5,788 matches
-
în circulație informația publică, prilejuind automat întrebarea cu privire la legătura dintre această informație publică și caracteristicile sistemului politic și social; - mass-media reprezintă o prezență permanentă și pregnantă care s-a insinuat încet și sigur în viața omului modern, ajungând o forță invizibilă, eficientă tocmai prin faptul că pare invizibilă, un factor de rutină. Problema influenței nu a fost doar o opțiune determinată de factori ideologici, de rațiuni comerciale și politice, ci constituie, în mod obiectiv, o temă care suscită interes, preocupare, chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu privire la legătura dintre această informație publică și caracteristicile sistemului politic și social; - mass-media reprezintă o prezență permanentă și pregnantă care s-a insinuat încet și sigur în viața omului modern, ajungând o forță invizibilă, eficientă tocmai prin faptul că pare invizibilă, un factor de rutină. Problema influenței nu a fost doar o opțiune determinată de factori ideologici, de rațiuni comerciale și politice, ci constituie, în mod obiectiv, o temă care suscită interes, preocupare, chiar îngrijorare. Acești factori intrinseci, „obiectivi” s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cele mai dezinteresate. Potrivit lor, noi suferim ca să ne etalăm suferințele, după cum ne bucurăm numai ca să-i umilim pe alții cu spectacolul bucuriei noastre; chiar și „forul nostru interior“ n-ar fi, tot după părerea lor, decât o scenă invizibilă unde jucăm un rol în fața noastră înșine. Blestemul moralistului este de a nu putea crede în nici un fel de „noblețe a sufletului“, căci a crede în ea și a-i admite existența ar echivala pentru el cu o renegare, cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
era nimic de făcut: sala era forțată. Lamartine, care a ieșit la primul zgomot, reapăruse la ușă cu un aer descumpănit; traversase culoarul central și se întorsese la banca lui cu pași mari, ca și când l-ar fi urmărit un dușman invizibil pentru noi. În urma lui au apărut aproape imediat câțiva oameni din popor; s-au oprit în prag, surprinși la vederea acestei imense adunări de oameni care ședeau. În aceeași clipă, ca și în 24 februarie, tribunele se deschid cu vacarm
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
povestiri, mituri sau rutine zilnice și care-i ține pe membrii unei organizații împreună. Ea poate căpăta și forma unui iceberg ce prezintă o parte "vizibilă" alcătuită din: simboluri, sloganuri, ritualuri, ceremonii, mituri, eroi, modele comportamentale, jargon, precum și o parte "invizibilă", mai profundă, alcătuită din: norme, valori, credințe conducătoare, reprezentări, înțelesuri, modele de gândire. Deși mai puțin argumentată științific, considerăm că abordarea metaforică a culturii organizaționale poate fi benefică înțelegerii mecanismelor de "funcționare" a acesteia la nivelul unei organizații. De exemplu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și care-i sunt, de regulă, favorabile. Interpretarea sau catalogarea organizației doar prin aceste aspecte, "de imagine", s-ar dovedi nu doar superficială, ci și reducționistă. Adevărata configurație, valoare sau realitate a organizației se confirmă numai prin accederea la partea invizibilă, dar fundamentală, a acesteia. Ea poate confirma datele inițiale sau, dimpotrivă, le poate anula. Individul poate împărtăși valorile organizației, se poate regăsi în ele, sau poate constata că îi sunt total străine, existând în acest caz fie riscul izolării, fie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care le comportă cultura organizațională: * predispune la conformism și obediență din partea indivizilor, pentru a fi acceptați la nivelul organizației; * anulează/diminuează personalitatea individului în favoarea personalității organizației; * în cazul în care, între aspectele vizibile, afișate ale culturii organizației și aspectele sale invizibile discrepanțele sunt foarte mari, atunci putem vorbi de un grad scăzut de "maturizare" a organizației respective. Cu toate acestea, nu există organizație care să nu-și structureze propria cultură și, oricât ne-am dori să evităm unele carențe sau riscuri
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
directă la modelele analizate la nivel general. Astfel, dacă facem referire la modelul multinivelar al lui Schein și la perspectiva metaforică de interpretare a culturii organizaționale, putem distinge câteva elemente esențiale. 1. Presupozițiile de bază ale culturii școlii corespund părții invizibile a iceberg-ului și promovează o anumită filosofie a școlii, o anumită concepție despre om. Este binecunoscuta idee legată de puterea educației și de capacitatea individului de a fi educat, de a se perfecționa și a-și dezvolta personalitatea. Odată asumată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Dacă aspectele ce vizează structura de profunzime a culturii școlii nu pot fi reperate și înțelese decât prin prisma experienței dobândite la nivelul școlii, elementele vizibile sunt conștientizate și permit evaluări critice numai printr-o situare în extraorganizațional. Atât elementele invizibile ce descriu valori, norme, presupoziții, reprezentări etc., cât și aspectele de suprafață ale culturii școlii, concretizate în ceremonii, ritualuri, mituri etc., vizează nu doar cadrele didactice, ci și elevii, poate chiar părinții. În aceste condiții, cât de mult am greși
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și conștiincios", care-l pune să studieze zilnic câte o pagină de istorie engleză, una de știință și alta din Shakespeare. Clement Harcombe rostește o mulțime de afirmații filozofice enigmatice, care ne adâncesc în lumea de dincolo. Vorbește despre "puterea invizibilului asupra vizibilului". Îi spune piticei Margaret Collins că "nu se petrece nimic pe lume din întâmplare", fiindcă "e o ordine în toate". Înlătură spaimele tuturor. Îi spune lui Mathew, care e îngrozit, că nu există case bântuite, "doar ființe bântuite
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
E oare acest autor eroul principal al romanelor tale, o inteligență histrionică ce ascunde în fapt o sensibilitate introvertită la maximum? JB. Cred, la fel ca Flaubert, că romancierul trebuie să fie în operă ca Dumnezeu în univers, omniprezent dar invizibil. Flaubert a reușit să fie mai invizibil ca mine. Romanul trebuie să curpindă cât mai mult cu putință. Dacă tema mea îmi cere să recurg la elemente non-narative, de ce nu dar va exista întotdeauna o forță modelatoare narativă, care să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romanelor tale, o inteligență histrionică ce ascunde în fapt o sensibilitate introvertită la maximum? JB. Cred, la fel ca Flaubert, că romancierul trebuie să fie în operă ca Dumnezeu în univers, omniprezent dar invizibil. Flaubert a reușit să fie mai invizibil ca mine. Romanul trebuie să curpindă cât mai mult cu putință. Dacă tema mea îmi cere să recurg la elemente non-narative, de ce nu dar va exista întotdeauna o forță modelatoare narativă, care să închege elementele non-narative. LV. Ești, cred, un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acționează asupra corpului. Sufletul a rămas pur și simplu o proprietate a organismului. Cu acest mod de gândire, peripateticii voiau să dezvolte o concepție despre suflet dependentă de organism, ca aparținând naturii. În opoziție cu discipolii platonicieni, peripateticii negau caracterul invizibil sau imperceptibil al sufletului. Astfel, Teofrast se plângea că-i este foarte greu să-și imagineze sufletul în afara mișcării. Spre deosebire de Aristotel, el afirma că sufletul are propriul său purtător, care-i permite acestuia să se miște în interiorul corpului. Acest purtător
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de zi cu zi, dar de fapt mă dedublasem, trăiam în același timp într-o stare de veghe ascunsă. Pentru a scăpa din situația fără ieșire în care mă aflam, duceam un fel de luptă de gherilă subterană cu inamicul invizibil care mă încercuia. Eram, în această privință, asemenea atâtor altor persoane din acea epocă sinistră, în care România era prinsă în ochiurile unei rețele de pușcării, de penitenciare, de lagăre de muncă și de alte locuri de detenție precum spitalele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
apropia de Orient Expres, a te amesteca cu călătorii occidentali care s-ar fi putut afla în tren sau chiar cu emigranții apatrizi, cum deveniserăm și noi de azi pe mâine, putea stârni bănuieli, căci supravegherea politică, fie ea și invizibilă, era omniprezentă. Ultima noastră confruntare cu România polițienească a avut loc la frontiera cu Ungaria, unde trenul făcea o lungă oprire. După un control amănunțit al celor trei valize ale noastre, vameșii au confiscat un ceas deșteptător - considerat ca neregulamentar
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
să se cristalizeze pe măsură ce partidul își întărea structurile, în anii ’50. Trebuia să ne obișnuim cu senzația necunoscutului amenințător care ne apăsa. Păstrez, din era stalinistă, sentimentul de a fi fost undeva, foarte jos, în umbră, la picioarele unui colos invizibil. Sunt, fără îndoială, influențată de viziunea edificiilor ridicate în acea epocă, în stil stalinist-moscovit, cum ar fi Casa Scânteii, sediul propagandei ideologice, răspândită de presa controlată de partid. De fapt, colosul care se instala în acei ani era un formidabil
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
normalizați, acționam în funcție de ceea ce ne dicta sistemul, adică tăceam. Trăiam adânciți în preocupările noastre imediate: munca și aprovizionarea. În momentele libere, făceam abstracție de realitate, evadam. Învățaserăm să ne lăsăm încadrați într-o anumită formă de viață, sub un călcâi invizibil. Ne petreceam o grămadă de timp la cozi, la ghișee, în stații de tramvai sau de autobuz, la casele din magazine, la ușile birourilor. Intraserăm într-un univers de așteptare, de răbdare, de îndepărtare. Timpul își schimbase valoarea. Spațiul de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-a diminuat pînă la dispariție sau pînă la lipsa de discernămînt. Dacă admitem asemenea registre, le admitem în calitate de construcții mentale ale individului sau ale unui grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
specificul obiectului pe care îl studiază, științele religiei nu îl închid pe acesta într-o teorie explicativă plană. Preferă să ne pună în față complexitatea, paradoxurile, contradicțiile gîndirii și ale practicii religioase. Le studiază modalitățile de a exprima în vizibil invizibilul, de a exploata distanța verticală, vectorii către un alt plan de realitate. De pildă, o cercetare recentă privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman între lumi, înzestrat cu puteri extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe date de știință tradițională, antice, creștin-medievale și musulmane, pentru a descrie inversiunile de formă, de mișcare și de ordine care apar la trecerea a ceea ce H.-R. Patapievici numește cezurile realului (mai cu seamă cezura cosmologică dintre vizibile și invizibile, marcată de granița dintre Cerul cristalin și Empireu, după care urmează cezura esențială, cea între creat și increat. Dante are două feluri alternative de a vizualiza Empireul, în funcție de posibilitățile de percepție ale naturii sale. Pe o anumită treaptă, percepe Empireul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
El insistă pe faptul că, laolaltă, o inversiune în ce privește regentarea sferelor lumii vizibile de către ierarhiile îngerești. Fiecare treaptă îngerească coordonează cîte o sferă din lumea vizibilă, dar în ordine inversă față de cea geometrică : îngerii cei mai apropiați de centrul lumii invizibile (care e Dumnezeu) coordonează sfera cea mai depărtată de centrul lumii vizibile Astfel că, spune H.-R. Patapievici, dimensiunile lumii văzutelor sînt răsturnatele dimensiunilor lumii nevăzutelor (op. cit., pp. 86-87). Cf., de asemenea, H.-R. Patapievici, Sensuri metafizice ale crucii, ed.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe sceptic) a considerat că nu există nici un grădinar care să se ocupe de acel pământ. Și-au ridicat corturile și au supravegheat zona, dar nu au văzut nici un grădinar. Credinciosul a găsit o altă explicație: grădinarul probabil că este invizibil. Cei doi au ridicat un gard de sârmă și l-au electrizat, dar fără nici un rezultat. Credinciosul nu s-a descurajat și a încercat să-i explice celuilalt că există un grădinar, dar este unul invizibil, intangibil, care nu lasă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
grădinarul probabil că este invizibil. Cei doi au ridicat un gard de sârmă și l-au electrizat, dar fără nici un rezultat. Credinciosul nu s-a descurajat și a încercat să-i explice celuilalt că există un grădinar, dar este unul invizibil, intangibil, care nu lasă nici o urmă după el și care nu scoate nici un sunet. Exasperat, scepticul (poziția acestuia fiind împărtășită și susținută și de Flew) răbufnește: "dar în condițiile acestea, ce rămâne din afirmația ta inițială? În ce fel acest
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
experienței religioase? Geisler răspunde unei întrebări de acest fel printr-o pildă. Un om este pe punctul de a se îneca și strigă după ajutor. I se răspunde că tot cursul vieții lui pe acest pământ depinde de un soare invizibil din spatele norilor și că el nu ar fi fost niciodată viu și nici capabil de a striga după ajutor dacă nu ar fi existat soarele care să îi întrețină viața. În aceste condiții omul disperat răspunde: "Lasă-mă cu soarele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțelegem, întrucât conflictul dintre filosofie și teologie este, la el, lovit de nulitate"77. Alexander Baumgarten, referindu-se la prima formulare a argumentului în "Proslogion", consideră că densitatea logică a textului, dublată de o densitate a surselor lui istorice devenite invizibile pentru mulți dintre urmașii Sfântului Anselm, au făcut din textul amintit, unul deosebit de dificil în istoriei filosofiei, iar schimbările paradigmelor de gândire nu au făcut decât să îi sporească neclaritățile 78. Dar să revenim la problema inițială, legată de această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]