5,763 matches
-
albaștri... sau Til a intrat în casă continuă să transmită o autentică vibrație lirică. Ele contrabalansează caracterul excesiv livresc al unei bune părți din versuri. În poemul dramatic Șun sau Calea netulburată, „mit mongol”, înstrunează C. pentru prima dată o „laudă a lucrurilor”, a elementelor primordiale și a circuitului cosmic. Șun e un înțelept și un poet, un conducător care caută singurătatea, un admirator al umanității, al eternului feminin și al purității juvenile. El e un simbol al tradițiilor sfinte și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Scrinul negru, București, 1960; ed. (Scrinul negru și Dosarele „Scrinului negru”), I-II, îngr. Cornelia Ștefănescu București, 1977; ed. I-II, îngr. Andrei Rusu, București, 1982; ed. îngr. C. Mohanu, pref. Eugen Simion, București, 1996; Gr. M. Alecsandrescu, București, 1962; Lauda lucrurilor, București, 1963; Cronicile optimistului, București, 1964; Opere, I-XVII, București, 1965-1983; Teatru, București, 1965; Estetica basmului, București, 1965; Vasile Alecsandri, București, 1965; I. Eliade Rădulescu și școala sa, îngr. Al. Piru, București, 1966; Studii și cercetări de istorie literară
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie și-mi poruncește să înalț cu laudă neamul din care m-am născut, și să-i vorbesc de bine pe locuitorii țării de unde ni-i obârșia. Dar ei, la rându-i, i se împotrivește năzuința către adevăr, care ne împiedică să le susținem drept bune pe cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lupului, cunoștința pardosului, greuimea filului, iuțimea inorogului și vârtutea leului în sine nebetejite și nesmintite le feriia și, din dzi în dzi încă mai adăogându-le, la stepăna cea mai de sus le înălța și le suia. Și așe, toată cinstea, lauda și puterea a tuturor jiganiilor dobândi"19. Două lucruri sunt de observat aici: mai întâi, faptul că noua realitate, noul statut al personajului se reflectă automat și în nume: el și-a câștigat dreptul de a-și alcătui nume potrivite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
știut să interpreteze semnele situației, e clar că Lupul o poate face și în cazul de față, de altfel mult mai simplu. Autorul nu ezită să sancționeze concluzia Vulpii, pentru a fi sigur că cititorii nu se lasă înșelați de laudele interesate ale acesteia și că îi surprind intenția meschină: "Cu acest féliu de învăluiri și cu acéste sule de bumbac, după ce Vulpea pre Lup împunsă, pătrunsă și pre cât putu în ura și zavistiia a multora îl împinsă (...) și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu ieste. De unde tot lucrul aievea să face că mintea Corbului greșită ieste și de ce s-au apucat, sau la cap a scoate nu va putea, sau, de va putea, peste puțină vréme și lucrul să va strica și, în loc de laudă, asupră-și ură și hulă de la mulți va lua (că o mie de lucruri vrednice deabiia lauda dobândesc, iară numai unul scârnav în veci nespălată cinstei și numelui grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară din gurile năroadelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apucat, sau la cap a scoate nu va putea, sau, de va putea, peste puțină vréme și lucrul să va strica și, în loc de laudă, asupră-și ură și hulă de la mulți va lua (că o mie de lucruri vrednice deabiia lauda dobândesc, iară numai unul scârnav în veci nespălată cinstei și numelui grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară din gurile năroadelor și din șoptele gloatelor a o scoate nu va putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară din gurile năroadelor și din șoptele gloatelor a o scoate nu va putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele pre lesne, iară răul cu anevoie să uite, și laudele cuiva pre hârtie, iară hulele pre table de aramă să le scrie). Acéstea și altele ca acéstea Brehnacea cătră Cucunoz vorovi, socotind precum întâi pre dânsa din cea véche și strâmbă socoteală va putea întoarce, și de ciia amândoi împreună
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Atunci când nu poate face binele, atitudinea sa este una rezervată. Nu ea ia, așa cum crede Doina Ruști, "măsuri pentru izolarea Lupului a cărui inteligență o sperie"35. Naratorul însuși, purtător de cuvânt al poziției autorului, de regulă extrem de parcimonios cu laudele la adresa altor personaje, este chezașul corectitudinii Brehnacei: Deci dintr-acéstea pasiri, Brehnacea, precum să videa, sau din sine plecată, sau din a Lupului vârtoase argumenturi și adevărate socotéle întoarsă, și vrea și cunoștea ce ieste adevărul, de care lucru de multe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă a fi cunoscu"16. Ceea ce îl aduce pe calea cea bună este pilda Inorogului, exemplaritatea corectitudinii și purității acestuia, care împrumută, astfel, accente christice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Când aceștia au afirmat că ei au descoperit „diabetul pancreatic” (pe care îl descrisese Lancereaux și tot el îi dăduse numele) și mai ales când modestul clinician francez n-a reacționat defel, von Mering și Minkowski au acceptat fără rezerve laudele și cinstirea celor din jur (90). Oskar Minkowski Mai surprinzătoare mi se pare perpetuarea până în zilele noastre a unei grave erori de atribuire, a unui merit cert. Cei care scriu capitolul de istorie a diabetului din tratatele de diabetologie nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundații, pentru ce să nu se afle și din nația rumânească care se alcătuiește din 7 milioane de suflete vreo câțiva bărbați avuți care să întemeeze spre nemuritoare pomenire și lauda lor acest fel de fundații"9. "Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie o activitate literară precisă. Reprezintă o funcție fundamentală a literaturii, un fel de corelat obligatoriu. Cezar Bolliac îi scria lui Negruzzi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă mai însemnată, fără a o întovărăși de câteva rânduri pline de entuziasm pentru dânsa. Ce să fac? M-am înamorat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literarului, dar și de ambivalența lor, încheie textul cu un lung avertisment. În literatură invidia nu trebuie nici ignorată, nici neutralizată - ci suportată, ca o forță (negativă) indispensabilă: Ochiul său, nespăriet, nu-l va întoarce de la triumvul altora; glasul faimei (laudei) nu va fi pentru sufletul său un neplăcut sunet și, în loc ca neastâmpărata mediocritate (ci cu puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și era vrajbă și o atmosferă de război și suspiciune continuă. S. Ț.: Care solidaritate?! Că dacă ar fi existat solidaritate nu le-ar fi stat caraliii aceia cu cizma pe grumaz! Eu vă spun, și nu cu titlu de laudă sau să-mi arog niște merite ori calități, că am fost singurul cunoscut între miile de deținuți ca un neliniștit permanent. Nu am putut suporta jugul. Am zis: mor, dar rămân în picioare! Asta a fost deviza mea! L-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
viață. S. Ț.: Să știți că și pentru a acumula experiență trebuie să fii înzestrat de la natură. Trebuie să ai acest dar de a te orienta. Mie mi-a dat Dumnezeu, fără nicio intenție de a-mi aduce singur niște laude și calități... Alte drame C. I.: Bănuiesc că vorbeați cu cei de prin lagăr pentru ce anume au fost arestați și apoi întemnițați. S. Ț.: Păi, de exemplu, frații Luca din București - gemeni de nu se putea spune: tu ești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știu eu ce motive găseau. Și atunci îi găseai vinovați pe alții, nu pe securiști. Ăștia veneau și discutau cu directorul și cu adjunctul lui. Eu am fost simpatizat cam peste tot și v-o spun nu cu titlu de laudă vană. Am avut un comportament bun, am muncit, nu mi-am cruțat energia, fapt care i-a satisfăcut pe cei care mi-au fost superiori ierarhic. Și, la un moment dat, m-a chemat directorul mare și mi-a spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui de a pune întrebările mă atinge într-un anumit mod, îl părăsesc imediat, nu mă interesează nici interviu nici absolut nimic. Ei, pe dumneavoastră nu vă pot părăsi, pentru că sunteți un om care trăiți. Iertați-mă, nu este o laudă deșartă, ăsta sunteți dumneavoastră, cred, și recunoașteți cinstit că așa este, pentru că așa mi-ați apărut mie... C.I.: Domnule Vacariu, sunt în stare să vă ascult 12 ore numai să-mi vorbiți despre toate aceste experiențe. Cred în această vindecare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcționari publici, mai ales în calea posturilor subalterne; poziția materială a funcționarilor prin binevoitorul concurs al puterilor statului, are în curând a se îmbunătăți într-un chip esențial, a ridica și posiția morală a acestora, aceasta va fi misia și lauda Domniei-Voastre. Reclam toată atenția Domnielor-Voastre, mai ales asupra clasei subprefecților. Acești funcționari în loc de a fi în mijlocul populației rurale icoana legatlităței și a moralităței, chemați anume de lege, pentru a apăra pe muncitorii de pământ, în contra abuzurilor și a arbitrarităților, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre regretul unora, că nu avem de-a face cu o scriere cu cheie. Gabriela Gavril și-a luat „binele“ de unde l-a găsit, așa încât unele scene și figuri episodice pot fi trasate până la punctul lor real de pornire. Spre lauda ei, autoarea nu s-a mulțumit însă cu presărarea de aluzii, topindu-le pe acestea în folosul întregii construcții. Nu contează că în carte figurează o soție universitară cu aer de cloșcă, acră și severă, sau că un „maestru“ oral
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
eretici, pentru că există adevăruri în care trebuie să credem chiar dacă nu sunt bine clarificate"78. Dacă Biserica eticheta o propoziție ca fiind scandaloasă ori apropiată de erezie, nu-i era permis niciunui ziarist să o răspândească. La fel de dăunătoare credinței erau lauda unor persoane sau a unor lucruri care nu trebuiau lăudate, cât și critica lor nefondată: nu trebuiau criticate dispozițiile date de autoritatea ecleziastică, deoarece Biserica nu era un parlament. Atunci când anumiți clerici nu se comportau în conformitate cu normele bisericești, era important
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
recunoscut specialist 348. Primul număr al revistei a fost recenzat în mai multe ziare și reviste românești și străine, bucurându-se de un real succes și de o apreciere sinceră 349. Printre cei care au prețuit-o, trimițând cuvinte de laudă și de încurajare comitetului de redacție au fost: superiorul Mănăstirii benedicte de la Einsiedeln 350, vicarul general al Episcopiei Catolice de Iași, Iosif Malinoreski 351, abatele Mano din Nisa352, fostul paroh al catedralei (aflat la Monaco) I. Baud353, prințul Vl. Ghika
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reieșea că Europa își ațintea privirea spre țara noastră și către zona balcanică, dorind încheierea războiului. Materialul continua cu omagiul adus regelui și guvernului pentru victoria și pacea obținută: "Drept este așadar să izbucnească din inimile noastre un cântec de laudă și de mulțumire către a tot puternicul și milostivul Dumnezeu, care a călăuzit pe augustul nostru Suveran și Guvernul Său de a câștiga scumpei noastre Românii un triumf așa strălucit înaintea lumii întregi. Trăiască România! Trăiască M.S. Regele și întreaga
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la ora 3 dimineața a avut loc în salonul N.D.S. adunarea Mamelor creștine. Iași 10 decembrie în salonul Notre Dame De Sion a avut loc serbarea pomului de Crăciun pentru școlile primare din localitate. Răchiteni 17 decembrie merită o deosebită laudă credincioșii din Parohia Răchiteni județul Roman, pentru dărnicia lor față de Seminarul nostru diecezan"627. Existau articole privitoare la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]