4,823 matches
-
În lingvistică, negația este un proces sau o construcție care exprimă în mod tipic contrazicerea înțelesului total sau parțial al unei propoziții. „Negație” are și sensul de cuvânt cu care se realizează negația, numit „cuvânt negativ”. Negația gramaticală poate fi totală, realizându
Negație (gramatică) () [Corola-website/Science/316336_a_317665]
-
În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă. Particulă se numea deja în Antichitate orice cuvânt invariabil. Abia în anii 1960
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
nu sunt prepoziții sau conjuncții. Înainte de aceste preocupări, astfel de cuvinte, nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, erau socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Cu toate acestea, odată cu o abordare tot mai pragmatică în lingvistică, aceste cuvinte au fost cele studiate ca particule. Pe de altă parte, s-a observat că sunt limbi sărace în particule și limbi bogate în asemenea cuvinte. Limba franceză este printre primele, iar germana printre cele din urmă. De aceea
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar alții le includ printre particule în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte începând cu sfârșitul anilor 1960 și includea și ceea ce mai târziu a fost delimitat ca particulă. Kugler delimitează modalizatorul de particulă prin gradul lor de autonomie. Modalizatorul, pe lângă faptul că poate
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
În lingvistică, particula modală este o specie de particulă cu funcția principală de a indica atitudinea afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
modale au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Abia în anii 1960 au început să fie studiate mai profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
În lingvistică, un modalizator este un „mijloc care permite vorbitorului să-și manifeste felul în care privește propriul său enunț”. În sens larg, poate fi orice mijloc morfologic, lexical, sintactic sau intonativ prin care apare atitudinea vorbitorului față de ceea ce spune. În sens
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
funcție sintactică”, care ar îndeplini totuși funcția de complement circumstanțial de mod de diverse feluri: de continuitate ("încă"), de îndoială ("oare"), de precizare ("tocmai"), de restricție ("măcar"), de exclusivitate ("doar"), de proximitate ("aproape"), explicativ ("adică"). Începând cu anii 1960, când lingvistica s-a îndreptat tot mai mult spre o abordare pragmatică, în gramatici ale diverse limbi s-a delimitat în cadrul adverbelor o subclasă a celor care au rolul de a modifica înțelesul propoziției din care fac parte prin exprimarea unei judecăți
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
care au rolul de a modifica înțelesul propoziției din care fac parte prin exprimarea unei judecăți subiective pe care o are vorbitorul despre propriul său enunț: certitudine, îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe nu este unitară. În lingvistica franceză se utilizează termenii: Și în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție”: "Ich kann leider nicht kommen" „Din păcate
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
treacăt de „interjecții onomatopeice”. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții, dar apare și la ea termenul „interjecție onomatopeică” într-un capitol despre limbajul copiilor. Aceeași ezitare se reflectă și în dicționare de lingvistică. De exemplu în Bussmann 1998 se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
În lingvistică, timpul este o categorie gramaticală specifică verbului, care indică unde se plasează acțiunea, întâmplarea sau starea exprimate de acesta pe axa timpului, în sensul din fizică al acestuia. Plasarea acțiunii pe axa timpului poate fi făcută în raport cu momentul vorbirii, acesta
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
În lingvistică, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care indică raportarea la realitate a acțiunii, a întâmplării sau a stării exprimate de verb: fapt, transmiterea unei informații auzite, poruncă, interdicție, dorință, eventualitate etc. În multe limbi, cum sunt limbile flexionare și
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
a creștinat, optând pentru ortodoxismul românesc. A primit botezul într-o mică bisericuță ortodoxă-română din Berlin și prenumele "Hariton". Spera că certificatul de botez îi va deschide calea spre o carieră academică. În 1904 Tiktin a fost numit lector de lingvistică la prestigioasa Universitate Humboldt din Berlin unde, după doi ani a înființat Seminarul Lingvistic Român, sponsorizat de România ca prima instituție academică de studiere a limbii române din lume. În 1905 a apărut la Heidelberg manualul de limbă română pentru
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
pune fățiș marile întrebări privitoare la alcătuirea ei, moartea izgonitului H. Tiktin ar trebui să provoace o serioasă revizuire de conștiință.”" Deși opera sa nu este atât de mare ca proporții, are, potrivit Acad. Iorgu Iordan, președintele Societății Române de Lingvistică Romanică, "„un caracter (...) definitiv, în sensul că cercetările ulterioare i-au adus prea puține schimbări esențiale"". "Dicționarul româno-german", în trei volume, elaborat în perioada 1896-1926, a rămas carte de referință și astăzi. Grigore Antipa a propus dicționarul pentru „un premiu
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
În 1971 prof. dr. Ioan Rizescu a scris o monografie despre H. Tiktin. De asemenea, el a ținut și discursul principal la ședința festivă a Academiei Române cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere. Catedra de Limba română și lingvistică generală a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași notează în capitolul "Tradiție": Dicționarul a fost reeditat in 1998, la editura Paideia de un colectiv de lingviști coordonat de Paul Miron, după ce înainte a apărut o altă ediție îngrijită de Paul
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
circulație în lumea academică. Elogiat de Iorga, Motru, I. Bianu, ca și de cei din generația următoare, Eugen Coșeriu, Mioara Avram, Tiktin a trăit și a murit în cele mai modeste condiții. (B. Mehr) Evocând începutul afirmării lui Tiktin în lingvistica română, Nicolae Iorga afirma: "„Acum vreo cincizeci de ani a răsărit la Iași un om cum rareori se găsesc pe lume. Străin, evreu, de familie rabinică născut in Silezia... Unii știau că e un mare învățat - și era. Câte unul
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
În lingvistică și antropologie, ipoteza Sapir-Whorf susține că propriile reprezentații mentale depind de categoriile lingvistice. Modul în care percepem lumea depinde de limba pe care o vorbim. Această formă de relativism cultural aplicată limbajului a fost dezvoltată de către antropologul american Edward Sapir
Ipoteza Sapir-Whorf () [Corola-website/Science/325926_a_327255]
-
în sfârșit, critica și înștiintarea tuturor scrierilor noi românești”". "„Tendința de căpetenie”" a revistei este "„îndemnul și răspândirea cunoștinților și literaturii naționale”". "Propășirea" a fost prima revistă cu caracter enciclopedic, care a tratat aproape în egală măsură probleme de artă, lingvistică, învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
(n. 27 septembrie 1972, Saarbrücken) este un autor german, întreținător și antrenor al personalității. Thorsten este fiul unui medic stomatolog, după bacalaureat a absolvit o universitate de lingvistică de limbă franceză și engleză în Saarbrücken și Monterey, California. În prezent el trăiește cu familia în apropiere de München. un tip modest care afirmă că talentul său de a ghici gândurile altora nu are are nimic comun cu magia
Thorsten Havener () [Corola-website/Science/323710_a_325039]
-
(1992) (titlu original "") este al treilea român al lui Neal Stephenson și, la fel ca multe dintre românele sale, conține elemente de istorie, lingvistică, antropologie, arheologie, religie, informatică, politica, criptografie și filozofie. În eseul sau din 1992, "În the Beginning... was the Command Line", Stephenson a explicat faptul că titlul românului reprezintă termenul folosit de el pentru o anume cădere de sistem apărută la
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]
-
Prodănești, Sălaj. Instrucția începută în satul natal (1940-1944) și-a continuat-o la Școală Normală din Cluj (1945-1952), desăvîrșindu-și-o la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). În anul 1957 este angajat la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistică din Cluj. Lucrează la alcătuirea Bibliografiei folclorice românești (1891-1918), devenind, mai tîrziu, colaborator pentru România la Internaționale Volkskundlische Bibliographie, Bonn (1979-1984). Bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971). Secretar științific al Centrului de Științe
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
și practicilor la care subscrie. Cu alte cuvinte, este greșit să asumăm că un bărbat aparține genului masculin iar o femeie aparține genului feminin pur și simplu. Noțiunea de gen, ca noțiune politică, nu se suprapune noțiunii de gen din lingvistică, unde “ea” este de gen feminin iar “el” este de gen masculin. Noțiunea politică de gen, de care ne ocupăm aici, se aplică acțiunilor, comportamentelor, atitudinilor, practicilor persoanelor. Astfel, putem spune despre Margaret Thatcher că a fost o prim-ministră cu
Putere de gen () [Corola-website/Science/325262_a_326591]
-
pronumelui de persoana a treia masculin el, ei cu sens generic, de exemplu) și/sau lexicale (folosirea cu preponderență a unor cuvinte cu sensuri peiorative, negative pentru descrierea experiențelor femeilor). Cea de a treia temă centrală a interesului feminist în lingvistică (și cea mai animată, până acum), cea a comportamentului lingvistic, s-a concentrat în principal asupra diferențelor (și mult mai puțin asupra similitudinilor) între stilurile de vorbire ale femeilor și bărbaților. Analizele și cercetările întreprinse au conturat existența a trei
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
uită la ceilalți ca la o specie diferită. Nu, nu, nu. Suntem aceeași creatură. Nu-mi pasă dacă ceilalți au dungi sau pete. Suntem aceeași rasă de pisici." Lucrările autoarei descriu universuri ficționale cu mare realism, datorită bunei pregătiri în lingvistică, istorie, arheologie și psihologie. În introducerea ei la primul roman al autoarei, Andre Norton a comparat lucrarea cu cele ale lui J. R. R. Tolkien: "Niciodată de la "The Lord of the Rings" până acum nu am fost atât de captivată
C. J. Cherryh () [Corola-website/Science/322865_a_324194]
-
de limbă română la Facultatea de Filologie a Universității „Chiril și Metodie”, lector de limba macedoneană la INALCO ("Institut național des langues et civilisations orientales") - Paris și conferențiar de balcanistica la "Istituto Universitario Orientalé", Napoli. Opera să științifică acoperă lexicografia, lingvistică românească (dialectele - meglenoroman și aroman) și cea romanica. În cursul anului 1995, prin decretul primului ministru al Franței, a primit distincția de Cavaler al Ordinului"Palmes Académiques", cu mențiunea: „pour services rendus à la culture française”, iar în anul 2008
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]