19,025 matches
-
relevarea unor acte de limbaj caracterizate că structuri de natură pur "intenționala"" (Dragomirescu, 1995, p. 39). 3.2.7.1. Cele spuse mai sus, la punctul 3.2.7., fac parte din versiunea inițială, mult mai scurtă, a acestui studiu introductiv (mai exact, din comunicarea mea, Noematologia lui B.P. Hașdeu: o anticipare a skeologiei lui E. Coșeriu). Între timp, am mai descoperit câteva lucruri care merită, cred eu, să fie redate în continuare. În primul rând, trebuie precizat că cu exceptia paragrafului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
frazeologie (fraseologie) îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în același număr (din ianuarie, 1882) al revistei "Columna lui Traian" (la p. 60), desi semnificația acestuia nu este prea clară într-un atare context. În studiul introductiv dedicat Manuscriptului românesc din 1574 aflător la London, în British Museum (din care Hașdeu va publica, episodic, mai multe extrase) savantul român precizează: "În curs de trei saptămâne, lucrând zi după zi, de la 10 ore antemeridiane până la 5 după amiazi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aflau și în tabere diferite. Pe de altă parte, G. Ivănescu consideră că până și în punctele sale cele mai virulente "tonul criticii sale este deferent față de Hașdeu" (Ivănescu, 1984, p. XI). 5. În loc de concluzii Ajuns la finalul acestui studiu introductiv, vreau să dau cuvântul unor personalități care l-au admirat și înțeles pe Hașdeu, tocmai pentru că au fost, asemeni acestuia, spirite pătrunzătoare și enciclopedice. Judecățile de valoare au într-adevăr valoare atunci când vin din partea unor oameni care posedă capacitatea de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4] În afară de faptul că, prin lingvistică aplicată, Hașdeu anticipează aici etnolingvistica (despre care am discutat în studiul introductiv; de altfel, Hașdeu a și făcut unele cercetări de acest gen referitoare la terminologia menționată), se observă că același savant se apropie oarecum (măcar intuitiv) de ceea ce mai tarziu Coșeriu a numit interdisciplinaritate externă (adică relația dintre lingvistică și alte
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Universitatea de Stat "Al. Russo" din Bălti, CEUSM, 2005, pp. 179-191. Brâncuș (ed.) 1972 = B.P. Hașdeu [interpretat de: Lazăr Șăineanu, N.I. Apostolescu et alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș, Editura Eminescu, București, 1972. Brâncuș 1988 = Grigore Brâncuș, Studiu introductiv, în B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, pp. V-LIX. Brâncuș 1999 = Grigore Brâncuș, Studiu introductiv, în B.P. Hașdeu, Istoria critică a românilor, Editura Teora, București, 1999, pp. 13-35. Bréal 1868/1882 = Michel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
alii], Antologie stabilită și îngrijita de Grigore Brâncuș, Editura Eminescu, București, 1972. Brâncuș 1988 = Grigore Brâncuș, Studiu introductiv, în B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. I, Editura Minerva, București, 1988, pp. V-LIX. Brâncuș 1999 = Grigore Brâncuș, Studiu introductiv, în B.P. Hașdeu, Istoria critică a românilor, Editura Teora, București, 1999, pp. 13-35. Bréal 1868/1882 = Michel Bréal, Leș idées latentes du langage [prelegere ținută la Collège de France în 1868], în Michel Bréal, Mélanges de mythologie et de linguistique
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
-a revăzuta și adăugita, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1977. Groza 2011 = Liviu Groza, Probleme de frazeologie. Studii, articole, note, Editura Universității din București, București, 2011. Hașdeu 1873/1999 = B.P. Hașdeu, Istoria critică a românilor [1873], Ediție îngrijita și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Teora, București, 1999. Hașdeu 1875/1988 = B.P. Hașdeu, Principii de filologie comparativa ario-europee [1875], în B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. ÎI, Editura Minerva, București, 1988, pp. 5-127. Hașdeu 1877/1983 = B. Petriceicu Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de lingvistică și filologie, vol. ÎI, Editura Minerva, București, 1988, pp. 5-127. Hașdeu 1877/1983 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul I, Limba română vorbită între 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic, cu observațiuni filologice de Hugo Schuchardt [1877], Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Hașdeu 1879/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul ÎI, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporana cea nescrisa. Studiu de filologie comparativa [1879], Ediție
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Principii de lingvistică, volum îngrijit de N. Romanenco și P. Balmuș, cu o prefață de Silviu Berejan, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. Hașdeu 1988, I & ÎI = B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. I și ÎI, Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1988. Hristea 1987 = Theodor Hristea, Din problemele etimologiei frazeologice românești, în "Limba română" (XXXVI), 1987, nr. 2, pp. 123-135. Iordan & Robu = Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactica și Pedagogica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Robu = Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1978. Ivănescu 1984 = G. Ivănescu, Alexandru Philippide teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în Hașdeu 1877/1983, pp. 7-58 [studiu introductiv la B.P. Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomurile I-III, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983-1984]. Moeschler & Auchlin 2005 = Jacques Moeschler, Antoine Auchlin, Introducere în lingvistică contemporană, Traducerea din limba franceză: Liana Pop, Editura Echinox, Cluj, 2005. Mounin 1999 = Georges Mounin
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
by H.A. Strong, New and revised edition, Longmans, Green, and Co., London, 1891. Philippide 1894/1984 = Alexandru Philippide, Principii de istoria limbii [1894], în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. 1-225. Poghirc 1968 = Cicerone Poghirc, B. P. Hașdeu. Lingvist și filolog, Editura Științifică, București, 1968. Poghirc 1970 = Cicerone Poghirc, În legătură cu Hașdeu și cu obiectivitatea științifică, în "Limba română", anul XIX
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
2002 = Thomas A. Sebeok, Jocul cu fantasme. Semiotica și antropologie [1981], Traducere și postfața de Mariana Net, Editura All, București, 2002. Șăineanu 1887/1999 = Lazăr Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române. Studii istorice despre tranzițiunea sensurilor [1887], Ediție îngrijita, studiu introductiv și indice de Livia Vasiluță, Editura de Vest, Timișoara, 1999. Urițescu 1988 = Dorin Urițescu, Contemporani etatea lui Hașdeu în teoria lingvistică, în "Orizont", nr. 12, 25 martie, 1988, p. 7. Vasiliu 1978 = E. Vasiliu, B.P. Hașdeu față în față cu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lingvistică, în "Orizont", nr. 12, 25 martie, 1988, p. 7. Vasiliu 1978 = E. Vasiliu, B.P. Hașdeu față în față cu lingvistică modernă, în "Manuscriptum", nr. 1, 1978, pp. 40-41. Vianu 1968 = Tudor Vianu, Studii de stilistica, Ediție îngrijita cu studiu introductiv și note de Sorin Alexandrescu, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1968. Wald 1963 = Lucia Wald, Hașdeu și problemele de teorie a limbii, în "Limba română", nr. 5, 1963, pp. 464-468. Windisch 1980/2006 = Rudolf Windisch, Bogdan Petriceicu Hașdeu: Etymologicum Magnum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ale cercetării / 48 2.4. Metodologia cercetării / 49 2.5. Analiza datelor cercetării / 50 2.6. Rezultatele cercetării / 54 2.7. Concluziile cercetării, perspective / 55 Capitolul III. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚII INFORMAȚIILOR S.M.S.I. ÎN ORGANIZAȚII / 57 3.1. Elemente introductive privind sistemul de management al securității informațiilor / 57 3.1.1. Concepte și modele / 57 3.1.2. Structura familiei de standarde I.S.O. 27K / 59 3.1.3. Prezentarea standardului S.R. I.S.O./ C.E.I. 27001:2006 / 59 3.1
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
66 3.2.4. Documentația necesară implementării unui S.M.S.I / 69 3.2.5. Avantaje și dezavantaje ale implementării într-o organizație a unui S.M.S.I / 70 3.3. Certificarea unui S.M.S.I. într-o organizație / 71 3.3.1. Aspecte introductive / 71 3.3.2. Etape ale procesului de certificare / 72 3.3.3. Avantajele certificării / 75 3.4. Importanța și poziționarea riscurilor de securitate a informațiilor și a managementului acestora în cadrul S.M.S.I. / 75 Capitolul IV. RISCURILE PRIVIND SECURITATEA INFORMAȚIILOR ȘI
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
unui Sistem de Management al Securității Informațiilor (S.M.S.I.) în conformitate cu standardul internațional I.S.O. 27001:2006 aduc beneficii pentru organizație și furnizează încredere clienților și părților interesate. Capitolul III Sistemul de management al securității informațiilor S.M.S.I. în organizații 3.1. Elemente introductive privind sistemul de management al securității informațiilor 3.1.1. Concepte și modele Un sistem de management este un ansamblu de procese de coordonare, între care există legături, procese care sunt desfășurate pentru a direcționa o organizație. Procesele de management
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
bazat pe SR I.S.O. 27001:2006: a) trebuie documentat; b) verificat periodic prin audit intern și extern; c) sunt necesare programe periodice de instruire pentru personalul organizației. 3.3. Certificarea unui S.M.S.I. într-o organizație 3.3.1. Aspecte introductive Certificarea este procesul de verificare a conformității verificarea îndeplinirii unor cerințe (conform standardului internațional I.S.O. 9000:2000). Un Organism de Evaluare a Conformității O.E.C. poate obține acreditare, printr-un proces de acreditare, de la un Organism de Acreditare O.
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
din Bruxelles, valorificând detaliile legislației din domeniu, statutele și dezvoltările sale administrative, dar și curriculare (principii fondatoare, sisteme de conducere, domenii, facultăți, specializări, institute de cercetare etc.), fără a neglijă datele statistice (număr de studenți, cadre didactice, cursuri etc.). Demersul introductiv a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au desfășurat și articulat celelalte trei secțiuni ce au urmat. Am valorificat în cuprinsul acestei prime părți a studiului nostru date de istorie generală ale învățământului superior
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu noi le-am scris” (în Distinguendum est, p.348), „Românul, în numărul său de duminică ne dă un frumos exemplu de confuzie” (în Era liberală, p.451) etc. Astfel, ideea polemicii este întărită de prezența acestui tip de secvențe introductive în articolele semnate de Eminescu încă din 1879 și până în 1883. Interesant este faptul că el nu poartă un război cu unul sau altul din ziariștii de la Românul, căci în foarte rare situații se adresează lor („confrații de la Românul”), ci
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
un alt exemplu de polemică cu ziarul aservit puterii și, în plus, aduce la lumină și alte surse ale controversei, pe lângă diferențele de opinii, concepte, programe politice etc. Așa cum s-a remarcat și în alte numeroase articole, și în paragraful introductiv al acestui articol se fac referiri la ziarul Românul. Astfel, încă din incipit se trasează liniile în care se derulează subiectul articolului: Românul a contractat năravul de a ne atribui articole pe cari nu noi le-am scris, ci le-
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
în parte sau cu oarecari rezerve. Astfel se-ntâmplă și în numărul de sâmbătă în care vedem că polemizează cu noi pe temeiul unui articol reprodus din Poșta privitor la antagonismul dintre moldoveni și munteni (p.348). În acest paragraf introductiv se întâlnește conceptul de față pozitivă/față negativă. Fiecărui tip de „față” îi este specific un anumit câmp lexical. Astfel, Românul „a contractat năravul”, „combătând”, „polemizează”, pe când noi, Timpul „am reprodus”, „împărtășim numai în parte”. Se observă clar că lexicul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
au implicat în viața urbei și care au lăsat posterității lucrări scrise (sau, extrapolând, opere de artă) ca dovadă a activității lor intelectuale. Nu susținem în mod forțat că orice autor de publicații este intelectual în sensul stabilit în capitolul introductiv. Scrisul devine însă instrumentul de impact, de modelare a societății pentru un "intelectual". Pentru că am urmărit doar intelectualii care se manifestă în interbelic, în listarea publicațiilor vom lua în considerare doar lucrările apărute în perioada 1918-1938. Vom include nu doar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
științific: prof. dr. arh. Ana-Maria Zahariade Noul context urban Textul de față propune o incursiune În problematica orașului contemporan, mai precis, urmărește să explice contextul apariției unor noi fenomene urbane, precum dispersia sau contracția urbană. Lucrarea se prezintă caun studiu introductiv, un punct de plecare pentru o cercetare ulterioară amănunțită. Concepția generală asupra planificării urbane se sprijină pe premisaunei continue creșteri economice și demografice. Procesul de urbanizare 1 accelerată caracterizează secolul al XX-lea, determinând o creștere a populației urbane, de la
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]