5,675 matches
-
conținând mai putine influențe ale stilului baroc. În Ilia s-a dezvoltat un meșteșug azi dispărut, acela de a face luntrii, poduri plutitoare. Dovadă în acest sens este piatră funerară din cimitirul bisericii ortodoxe Ilia pe care scrie “...George Iacob-mare meșter în corăbii “(1600). Biserică ortodoxă din Ilia a fost construită în 1792, după cum arată pisania bisericii “cu cheltuiala orașului lucrător. În sat mai exista o veche biserică catolică și una reformata. Despre Gabriel Bethlen se știe că a fost protestant
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
în care nisipul avea să fie topit în sticlă. La început, pentru lucrările de săpat nisipul, de doborât și transportat lemnul, au venit oameni din satele apropiate, dar pentru construcția cuptorului și a morii de măcinat nisip, au fost aduși meșteri de departe, din Boemia, Italia și Austria, meșteri care au rămas apoi la fabricarea sticlei. Au început să vină la aceste lucrări și oameni din alte părți, de la Odorhei și Gheorgheni, deoarece lucrările forestiere și de transport, de aici, nu
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
sticlă. La început, pentru lucrările de săpat nisipul, de doborât și transportat lemnul, au venit oameni din satele apropiate, dar pentru construcția cuptorului și a morii de măcinat nisip, au fost aduși meșteri de departe, din Boemia, Italia și Austria, meșteri care au rămas apoi la fabricarea sticlei. Au început să vină la aceste lucrări și oameni din alte părți, de la Odorhei și Gheorgheni, deoarece lucrările forestiere și de transport, de aici, nu erau prea grele și erau destul de bine plătite
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
în continuare cu păstoritul și ciobănitul, asigurând produse alimentare și pentru colonia fabricii. În anul 1789, au mai venit în această colonie meșteri sticlari din Bistrița și Baia Mare, apoi în anul 1835 au mai venit câțiva din Pădurea Neagră. Acești meșteri au creat aici produse de sticlă valorificate în întreaga Transilvanie și chiar peste hotarele acesteia. Producția s-a diversificat la sticlă de geam, recipiente pentru lichide, pahare și obiecte ornamentale, din care câteva exemplare s-au păstrat până în zilele noastre
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
s-au păstrat până în zilele noastre. Stilul ploștilor și al canceelor fabricate aici are o tentă rustică ce le individualizează, iar paharele au formă de clopoțel prelungit într-un picior cu talpă. Majoritatea paharelor erau colorate iar unele chiar gravate. Meșterii care au venit de la Pădurea Neagră, din Bihor, au adus cu ei stilul colorării în albastru cobalt. În prima parte a secolului al XIX-lea, se stabilesc aici tot mai multe familii venite la muncă. Sistemul de administrare a fabricii
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
întregului domeniu în administrarea statului și cum statul nu se grăbea să-l despăgubească pentru investițiile făcute, s-a vorbit chiar despre posibilitatea ca acel incendiu să fi fost provocat. Cert este faptul că acel baron i-a ajutat pe meșterii care nu mai doreau să rămână, să se mute la fabricile de la Mediaș și Pădurea Neagră. În anul 1890, se renunță definitiv la această activitate, meșterii rămași reprofilându-se în cioplitori de piatră și lemn, ocupații care durează și astăzi
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
să fi fost provocat. Cert este faptul că acel baron i-a ajutat pe meșterii care nu mai doreau să rămână, să se mute la fabricile de la Mediaș și Pădurea Neagră. În anul 1890, se renunță definitiv la această activitate, meșterii rămași reprofilându-se în cioplitori de piatră și lemn, ocupații care durează și astăzi. Astăzi există încă la Glăjărie obiecte din sticlă confecționate la fabrica din localitate. informații obținute de la Ilie Frandăș
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
dată în anul 1869.5 Deși s-au făcut mai multe precizări scrise despre prima atestare documentară a localității Lunca Bradului, cea mai veche dovadă despre existența comunei, se află în pisania dăltuită în lemn de stejar, sculptată de un meșter pe intrarea în vechea Biserică Ortodoxă. Pe această placă este încrestat în litere chirilice următorul text: „S-au făcut această sfântă Biserică în zilele înălțatului Francisc și al luminatului arhiereu Vasile Moga prin toată osteneala și grija și de bun
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
enoriașilor (după placarea boierului Vărzaru) de a avea și ei o biserică asemănătoare celorlalte din comună. Ea devine deci biserica satului Măncioiu, nemaifiind biserica moșierilor care au moștenit, sau au cumpărat moșia lui Ioan Vărzaru. Nu se știe nimic despre meșterii, arhitecții, inginerii care au executat această lucrare. Biserica destul de mare, a fost construită în formă de corabie cu două turle. Tradiția spune că abia se terminase de acoperit cu șiță, când - datorită unei neglijențe a lucrătorilor - a luat foc și
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
monografii închinate localităților în care meșteșugul se mai practica. : Oituz, Frumoasa(Balcani) și Lilieci- Hemeiuși , dar și celor în care olăritul a supraviețuit până în pragul mileniului trei : Schitul Frumoasa (Balcani) , Băhnășeni(Pârjol) , Solonț, Cucueți(Solonț) și Răchitoasa. După 1990, câțiva meșteri care cunoșteau meșteșugul din tinerețe , ajunși la pensie , au reluat această frumoasă tradiție , văzând în ea posibilitatea de a rotunji venitul. În ultimul deceniu al secolului XX, în sat lucrau cinci olari: Petru Călin, Ion Călin, Ion Iliescu,Nicolae Zugrăvel
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
ori, chiar pe noul amplasament din mijlocul satului. Biserica a fost acoperită abia în anul 1911 cu tablă. În anul 1928 a fost renovat turnul construit din lemn de stejar, adus de la Dobra, sub preotul Emil Vladislav, lucrare efectuată de meșterul neamț Zilberweiss. Lăcașul bisericesc a fost pictat de mai multe ori. În anul 1970 a fost acoperită cu țiglă și renovată sub preotul Manta, de maiștrii din sat: Stoica Ioan Naia, Revitea Pavel Lupșa, Stoica Cornel (Necu) și Stoica Lascu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vieții economice a satului Livadia trebuie făcute referiri la meserii-meșteșugarii. În alt capitol s-au făcut referi la producătorii de vase din lut (ceramică), îndeosebi locuitorii din Livadia de Coastă. O categorie importantă erau costructorii de locuințe, 4-5 familii de meșteri specializați în zidărie ( piatră și cărămidă) și dulgherie (lucrări în lemn de acoperișuri și anexe gospodărești). Constructorii cunoscuți din secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
altă ocupație curentă a sătenilor o constituia lucrul la pădure. Pădurea pe care o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare, se vede o sculptură originală făcută de meșterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se vede frumos sculptat acele figuri fantastice, ornamente frecvente la bisericile vechi „doi balauri”. În naos se află amvonul sculptat și ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
zid), iar la miazănoapte lipit de corp un turn cu ceas având la bază un strâmt exonartex cu tavan boltit, pe pereții laterali ai căruia sunt zugrăviți apostolii Petru și Pavel. Biserica, impunătoare ca înfățișare, a fost ridicată sub supravegherea meșterului Naghi Ștefan din Racoșul de Jos, mâna de lucru și procurarea materialelor de construcție aparținând credincioșilor. A primit hramul ,Sfântul Nicolae” și a fost sfințită la 6 decembrie 1907. Este așezată la mijlocul stăzii principale a Dejaniului, primind astfel și prin
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
cu altul mai trainic din tablă de aluminiu, prelungindu-se elegant printr-o streașină largă, menită să înfrumusețeze dar și să apere zidurile de mânia vremii aspre, specifice acestor locuri. Acoperisul a fost lucrat cu măiestrie de o ceată de meșteri bucovineni conduși de către Viorel Blănar, în vara anului 2006. Costurile au fost suportate de către credincioșii din Dejani, ajutați și de cei aflați peste hotare, neimpunându-se nici o taxă, ci fiecare contribuind pe măsura credinței și a posibilităților bănești. Costul acoperișului
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Pe unul dintre ele s-a scris în relief, cu majuscule O rex gloriae veni cum. Tot la sud de lăcașul de cult se află clădirea fostei școli confesionale evanghelice, azi biserică greco-catolică, și casa parohială construită, în 1871, de meșterul Johann Gunn, cu sprijinul Asociației Gustav Adolf, așa cum reiese de pe placa aflată pe fațada vestică. Dintr-un inventar al bisericii luterane, reiese că, în 30 noiembrie 1928, parohia deținea în lăcașul de cult o strană, 14 bănci, patru lustre, un
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La Părău’ Sălățigului. În furdulăul Dosu’ Bârsei sunt următoarele subdiviziuni: Sonde, Toagu’ Vilii. Potrivit legendei, biserica din Domnin a fost construită în secolul XVIII (1753) de către patru meșteri (un bătrân cu cei trei fii ai săi) din satul Vărai, județul Maramureș. După unele surse, lemnele din care este făcută biserica provin chiar de pe locul acesteia, dar sunt și informații conform cărora lemnele ar fi fost aduse din pădurea
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
o femeie extrem de inteligentă a scris romane și nuvele și a publicat o mulțime de poezii, astfel primind supranumele poeta "Veronica din Sălaj". Biserica de lemn din Cizer este una dintre cele mai cunoscute construcții de lemn din Transilvania, datorită meșterului ei, Vasile Nicula Ursu, zis Horea, conducătorul răscoalei țărănești de la 1784. Ea a dăinuit în cimitir până în 1968 când a fost transferată la muzeul din Cluj. La Cluj, în capitala de suflet a Transilvaniei, biserica servește drept un prețios ambasador
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
din zona Călatei cuprinzând și portul din Cizer. Un al treilea etnograf, Nagy Jenő, s-a ocupat de analiza portului din Sălaj, amintind și de cel din Cizer, în 1959. Cei trei etnografi maghiari au identificat o puternică influență a meșterilor pielari din Huedin asupra portului popular din Cizer. În anii 1950 încă se păstra obiceiul de a cumpăra îmbrăcăminte din piele de la târgul din Hodin. Portul românesc din Cizer a suferit numeroase metamorfoze în secolul 20, fiind puternic concurat și
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie” , a suferit din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940, 1977, 1981, 1986, 1990, a fost restaurată între anii 2004-2009 de meșteri locali, Jinga Gheorghe,ș. a. ajutați efectiv de. primărie. Pictura este realizată de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie - Constanța. a fost târnosită de Episcopul Visarion al Tulcii, preot fiind Alexe Andrei, la data de 19 iulie, 2009.
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
înălțimea pereților de 6.70 m, 22 m înălțimea până în vârful crucii de pe turla mare, după arhitect Ghica Budești), împreună cu sculptura în lemn și piatră și pictura murală au făcut din biserica schitului Bordești o mică bijuterie. Sunt remarcabile realizările meșterilor sculptori, similare cu cele de la Sinaia și Stavropoleos, de pe coloanele din pridvor și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Cirjauani, Pogana și Bogesti. Le-am consemnat în ordine cronologică, întrucît prima a fost construită în 1778, a doua în 1779 și cea din Bogesti în 1787. Și încă un amănunt interesant: toate cele trei biserici sînt opera unui singur meșter: Nicolae Calf. În ciuda vechimii apreciabile, bisericile încă se mai țin pe picioare, iar oamenii vin cu drag să se reculeagă și să-și găsească liniștea sufletească. Tehnică specială și meșteșugul cu care au fost clădite integral din lemn au făcut
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
trebui un clopot mai bun pentru că cel original nu sună așa cum trebuie. Așa încît, localnicii au pus mîna de la mînă și au dat comandă pentru un nou clopot la un atelier din București. Numai că a apărut o problemă neașteptată: meșterii din Capitală le-au spus oamenilor că nu au cu ce să le trimită clopotul la Pogana. Fără să stea prea mult pe gînduri, țăranii au hotărît că vor aduce ei clopotul în sat. Așa se face că acesta a
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
sau moșteniri la familiile Malinescu, Repta și Canter. Biserică veche din satul Botoșanița Mare este considerată a fi ctitorie a mazilului Toader Hulubei care în anul 1763 a ridicat o biserică din lemn de stejar. Construcția a fost realizată de meșteri populari. Biserică nouă a fost construită din lemn de brad în anul 2002. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Botoșanița Mare se ridică la 565 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,8%), cu o minoritate de ruși (0,75
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]