13,988 matches
-
anul de completare va fi constituită din 28 de elevi. În vederea optimizării raportului elev/profesor, se vor reanaliza efectivele de elevi la clasă, astfel încât în anul școlar 2006-2007 acestea să se organizeze în limitele a 28-30 de elevi la învățământul liceal și profesional în unitățile de învățământ din mediul urban, respectiv - 20-25 de elevi la o clasă în unitățile de învățământ din mediul rural. Inspectoratele școlare vor trebui să ia toate măsurile ce se impun pentru asigurarea înscrierii în clasa I
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
pentru asigurarea înscrierii în clasa I a tuturor copiilor în vârstă de 7 ani, a copiilor în vârstă de 6 ani (dacă există solicitarea scrisă a părinților), precum și cuprinderea întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal, ciclul inferior, și în școli de arte și meserii. Locurile pentru candidații de etnie romă și elevii din Republica Moldova vor fi stabilite de inspectoratele școlare, care le vor repartiza pe unități de învățământ. Prevederi obligatorii l În planul de școlarizare
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
și-a făcut studiile înainte sau în timpul războiului, sînt multe persoane funcțional analfabete și puțini cei care au o diplomă universitară. De atunci, însă, nivelul educației a crescut cu fiecare generație. Pentru cei cu vîrste sub 50 de ani, învățămîntul liceal era de obicei gratuit și obligatoriu; pînă în 1990, Cehoslovacia a declarat o proporție mai mare de adolescenți cu studii liceale decît Marea Britanie sau Austria. Atît în Europa de Est cît și în cea de Vest, răspîndirea învățămîntului liceal a fost urmată
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
De atunci, însă, nivelul educației a crescut cu fiecare generație. Pentru cei cu vîrste sub 50 de ani, învățămîntul liceal era de obicei gratuit și obligatoriu; pînă în 1990, Cehoslovacia a declarat o proporție mai mare de adolescenți cu studii liceale decît Marea Britanie sau Austria. Atît în Europa de Est cît și în cea de Vest, răspîndirea învățămîntului liceal a fost urmată de o creștere a procentului de tineri care au urmat o facultate. În 1965, 14% din grupa de vîrstă corespunzătoare era
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de ani, învățămîntul liceal era de obicei gratuit și obligatoriu; pînă în 1990, Cehoslovacia a declarat o proporție mai mare de adolescenți cu studii liceale decît Marea Britanie sau Austria. Atît în Europa de Est cît și în cea de Vest, răspîndirea învățămîntului liceal a fost urmată de o creștere a procentului de tineri care au urmat o facultate. În 1965, 14% din grupa de vîrstă corespunzătoare era în învățămîntul terțiar; în 1989, proporția a crescut la mai mult de un sfert (vezi Rose
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
religioase, îi face pe tinerii refractari la autoritate să respingă tot ceea ce li se spune. Deși sistemele de învățămînt diferă de la o țară la alta, există patru niveluri de calificare educațională comune în Europa Centrală și de Est: universitară, învățămînt liceal, învățămînt vocațional, respectiv nici o califi-care. Sondajele BND arată că diferențele în educație sînt corelate cu atitudinea față de regim (figura 6.1). Probabilitatea ca persoanele cu o educație universitară să sprijine noul regim este cu 12% mai mare decît în cazul
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
grupul cel mai mic de populație. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice indică o corelație mai puternică și mai consistentă cu nivelul educației. Dintre cei cu diplomă universitară, 70% resping toate alternativele nedemocratice; procentul scade la jumătate în cazul celor cu studii liceale și la mai puțin de două cincimi în cazul celor fără nici o calificare. Figura 6.1 Nivelul educației și sprijinul pentru regim Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. În societățile comuniste, femeile au avut aceleași drepturi ca
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
îndeplinirii sarcinilor de plan lunare și confruntarea cu lipsa materiilor prime au dus la apariția patologiilor industriale. Economia de comandă a sporit integrarea economică a regiunilor rurale prin amplasarea de fabrici în zone care înainte erau dependente de agricultură. Învățămîntul liceal a devenit un lucru normal în zonele rurale, sporind șansele de viață și lărgind modul de gîndire al locuitorilor. Rezultatul schimbării sociale a fost sfîrșitul clivajelor politice dintre locuitorii din zonele urbane și cele rurale. În țările cu democrații noi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
între sistemele educaționale din cele nouă țări BND, educația este mai bine evaluată în termenii felului sau nivelului diplomei obținute decît a numărului de ani de școală terminați. Folosim un cod cu patru categorii: 1 = școală ele-mentară; 2= vocațională; 3= liceală; 4= măcar o facultate. Vîrsta este de asemenea mai bine evaluată ca o scară cu cinci categorii care să reflecte faptul că diferențele între generații în societățile post-sovietice sînt mai importante decît diferențele de la an la an (Rose și Carnaghan
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
catedre de la facultatea de litere chiar. Afară de asta mai e un alt inconvenient și mai mare. Facultățile străine, foarte riguroase pentru indigenii lor, nu sânt deloc riguroase, ci din contra foarte îngăduitoare pentru străini. Tineri rău preparați, adesea fără studii liceale complete, pleacă în străinătate, unde după 10 - 15 luni de dresură li se dă vânt cu vorba: Assez fait pour l'Orient. Întorși în țară - cu obiceiuri mult mai orientale de cum s-ar crede ― însă ca scoși de cutie, încep
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de geografie, de istoria țării, de dreptul legislativ al țării, cele patru operații aritmetice, sistemul legal al măsurilor și greutăților (art. 32). Istoria Principatelor Române va fi studiată în clasa a III-a. În ciclurile superioare ale învățământului gimnazial și liceal, istoria și geografia au dobândit centralitate curriculară, fiind studiate în toate cele șapte clase ale acestor două faze ale sistemului educațional (gimnaziu și liceu). Istoriei îi este acordată sarcina cardinală în împlinirea scopului de căpetenie al învățământului: formarea bunului cetățean
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de copii care frecventau grădinițele. Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial, cât mai ales în privința învățământului liceal și al celui profesional. Progresele cantitative realizate de regimul comunist în materie de educație autorizează concluzia că proiectul modernizator început la 1864, acela de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a fost în cele din urmă definitivat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comuniști. Cantitativ, în anii național-comunismului, efectivele de elevi intrați în circuitul educațional au atins cifre impresionante. Spre exemplu, în anul școlar 1988/1989, populația școlară era cifrată la 5.562.631 (incluzând copiii de grădiniță, elevii din școlile primare, gimnaziale, liceale, profesionale, precum și studenții), iar rețeaua de unități școlare număra 27.975 de școli. Regimul postdecembrist a moștenit întreaga infrastructură instituțională și bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române ca limbă oficială de stat pentru toți cetățenii români, indiferent de naționalitate (art. 8, al. 3). Și celelalte materii nucleare ale identității naționale românești, Istoria românilor și Geografia României, trebuie învățate exclusiv în limba română la nivelurile gimnazial și liceal (în ciclul primar în învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie, în ciclul gimnazial opțională, iar în cel liceal și profesional facultativă. Legea mai precizează libertatea electivă în materie confesională, specificând faptul că elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege religia și confesiunea pe care dorește să le urmeze în procesul educativ. Cum marea majoritate a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani, mai întâi istoria românilor până în 1821 (clasa a VII-a), continuată fiind cu istoria modernă și contemporană inaugurată de momentul revoluționar al anului 1821. Acest tipar de predare a istoriei naționale în două reprize este reiterat la nivelul studiilor liceale în clasele a XI-a, respectiv a XII-a. Curricula școlară preuniversitară reflectă o încărcătură maximă de istorie națională. Din generația secundă a literaturii didactice postcomuniste în materie de istorie, a "discursului polifonic" (post-1998), au fost analizate următoarele titluri: Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist în sensul apărării identității tradiționale românești (vezi de exemplu, Ochescu și Oane, 1994, pp. 14-16), la nivelul gimnazial și mai ales la cel liceal retorica tradițională este abandonată. Discursul etnogenetic capătă din ce în ce mai multe valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi (manual pentru clasa a XII-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ajutoare IOVR, militari și alte persoane, asistență socială și alocații pentru fondul de acțiuni sociale; g) asigurări sociale de stat. Tabelul detaliază doar doar cheltuielile aferente învățământului, incluse în categoria "acțiunilor social-culturale". 23 Totalul cuprinde elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal, profesional, tehnic și pedagogic, înscriși la orice formă de învățământ (de zi, seral sau fără frecvență). 24 Legea din 1948 stipula printre țelurile centrale ale învățământului public "Înlăturarea neștiinței de carte" (art. II, lit. a). 25 Celălalt deziderat al învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metodologică, cu toate aplicațiunile lor. b) Noțiuni de higienă și de medicină, cu aplicațiunile lor speciale la copii și la femei. 3. În loc de exerciții militare maistrul sau maistra de gimnastică va arăta și va dirige jocuri gimnastice. Art. 171. Cursul liceal este de patru ani, împărțit în patru clase. Art. 172. Nu se vor admite în licee decât elevi sau eleve cari vor prezenta certificate de absolvirea cursului gimnazial în școalele publice. Art. 173. Se aplică la licee art. 146 și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la licee art. 146 și următoarele până la art. 154 inclusiv, precum și art. 155, cu deosebire că fiecare elev sau elevă de liceu va plăti o taxă școlară de zece lei la începutul fiecărui semestru. Art. 174. Certificatele de absolvirea cursului liceal se vor preschimba la Ministerul Instrucțiunei contra diplomelor de bacalaureat în științe și litere. Aceste diplome vor fi date în numele Domnitorului etc. Așadar: 1) Limba și literatura greacă scoasă cu totul și din licee, prin urmare din întregul învățămînt numit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se supere d. autor al scrisorilor din "Presa" de aceste cuvinte latine) și de oratio obliqua. Când să citească autorii latini și ce autori să citească? Clasa din urmă, a opta, e mai mult destinată unei recapitulări generale a studiilor liceale; se va putea totuși găsi și aici oarecare timp pentru citire; propriul timp pentru cunoașterea autorilor clasici ar fi și ar rămânea însă cele 10 luni din clasa a 7-a. Ce să se facă și ce să se lase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chiar în școalele Europei apusene, toate cărțile noastre de școală sunt traduse sau imitate după modeluri franceze și germane, întreaga noastră legislațiune este inspirată de legislațiunea franceză și (în mică parte) germană. Mulți din tinerii noștri [î ]și fac studiile liceale în țară, iar cele universitare în străinătate, se întorc cu studiile completate la acele universități străine și-și revarsă cunoștințele lor asupra școalelor române. Sistema de studii fiind egală în trăsurile fundamentale, această străbatere a firelor de cultură de la noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chelner sau camardiner prefect; istoria cum un bosnagiu ce a făcut felceria în Țarigrad la turci devine profesor de cea mai grea și mai gingașă din științele naturale, de fiziologie, la Facultatea din București, istoria cum un om fără studii liceale ajunge profesor de istorie universală la aceeași Universitate; istoria cum un măscărici înjură pe Domnul țării și se decorează cu Bene-merenti tocmai pentru aceste înjurături. Iată... istorioare, foarte morale desigur, menite de a forma prin exemple inima elevului. Ca studii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu dăruire, Încredere și speranță”. În fiecare an luna iunie este marcată de un eveniment cu adânci semnificații pentru tineretul țării, pentru sistemul educațional și, În egală măsură, pentru viitorul trăitorilor acestor meleaguri. Este vorba de absolvirea ciclului de Învățământ liceal, eveniment care din totdeauna a Însemnat un moment special pentru orice urbe În care acest tip de Învățământ funcționa. Semnificația acestui eveniment se păstrează și astăzi, dar În acest an are o conotație aparte, prin faptul că absolvenții de liceu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]