6,354 matches
-
deschise, în prima mașină, în picioare, aflându-se generalul Corneliu Dragalina, comandantul Corpului 6 Armată și colonelul Henblein, comandantul trupelor germane din Timișoara - erau urmați de ofițeri germani și români; trecerea în revistă a trupelor de către prefect și primar; intonarea imnului regal. Iată și descrierea defilării care se desfășoară pe Bd. Ferdinand, sub o ploaie măruntă, și care durează aproape două ore: „Aceleași tribune pavoazate, aceleași case frumos decorate cu covoare, steaguri și flori. Același program. Cu toate acestea ceva era
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
în marș hotărât spre granițe, spre victorie”, se nota; urmau blindatele germane („o singură forță, un singur destin”), elevii școlilor române și germane, câteva sute de prizonieri, etnici români, din fosta armată iugoslavă. La recepția de la Prefectură, fanfarele au intonat imnul regal, precum și cel german și italian (erau prezenți consulii Kuhne și De Michelis). Peste 3 ani, în contextul bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului, Văii Prahovei, orașului Turnu Severin, festivitățile sunt de mică amploare: Te-Deum la biserica militară din garnizoană, în prezența
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
De Michelis). Peste 3 ani, în contextul bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului, Văii Prahovei, orașului Turnu Severin, festivitățile sunt de mică amploare: Te-Deum la biserica militară din garnizoană, în prezența autorităților, ostașilor și a răniților; cuvântare despre însemnătatea zilei și intonarea imnului regal. „Miss Moscova” În 1945, 10 Mai urma după ziua capitulării Germaniei, în 9 mai la Timișoara sărbătorindu-se în fața Teatrului „Ziua Păcii” (cu defilarea trupelor române, sovietice și a muncitorilor, cuvântări ale comandantului rus, Alexandrov, și român, generalul Alexandru
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
un Te-Deum, în fața lăcașului generalul Popescu-Ankara rostind un scurt, dar vibrant discurs în fața soldaților și civililor. O companie dă onorul și defilează în ovațiile publicului, iar după-amiază ansamblul muncitoresc „Flacăra” dă o reprezentație gratuită în grădina de la Capitol (în program, imnul regal și cel sovietic, executate de fanfara C.F.R.). Aceleași imnuri, alături de melodii românești și rusești, se cântau a doua zi, la o festivitate organizată de A.R.L.U.S. în sala Operei.
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
vibrant discurs în fața soldaților și civililor. O companie dă onorul și defilează în ovațiile publicului, iar după-amiază ansamblul muncitoresc „Flacăra” dă o reprezentație gratuită în grădina de la Capitol (în program, imnul regal și cel sovietic, executate de fanfara C.F.R.). Aceleași imnuri, alături de melodii românești și rusești, se cântau a doua zi, la o festivitate organizată de A.R.L.U.S. în sala Operei.
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
și se oprește deasupra interesantului grup a celor două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru rămîne trăsnit, iar geniul alb se ridică triumfator: tutti la orchestră, acordul atît de mult așteptat izbucnește, si apoi, fără pauză, imnul secular de biruința al libertății! Excelsior! Ni se desfășura pe urma în cinci acte - cam lungi, ce e drept - reprezentarea alegorica a triumfurilor, încet-încet, veac cu veac, cîștigate de geniul Luminii: abolirea sclaviei, aplicările electricității la fabricațiunea ciorapilor și la
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
ulterior gîndul instituirii unei decorații, Ordinul Cangurului, cu plăci de rubin marcînd corespunzător numărul salturilor efectuate. Către sfîrșitul primei legislaturi, grupul liber-schimbist devine majoritar în sînul Camerei Deputaților (fapt consemnat în ziarul Adevărul la 29 mai 1992). Năzuința exprimată în Imnul P.L.S. - ,Căci vrem să cucerim un loc în lume/ Și cîte vom putea în Parlament" - obținuse, în doi ani de zile, o magnifică împlinire. Unicitatea experienței va rămîne peste timp un izvor nealterat de mîndrie națională, pînă cînd o tentativă
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Dimensiunea ,citațională" a Partidului Liber-Schimbist îl atașează postmodernismului în chipul cel mai elocvent cu putință. Partidul ia naștere prin expansiunea unui citat (,Da, suntem ultraprogresiști, da, suntem liber-schimbiști..."), platforma-program culminează cu un citat (,Asta nu-i cea din urmă Cameră!"), imnul partidului freamătă de citate (,lupte seculare", ,tot românul să prospere", ,trădare fie, dar s-o știm și noi"), iar discursurile liderului - profesor de literatură - sînt o veritabilă beție a citatelor: din Ion Neculce și Iordache Golescu, din Anton Pann și
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Pann și C. Negruzzi, din Cîrlova, Heliade, Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri, din Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coșbuc, din Delavrancea, Macedonski, Topîrceanu, Arghezi, Ion Barbu, din Shakespeare și Napoleon, din Paul Valéry și Freud, din romanțe și cîntece de lume, din imnul regal și O clipă de sinceritate... Citate introduse ,clandestin" în discurs, parodii și parafraze, texte adaptate, transformate, ,desfigurate": De-o fi una, de-o fi Malta... Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-om duce toate, de e pace
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
formule fiind neconvenabile, s-a ales o a treia cale: partidul să-și păstreze puritatea imaginii, iar transmiterea în Parlament a mesajului său să fie încredințată președintelui, avizat să candideze pe lista altei formațiuni politice. Era traducerea în viață a Imnului P.LS. cu refrenul său de perpetuă actualitate: Luptînd ca tot românul să prospere, Partidul nostru-i un partid de soi Și dacă interesul lui o cere, Trădare fie, dar s-o știm și noi! Procesul de identificare dintre partide
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a compus următorul imn: La Cameră comisii sînt destule Ce treaba-și fac cu zel și cu talent Și legi mereu așteaptă nesătule De la omor. Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
consens. Refren.... La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers de la Table Ronde), imnul se intonează la sfîrșitul ședințelor, spre a-i pedepsi astfel pe cei care au plecat mai devreme. Este singura comisie parlamentară din lume care practică un asemenea ritual. Calitatea de membru al Comisiei juridice i-a permis ,venerabilului" să vegheze
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
gimnaziul, trece la Liceul "Național" din Iași, fosta Academia Mihăileană. Mereu, om al naturii, "plin de violență și neastâmpăr", are și o "aprigă râvnă intelectuală". Îi citește pe marii clasici români, ca și pe romancierii francezi, englezi și ruși. Scrie imnul liceului și se încumetă să trimită versuri la revistele bucureștene, la macedonskiana Viața Nouă (1899), de unde se retrage îndată, considerând că nu i se potrivește ca orientare artistică, apoi la Pagini literare, unde semnează cu pseudonimul M. S. Cobuz. (Pe
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
ele dedicată mamei: "Doamnă profesoară, Iubită că ești știi De elevi, că-n recreație Lecții tu le ții? Nu-i mai scoți tu din Moličre, Din secondeť și din premiereť..." Din aceeași vreme datează un Cîntec al lunii mai, un imn Pentru glorie și o narațiune în versuri, Pățania unui pitic. Neconcepînd să scrie pentru sertar, autorul își trimite compunerile unor reviste, care îi răspund la poșta redacției: "S. Casimir - P. Neamț. - Cu mulțumiri pentru urările ce faci revistei, îți spunem
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
mîncare cu nemiluita, Al nostru pitic, Mic, mic, S-a strecurat Și din cușc-a evadat Și-a plecat la pădure Să culeagă fragi și mure." 4) Sub aparenta ei naivitate, poezia atestă o polisemie remarcabilă. Este, întîi de toate, un imn al libertății: piticul nu renunță la condiția de om liber; deși la circ i se oferă "mîncare cu nemiluita", el preferă să se întoarcă în pădure și la hrana frugală de acolo. în al doilea rînd, poezia atinge tema măștii
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Simina Burdea, născută Pomană, din Comana. Specialitatea lui nu se mărginea numai la vânarea misiunilor, sinecurelor, însărcinărilor culturale, ci se lărgea la obținerea tuturor premiilor literare. Se călise încă de tânăr în concursuri de începător: premiul de sonet sau de imnuri naționale la reviste provinciale, premiul de teatru sătesc etc. Trecuse însă de mult de stâlpul acestor debuturi modeste; toate broșurile sau volumele lui de poezii obțineau azi un premiu sau mai multe, din obiceiul de a scoate același material ușor
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
etc. Trecuse însă de mult de stâlpul acestor debuturi modeste; toate broșurile sau volumele lui de poezii obțineau azi un premiu sau mai multe, din obiceiul de a scoate același material ușor schimbat sau ti- tluri diferite. Eroicele deveniră, astfel, Imnuri de vitejie sau Sursum corda! dobândind fiecare câte un premiu: al �eroilor neamului", al societății �Oituz", al �Crucii roșii", al �Scriitorilor militari" - ca să ajungă la urmă la premiul Societății scriitorilor români, al Academiei Române, al Fundațiilor Regale. (Acțiunea, an. III, nr.
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
ce tărâm să alegi văile curg nemiloase Singurul punct de odihnă e un răbdător labirint de ceară sau magmă tăcută Mica mea spaimă alege să moară frumos Necunoscut e copilul cu ochii ca marea ce nu mai ajunge la mine Imn Margine tu lumină de zi și de noapte când nu mai pot îndura frăgezimea ta se destramă Concert îngerii decantează culoarea pe clape pal-auriu un galben ce nu se poate rosti decât în ferestrele toamnei o toamnă a egretelor roz
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
mai ales de Paști. Dar toți ceilalți o făcuseră. Și a rămîne în tiparele tradiționale nu putea duce, mai devreme sau mai tîrziu, decît la eșec. Acolo unde evangheliștii ies în eter cu cîntăreți populari ai slavei, chitare și chiar imnuri prelucrate pe sintetizator, nu poți să te aperi cu Stelică Dascălu cîntînd pe nas. Trebuie să intri pe teren și să joci după regulile moderne care înseamnă found rising, ratting sau procente de audiență și cotă de piață, adică share
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
nemăsurat Ca unui orb vindecat lumea-n lumină mi s-a lărgit" (Schimbarea zodiei) Iubirea e pentru el putere cosmică, "ardere" (vezi poezia cu același titlu), adică topire în marele tot. în acest cadru, femeii iubite i se închină laude, imnuri, căci ea e o întrupare absolută a lumii, este "ființa", "pumn de lumină" (Ardere), "văpaie" ce incendiază iarba prin care trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Ștefan Cazimir Destinat susținerii unei idei interesante, un articol apărut recent (Mihai Apostol, Imnul național - pagini de istorie, în România literară, nr. 47, 2002) conține, din păcate, o seamă de erori și confuzii, riscînd să-și micșoreze forța de convingere. Să le luăm pe rînd. 1. Hotărîrea președintelui Putin "de a reveni la imnul
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Imnul național - pagini de istorie, în România literară, nr. 47, 2002) conține, din păcate, o seamă de erori și confuzii, riscînd să-și micșoreze forța de convingere. Să le luăm pe rînd. 1. Hotărîrea președintelui Putin "de a reveni la imnul de stat al sucombatului URSS, urmînd ca textul să fie adaptat la condițiile actuale din Rusia", n-a rămas, cum presupune autorul articolului, "doar o "testare" a opiniei publice internaționale", ci a fost pusă în aplicare. Noile versuri îi aparțin
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
al II-lea, asasinat de bolșevici, au fost reînhumate la Sankt Petersburg, dar mumia lui Lenin n-a părăsit mausoleul din Piața Roșie. Ceea ce puțini mai știu astăzi este că melodia compusă de A. V. Alexandrov fusese, pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
mai știu astăzi este că melodia compusă de A. V. Alexandrov fusese, pînă în 1944, imnul Partidului Comunist (bolșevic). Așadar, reconversia operată de Putin pune în vibrație amintiri foarte vechi, din vremea primelor cincinale staliniste. 2. Este neverosimilă aserțiunea că imnul Zdrobite cătușe (text: Aurel Baranga, muzica: Matei Socor) ar fi fost intonat (unde?) "chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947", dovadă - crede autorul - a premeditării evenimentelor. O logică elementară ne spune că, oricît de premeditată a fost abolirea monarhiei
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
decembrie 1947, revista l-ar fi reprodus, cu onorurile de rigoare, în pagina 1 a primului ei număr. Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]