9,375 matches
-
Spune memoria poporului că, pe vremea când regele francilor, Charlemagne (cum îl numesc francezii), Carol cel Mare Îcum îl numește istoriaă, se afla în plină glorie, printre oamenii timpului circulau tot felul de povestioare, legende și cântece în care eroul principal era însuși regele lor. „Dintr-un rege Scurt a ieșit un rege Mare” - suna refrenul unui asemenea cântec. Ajungând câte ceva și la urechile lui
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
vi s-a dat toată greutatea darului ce am prezentat [...] Nu trebuie să fim meschini în chestiuni mari, în chestiuni naționale care fac să bată inima oricărui român; nu trebuie să intervină pasiunile cele meschine, [...] Noi nu am căutat nici o glorie în această chestiune și am căutat numai binele țării [ ...] Și trebuie să dăm toată recunoștința Capului statului că s-a înduplecat, fără nici o greutate și, unde ar fi putut să aștepte un triumf diplomatic, a preferat poate a se expune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și orice alt continent ne va ieși în cale. În același timp, întreaga cantitate de îngrășăminte chimice o vom vinde concomitent și cu câștiguri enorme, Vom recâștiga flota recuperând pescăritu și plutăritu, călătoritu și...mă opresc aci, pe culmile de glorie la care v-am adus, din motive de febră musculară.Aș dori o bomboană, ceva dulce. Aha, frumoasă formă de patrat. E jeleu? ȚACHE Rahat. ȚACHE Doamnelor, don’șoarelor și domnilor, plouă. Plouă în continuare cu telefoane în terenul reavăn
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mai departe, de la o generație la alta, flacăra generoasă a acestei noi revoluții lingvistice. Vom inscripționa în cele din urmă întrega Românie și, dacă industria de curele ne va permite, toată Europa până în Pacific și chiar mai departe. SIK tir GLORIA, POPESCULE! Mes dammes & simpatici domni ne aflăm cu microfonul în fața celor două camere fericit reunite în apartamentul de trei camere al familiei Popescu, actualul președinte al societății private de Idei Europene Sik Tir International. Și dacă tot am apăsat de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și, luându-și o înfățișare plăcută, el îi ispitește plin de viclenie și îi ademenește pe Fiii cei perverși ai Oamenilor. El promite bogății și putere, palate splendide, îmbrăcăminte de aur și argint și o mulțime de servitori, renume și glorie, adulter și desfrâu, lăcomie și pofta de a bea, vieți tumultuoase, trândăvie și zile leneșe. Și el ispitește în fel și chip, pe fiecare, prin acel lucru rău spre care inima sa este cel mai mult înclinată. Și în ziua
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
că e destul să sanctifici o victimă pentru a te spăla pe mâini. Cel răstignit a regretat, poate, în clipa când i-au fost udate buzele cu oțet, iluziile sale despre cer. El a înțeles, poate, atunci că nu există glorie decât pe lumea aceasta. Pentru că, fiu al lui Dumnezeu, el este totuși om ca și noi... Dumneavoastră n-ați simțit niciodată în palme urmele cuielor?... Și vorbeam de iertare. Numai noi am fi în drept să iertăm. Mai întîi neputința
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ajungeau să-ți ardă buzele când le repetai. Tristețea devenea poezie, revolta devenea poezie, disperarea devenea poezie, remușcarea devenea poezie. Speranța devenea poezie. Și deodată mi-am zis că tocmai acolo, la limita supremă a poeziei, pe culmea ei de glorie, începeau și eșecul și trădarea ei. Noi care aveam atâta nevoie de poezie, aveam însă, în același timp, nevoie de revoltă, de lecțiile disperării noastre și ale remușcărilor noastre, aveam nevoie de speranță. Și, brusc, ne vedeam deposedați de toate
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
că ar putea spune o poveste întreagă despre fiecare după gâtul pe care i-l înfățișează. De fapt, mai înainte am simplificat. Unii n-au nici un motiv să-l urască pe Robespierre. Dar îi doresc moartea. A avut parte de glorie, a stat pe culme, să știe și cum se vede lumea de pe eșafod. Destul a văzut-o de pe fotoliul cel mai înalt al istoriei. Alții au motivele lor personale să-l urască. Aceștia stau tăcuți, încruntați. Ar fi cumplit de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
eșafodului. Să aibă un spectacol, să vadă un cap rostogolindu-se. Asta a fost totdeauna plăcerea lor cea mai mare. Chiar când au avut necazuri, au uitat de ele dacă li s-a oferit satisfacția de a vedea o fostă glorie jumulită de pene și zbătîndu-se în praf ca un cocoș înainte de a fi pus la fiert. Îi recunosc și pe prietenii, pe partizanii lui Robespierre. Nu se gândesc însă atât la Robespierre, cât la soarta lor. Se tem că vor
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
striga demonul cuibărit în mine. În plină dragoste! Lovitura trebuie să cadă ca trăsnetul! Acel mai târziu e fără hotar. Poate să fie mâine, poimâine, niciodată. Mi-am adus aminte de o nuvelă citită cândva. Un scriitor ajuns în culmea gloriei e sărbătorit de prietenii și admiratorii săi. Ospăț, șampanie, toasturi! Maestrul se ridică și, în aplauzele tuturor, spune: ― Iată-mă pe culme. Voi mă sărbătoriți, cărțile mele sânt citite de milioane de oameni, am 50 de ani și o femeie
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
orbește acum. Stau cu ochii închiși, câteva clipe, după aceea deschid pleoapele cu precauție. Cerul e perfect senin. Mă uimește totdeauna, la mare, vara, fixitatea amiezii. Atunci, pentru puțin timp, totul e parcă în cumpănă. Viața și moartea. Deșertăciunea și gloria de a trăi. De ce credem, oare, că pierderea de veme e condamnabilă, când ea e, poate, singura care ne permite să ieșim din mecanica unei agitații bezmetice? În aglomerație, totul se transformă, fără să vrei, în trăncăneală, calcul, publicitate sau
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cele din urmă, în fața tribunalului și a paharului de cucută. Aș fi putut spune ca Unamuno: Nu admit altă metodă decât aceea a pasiunii". Dar un demon romantic mă îndeamnă să merg și mai departe, să susțin că nu există glorie fără o pasiune. Neoclasicii, care au avut ambiția să regăsească Elada și în forme, au fost primii care au compromis-o. Ei n-au regăsit "focul" antic. Au preluat doar "cenușa". Pe când romanticii au clădit din ruine un paradis pierdut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
așezat pe mormântul său, Eschil spunea că tufișurile de la Maraton și perșii "cu părul lung" l-au cunoscut bine. Nimic altceva. Nici o vorbă despre opera sa de dramaturg! Unde mai poate fi întîlnită această superioară modestie, azi, când setea de glorie a ajuns la forme demente? Și nu e singurul lucru de neconceput azi. Când fiul lui Sofocle, temîndu-se că tatăl său îl va dezmoșteni în favoarea unui frate bastard, l-a dat în judecată pe dramaturg și a cerut să fie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
îmi displac. În ele (spre deosebire de "actualitate") pot alege numai ceea ce îmi convine. Și e suficient să mă imaginez pe vremea lui Praxitele, într-una din cele două împrejurări (serbările de la Eleusis și cele organizate în onoarea lui Poseidon) când toată gloria masculină a Atenei ieșea pe plajă, s-o vadă pe Frina îmbăindu-se goală, sau să-mi amintesc cum îi transforma Circe în porci, cu o baghetă vrăjită, pe unii (pe care i-aș putea indica eu) pentru a mă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Poate. Dar nu aici, unde moartea nu înseamnă nimic. Numai iubirea e tragică. Viața capătă sens doar prin ceea ce iubești și prin suferința că ai la dispoziție un timp limitat pentru a nu irosi această șansă. Restul e vulgaritate. Succes? Glorie? Singura glorie e un trup sănătos. Singurul succes care merită să fie râvnit e să trăiești din plin și ceea ce nu poți obține. Dacă nu, unica șansă e să fii idiot. Ca să-mi dovedesc "vitejia", m-am aventurat în larg
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu aici, unde moartea nu înseamnă nimic. Numai iubirea e tragică. Viața capătă sens doar prin ceea ce iubești și prin suferința că ai la dispoziție un timp limitat pentru a nu irosi această șansă. Restul e vulgaritate. Succes? Glorie? Singura glorie e un trup sănătos. Singurul succes care merită să fie râvnit e să trăiești din plin și ceea ce nu poți obține. Dacă nu, unica șansă e să fii idiot. Ca să-mi dovedesc "vitejia", m-am aventurat în larg. Și era
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ci felul cum a păcălit sirenele este principala sa capodoperă. Deoarece a reușit nu numai să le umoare sau, dacă preferăm să respectăm strict legenda, să le transforme în stânci, ci și să le discrediteze. Mai întîi, a acoperit de glorie o șmecherie destul de la îndemînă, fiindcă nimic nu e mai simplu decât să-ți înfunzi urechile, ca să nu auzi, cum le-a cerut el corăbierilor săi. Apoi, a aureolat o "înțelepciune" încă și mai discutabilă, căci dacă principiul "prefer să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zile. Pe la mijlocul Strâmtorii, văd pe țărmul stâng o cetate veche cu două turnuri străpunse de orificii. Evident, pentru țevile tunurilor. De acolo, vasele care treceau prin Bosfor erau ținute, cândva, la respect. Acum, steagul cu semilună flutură doar peste amintirea gloriei, de fum, a unui imperiu care a dat fiori creștinătății. Zăresc și niște blocuri urâte, de tip cazarmă. Și cam atât. S-a înserat. Vântul e rece, tăios. Puntea s-a golit. Am rămas eu și încă doi curioși, umbre
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mulți de pe listă sunt morți. Or, de mortuis nil nisi bene. Ceilalți se iau, însă, cu mâinile de cap. "Nenorocire, nenorocire", se vaită ei semnificativ. Povestea cu capra vecinului cunoaște în această noapte, pe Marea Neagră, unul din ceasurile ei de glorie. Ucraineanul le cere, serios, să dea note. De la 1 la 10. Și urmează o scenă comică și feroce. "Cutare", zice ucraineanul. "Zero", zic cei patrii poeți în cor. "Cutare", Tot "zero". La următorul nume, au loc consultări, după care verdictul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe care îi am, decis să nu mai aștept, dar "cerberul" de la poartă, plictisit, probabil, să ne vadă ciorovăindu-ne, ne face semn să intrăm. Urc de unul singur fosta Cale Sacră, ce suie în serpentină povârnișul pe care, din gloria celui mai mare oracol al antichității, a rămas un fel de cimitir arheologic. Vom sta puțin aici. Autobuzul ne așteaptă să ne ducă înapoi la Atena. N-am timp de reverie și nici chef după sfertul de oră pierdut la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fi găsită Europa între aceste "dezeuropenizări"? Se pare că în casa din Olanda unde a trăit în 1624 Descartes este acum un ospiciu. Dacă este așa, înseamnă că acea clădire e cea mai europeană dintre clădirile Europei! Ea strânge laolaltă gloria rațiunii și gloria nebuniei. Sau demonstrează că între rațiune și nebunie nu e decât o problemă de timp. Suntem deasupra Kölnului. Dacă nu sunt în stare să spun "ce este Europa", cum să cred că aș putea înțelege America? N-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
între aceste "dezeuropenizări"? Se pare că în casa din Olanda unde a trăit în 1624 Descartes este acum un ospiciu. Dacă este așa, înseamnă că acea clădire e cea mai europeană dintre clădirile Europei! Ea strânge laolaltă gloria rațiunii și gloria nebuniei. Sau demonstrează că între rațiune și nebunie nu e decât o problemă de timp. Suntem deasupra Kölnului. Dacă nu sunt în stare să spun "ce este Europa", cum să cred că aș putea înțelege America? N-aș vrea, totuși
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sens, dacă ar fi fost reconstituită ori sugerată atmosfera Romei imperiale de după Hadrian, când luxul și plăcerea au luat locul virtuților aspre. Nu era nevoie, firește, de o morală. Așa ceva nu se potrivește cu Las Vegas. Nu decadența și putrefacția gloriei antice mă așteptam să fie evocate de "Palatul Cezarilor". Dar epicureismul unui Petroniu ar fi fost la locul lui în această magie a jocului. Se joacă peste tot, în nenumărate săli, inclusiv în restaurantele dinlăuntrul hotelului, în timpul mesei. Între aperitiv
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tragicului prin eficiență. În Europa, te lovești pretutindeni de obsesia decadenței. Roma "eternă" și "Roma" bizantină (Constantino-polul) au devenit "istorie". Anglia nu mai e stăpâna mărilor. Spania nu se mai poate lăuda că în imperiul ei soarele nu apune niciodată. Gloria navigatorilor portughezi s-a retras în muzee. Parisul constată că limba engleză ia locul limbii franceze. Europa e un cimitir al imperiilor. Imperiul roman. Imperiul otoman. Imperiul austro-ungar. Imperiul sovietic. Și nu e nevoie să-l citești pe Spengler pentru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în curăția sufletului meu față cu tine. Apoi făptuit-am vreodată ca cochetă cu tine? Și m-ai crede tu pe mine în stare de vreo înjosită răzbunare ca să te nesocotesc {EminescuOpXVI 634} față de cineva și să-mi fac o glorie din faptul că mai sunt și alții cărora pot să plac? La ce s-ar reduce atunci toată iubirea câtă o am pentru tine? Crezi tu în ea? Sau crezi că joc o comedie? De ce ești slab tocmai acolo unde
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]