai precis un halucinogen din familia triptamintelor. Ea se găsește în anumite plante, și arbori cum ar fi acacia, dar este și produsă natural în corpul multor mamifere, inclusiv în cel uman, prin intermediul glandei pineale. DMT-ul poate fi și sintetizat și adiminstrat în diferite metode, cea mai populară fiind fumatul. De asemenea, amesetecul shamanic Ayahuasca folosit în anumite triburi amerindiene din Amazon și nu numai, are ca substanță de bază DMT-ul și
Dimetiltriptamină () [Corola-website/Science/306560_a_307889]
-
totalitate cunoscut, speculații destul de frecvent întâlnite fiind că acesta creează conștiința sau sufletul, deoarece este secretat prima dată în viața unui om în embrion. De asemenea, se speculează că DMT-ul are un rol în producerea viselor, fiind eliberat de glanda pineală de fiecare dată înainte de somn. Alte momente în care este eliberat sunt la moarte (cea mai mare cantitate de pe durata vieții) - ceea ce a născut mitul/teoria cum că DMT-ul este "poarta către viața de după moartea" și momentele în
Dimetiltriptamină () [Corola-website/Science/306560_a_307889]
-
Mărime care indică conținutul în acid al unei soluții și care se exprimă prin concentrația în ioni de hidrogen a acesteia. gastrică, aciditate exprimată prin cantitatea de acid clorhidric liber și de clor organic din sucul gastric secretat de glandele stomacului. Lipsa acidității gastrice îngreunează acțiunile fermenților gastrici asupra alimentelor, deci și digestia. a solului, însușirea solului spălat de baze de a se comporta ca un acid slab, prin eliberarea în soluție a ionilor de hidrogen. Poate fi actuală, reprezentată
Aciditate () [Corola-website/Science/306640_a_307969]
-
corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii sunt ca niște saci cu pereți cutați. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi și stau în amorțire până primăvara. Șopârla este în general carnivoră, respectiv insectivoră. I
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
Din partea posterioară a lor pleacă două uretere, care unindu-se cu conductele peritoneale formează un sinus urogenital. Canalul urogenital se deschide prin orificiul urogenital, așezat pe o papilă urogenitală îndărătul anusului. Ureterul primar servește numai la eliminarea produselor de excreție. Glandele genitale la ciclostomi sunt neperechi. Sexele, la petromizoni sunt separate, iar mixinele în tinerețe sunt hermafrodite. Produsele sexuale cad în cavitatea generală a corpului, de unde sunt eliminate prin conducte peritoneale scurte, care se deschid prin pori abdominali în sinusul urogenital
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]