7,075 matches
-
cunosc spiritul comunitar. Având în vedere prigoana la care au fost supuși credincioșii de rit vechi și faptul că au fost forțați de contextul istoric să emigreze către alte spații, căutarea acestuia a căpătat și o conotație simbolică în insula imaginară, în ostrov. Identificat drept un simbol etnic în primul rând, reluăm ideea conform căreia este „vorba despre Insula imaginară, întruchipare a paradisului terestru, spațiu securizat, unde omul își află odihna sufletului și realizarea viselor sale de Bine și Frumos. Având
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
au fost forțați de contextul istoric să emigreze către alte spații, căutarea acestuia a căpătat și o conotație simbolică în insula imaginară, în ostrov. Identificat drept un simbol etnic în primul rând, reluăm ideea conform căreia este „vorba despre Insula imaginară, întruchipare a paradisului terestru, spațiu securizat, unde omul își află odihna sufletului și realizarea viselor sale de Bine și Frumos. Având în imaginația lor adânc întipărită această imagine a Insulei salvatoare, în condițiile unei crunte și sângeroase prigoane din partea oficialităților
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real sau imaginar ("Good news, no news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II: 767−777; Stati (1990). 2 Utilizăm distincția tip/ocurență (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
raportarea la referentul-reper presupune o ambiguitate sistematică: clasa stabilită include reperul (de-alde Ion = "Ion și alții ca el") sau îl exclude (de-alde Ion = "alții decât Ion, care sunt ca el"). Intervin, pentru decodare, informații pragmatice: evident, un reper imaginar, fictiv sau noncoocurent referențial cu categoria invocată, permite doar interpretarea exclusivă. Reperele exprimate prin pronume (eu, voi, acesta etc.) sunt cele mai ambigue și mai dependente de context. Utilizarea clasificatoare, una dintre valorile de mult înregistrate ale lui alde, este
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
an- samblului, ca urmare a determinărilor impuse de tainicele legi ale geometriei ca factor fundamen- tal al echilibrului și armoniei. Propunem în ceea ce urmează pătrunderea în labirintul fiecăruia din tablourile lui Stahi, ale- se spre a fi comentate printr-o imaginară substi- tuire a autorului. Ne vom strădui ca, aflându-ne în fața obiectelor transfigurate în imagini pictural-compoziționale ale armoniei și echilibrului dintre ele, să descifrăm secretele acestor faceri dincolo de aparențe. Ceea ce ni se pare a fi mister și de nepătruns, va
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
din Iași". Lucrarea a fost donată de autor în 26 aprilie 1907. Ea se remarcă printr-o compoziție adunată, bine închegată, în care obiecte de toaletă, așa cum constatăm și din titlu, sunt așezate pe o masă. Linia orizontului este fixată imaginar la nivelul primei treimi de la bază. Obiectele sunt etalate într-o ordine atent studiată, iar structura lor materială diferită este redată cu măiestrie. Astfel sună un comentariu lapidar, echidistant și convențional. Putem continua însă, lăsându-ne conduși de subtilele sugestii
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
baza unui trapez care definește, în liniile sale generale, capacul poșetei din piele maron a cărei ramă metalică pare a fi segmentul ipotenuzei, o oblică, care împreună cu evantaiul și verticala obiectului din extrema stângă, o sticlă, închid compoziția într-un imaginar triunghi dreptunghic. În interiorul acestuia, celelalte obiecte, o sticlă de parfum ca o pară, o perie ovală, echilibrează pămătuful pămătuful tronconic, închizând prin direcțiile sugerate o a doua configurare geometrică, de astă dată cea a unui poligon născut din întâlnirile sugestive
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
aceeași pe- reche de ochelari cu ramă metalică, întâlniți și în alte lucrări. În fața lor, tocul ochelarilor este des- făcut iar cele două părți ovoidal-prismatice sunt așezate în așa fel încât marchează direcțiile dia- gonale, formând cu batista niște trasee imaginare, care se intersectează în unghiuri obtuze în peri- metrul cutiei gri. Este în această zonă o oarecare agitație de structuri materiale, bogate și diver- sificate, bine diferențiate și așezate în planimetria scaunului. Toate par să pregătească ochiului în- tâlnirea cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și uitare răzbat exploziv prin propriile calități stilistice și de mesaj, impunându-se în fața generațiilor noi. Istoria artelor ne oferă numeroase astfel de exemple. Am descoperit în conținutul unei scrisori a pictorului Jean Dominique Ingres, într-un anume fel, reflexia imaginară a concepției pictorului român, a atitudinii sale în fața naturii, a realității, a tradiției, și, mai ales, a perenității artei în raport cu timpul. Ne putem imagina cu ușurință că astfel de gânduri ar fi putut fi exprimate cu convingere la timpul său
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
se încearcă din nou și din nou să se răspundă ziditor întrebării colective "cine suntem?", de data aceasta prin fetișizarea (esențialistă) a originilor. Pare că sunt acestea mereu altele, în funcție de necesitățile prezentului - religioase sau etnice; "reale" (i.e. argumentate istoric) sau imaginare (argumentate mitic sau propagandistic). Or, întrebării "cine suntem" i se putea răspunde fără a apela la episodul medieval: "românii sunt latini din punct devedere etnic și (post) bizantini din punct de vedere religios". Noua perspectivă, în care identitatea este dată
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
nici sentimentele mai adînci! Instinctul zoologic, chemarea inconștientă a speciei? Dar atunci de ce această Înduioșare, acest sentiment de intimă legătură morală? Răspunsurile căutate În doctrinele filozofice sau revoluționare nu-l satisfac, iar discuțiile cu vechii camarazi sînt acum posibile numai imaginar, dar pot fi rodnice În condițiile de singurătate din Închisoarea de la Tobolsc, cînd Încerca să-și pună ordine În gînduri. Aceasta este explicația spovedaniei adresate lui Moise Roitman, față de care, știindu-l refractar ideilor sale, credea mai cu seamă necesar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
primarul Diaconu Temistocle), fiind cadru didactic, știe să păstreze și să transmită aceste tradiții cu sfințenie. ...valențele psihologice ale poveștilor. Asftel, se pot desprinde anumite trăsături comune tuturor poveștilor, care le fac nemuritoare: Poveștile se desfășoară într-un spațiu/timp imaginar, al inconștientului (a fost odată ca niciodată), un tărâm al posibilului (peste 7 mări și 7 țări), în care tot ceea ce ne dorim se poate împlini - spre diferență de realitatea cotidiană, în care nu mereu reușim să ne atingem scopurile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
terapeutic al poveștilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală și familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacitățile de exprimare ale unui adult, folosește modalități simbolice de a-și exprima emoțiile și dorințele: expresivitatea corporală, desenul, jocul, povestea. Povestea, prin caracterul imaginar al său, este un spațiu securizant pentru copil. Aici el poate da viață tuturor fricilor, dorințelor, emoțiilor, fără teama de a i se întâmpla ceva negativ. Personajul principal este cel care se luptă cu obstacolelor, iar victoria acestuia îi poate
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
fiecare titlu. Cartea este o comoară fără de preț, care adună cele mai frumoase gânduri ale autorilor, pe care cititorii le pot folosi în voie. Personajele întâlnite în cărți și faptele lor îl transpun pe cititor într-o lume reală sau imaginară în care și el, cititorul, participă cu gândul, la lumea cărților, oferind răspuns la orice întrebare. Cartea oglindește șirul de secole al omenirii, lupta sa pentru existență, speranța într-un viitor mai luminos, suferința și bucuria; este un prieten credincios
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Marin Preda au făcut cu putință receptivitatea noastră pentru literatură și arta ultimelor decenii, înseamnă a manifesta un nihilism cultural, străin spiritului modern. Andre Malroux a arătat pe drept cuvânt că una din coordonatele acestui spirit modern este “cunoașterea muzeului imaginar” adică a creației artistice a tuturor vremurilor și de pe toate meridianele. Orizontul nostru estetic ar fi îngust dacă n-ar cuprinde în raza lui Iliada și Miorița, tragediile lui Shakespeare, poezia lui Eminescu și a lui Puskin, romanele lui Balzac
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
și asimilare a cunoștințelor sunt utilizate în mod frecvent, deoarece au rolul de a contribui la însușirea corectă și completă a adevărului revelat, asigurând fundamentul aplicării lor în viață. Povestirea este expunerea orală, de către profesor, a unor întâmplări reale sau imaginare astfel încât să faciliteze însușirea noilor cunoștințe, să dezvolte anumite sentimente și să formeze atitudini pozitive la elevi. În Sfânta Scriptură, povestirea este utilizată ca metodă de educație, mai ales sub forma pildelor rostite de Domnul Iisus Hristos. Pilda talanților și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dezertor prin aburul viziunilor într-un veac corigent la visare. Se încăpățânează să măsoare cu inima și versul distanțele de la om la om, se încăpățânează să deschidă ferestre spre poezie, spre cultura adevărată, se încăpățânează să scrie scrisori către adrese imaginare. Mâinile sale înnoptează tot mai mult prin cărți. Neresemnat dezlegător al dezastrelor, așteptând mereu o duminică într-o vreme cu buletine de știri încă prea roșii și cu prea mulți eroi adevărați puși încă sub semnul întrebării. Deschizându-i cărțile
OMAGIU POETULUI DANIEL CORBU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1735]
-
descriere / explicație, dar e o opoziție, mai curând, complementară, întrucât explicațiile pur teoretice ar rămâne doar simple speculații fără descrierile faptelor, iar descrierile empirice se înscriu, în genere, într-un cadru explicativ. Ficțiunea, producție a imaginației, este văzută ca „lume imaginară” sau „lume posibilă”, iar în plan discursiv ca discurs cu denotație nulă. Este acceptată, în genere, ideea că discursul literar și cel poetic în special sunt discursuri ficționale sau generatoare de imaginar. P. Ricoeur, vorbind despre discursul „a cărui folosire
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pentru aceasta contracții musculare intense de scurtă durată (2-3 sec.) păstrând mușchii în aceeași poziție (izometrie). Acestea sunt exerciții statice care opun în mod voit rezistență sporită mușchilor care nu se pot deplasa. Iată câteva exemple: strângeți mâinile pe volanul (imaginar) al mașinii, de-o parte și de alta a lui, așezați-vă lângă un perete fără scaun, așezați fiind, comprimați un obiect imaginar între genunchi, la bancă încercați să ridicați ghișeul etc. Pentru a fi cu folos, executați contracțiile lent
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
mod voit rezistență sporită mușchilor care nu se pot deplasa. Iată câteva exemple: strângeți mâinile pe volanul (imaginar) al mașinii, de-o parte și de alta a lui, așezați-vă lângă un perete fără scaun, așezați fiind, comprimați un obiect imaginar între genunchi, la bancă încercați să ridicați ghișeul etc. Pentru a fi cu folos, executați contracțiile lent și reveniți încet; intensitatea trebuie să fie în jur de 50% din forța maximă voluntară; nu depășiți 5 secunde, e inutil. Câteva minute
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
Introducere Observațiile narativiste despre preferința pentru intervenție, construcție, imaginare istorică sau artistică în locul descoperirii în istorie sau artă, favorizează conținutul lucrării care ar dori să se înscrie în aria contribuțiilor care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecăților despre narațiunile înțelese
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
că o reprezentare vizuală direcționează atenția spre acțiunea, gestul, peisajul sau expresia zugrăvită și le prezintă pe fiecare, ca momente încremenite, izolate de contextul temporal. Ea consideră că atunci când scena descrisă nu ilustrează o istorie cunoscută, există libertatea interpretării prin imaginare a întâmplărilor anterioare sau ulterioare ei. Kafalenos mai consideră că reacția interpretativă la imaginea unui copil îmbrăcat elegant și salutând un alt copil nu pleacă de la circumstanțe cunoscute, dar poate folosi inferențe: copilul așteaptă să plece la o întâlnire importantă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
un efect al narativizării și este o formă narativă ireductibilă a picturii. Prin discursul narativizant privirea ritmanalitică generează un fel de coerență care nu apare în datele picturale, dar care atașează vântului, ploii, furtunilor, peretelui, stâncii sau florilor anume deplinătăți imaginare. Această deplinătate, această plenitudine sau întregire imaginară atașată picturii prin spunere și prin descrierea existențelor picturale posibile din discursul narativizant presupune, într-un fel, intrarea într-o lume imaginală adică în câmpul a ceea ce Henry Corbin numește mundus imaginalis. Altfel
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
formă narativă ireductibilă a picturii. Prin discursul narativizant privirea ritmanalitică generează un fel de coerență care nu apare în datele picturale, dar care atașează vântului, ploii, furtunilor, peretelui, stâncii sau florilor anume deplinătăți imaginare. Această deplinătate, această plenitudine sau întregire imaginară atașată picturii prin spunere și prin descrierea existențelor picturale posibile din discursul narativizant presupune, într-un fel, intrarea într-o lume imaginală adică în câmpul a ceea ce Henry Corbin numește mundus imaginalis. Altfel spus, narațiunea picturală se plasează undeva între
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nepoetice, dar dacă imaginația cititorului adaptează formele sufice ale divinității, Ibn’Arabi sau Suhrawardi pot fi asimilați cu Blake și Shelley care nu-l mai au ca precursor pe Milton, ci Coranul. Asta poate însemna, în termenii discuției despre plenitudinea imaginară atașată picturii prin spunere narativă, adică a descrierii existențelor picturale posibile din discursul narativizant, că agentul imaginator al picturii, poate fi, ca și profetul din teoria lumii imaginale a lui Corbin, un fel de: „rostitor [narativ] al invizibilului, un rostitor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]