5,723 matches
-
și tematizările antinomicului în istoria filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o altă stare, pe o altă dimensiune. Nu sunt un factor de orbire, ci un prilej de trezire. Putem recunoaște aici ideea blagiană a ecstaziei. Doar că Blaga dă o altă turnură acestei idei: nu este o ecstazie religioasă sau mistică, ci una epistemologică, intelectuală. De asemenea, forțarea rațiunii prin antinomie nu are ca finalitate cunoașterea nemijlocită a misterului, ci, dimpotrivă, potențarea acestuia ca mister. Revenind la structura dogmelor, aceasta s-ar putea cuprinde în caracteristici generale, care să facă recognoscibile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a misticismului 102. Apropierea lui Blaga de misticism era, se pare, un curent dominant în perioada interbelică. Din păcate, această apropiere este exagerată. Unul din cei care au făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea filosofului român și curentul mistic a fost Mircea Vulcănescu 103. Un altul a fost Iosif Brucăr, care îl interpreta, însă, pe Blaga în orizontul pozitivismului și al fenomenologiei 104. Pentru acesta, preocuparea blagiană pentru mister s-ar situa în prelungirea eșecului pozitivismului meyersonian de a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să fie greu de asociat cu vreo altă formă de cunoaștere metafizică ce s-a teoretizat în istoria filosofiei. Ea "se deosebește atât de supracunoașterea evocată de Plotin sau de gânditorii influențați de el, care nu reprezintă altceva decât coincidența mistică a subiectului cu Unul, cu Dumnezeu, cu Ființa supremă (supracunoaștere care depășește nu numai "știința", ci și intuiția intelectuală), cât și de supracunoașterea la care se referă teologia negativă, de identificat și ea cu o coincidență mistică a subiectului cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altceva decât coincidența mistică a subiectului cu Unul, cu Dumnezeu, cu Ființa supremă (supracunoaștere care depășește nu numai "știința", ci și intuiția intelectuală), cât și de supracunoașterea la care se referă teologia negativă, de identificat și ea cu o coincidență mistică a subiectului cu transcendentul (supracunoaștere dublată, totuși, de necunoașterea Ființei supreme în esența ei). Această formă de cunoaștere, îndreptată spre ceea ce este transcendent omului, se deosebește, de asemenea, prin finalitatea rezultatului ei "negativ" (ea nu "luminează", ci "întunecă" obiectul ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmatică. Scopul meu este să aduc în atenție și argumentele sale în sprijinul gândirii favorabile antinomicului. Pentru aceasta, voi extinde contextele de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asupra concretului din punctul de vedere al transcendentului, având, în consecință, o justificare perfect logică: din perspectiva transcendentului, care este dincolo de categorii sau determinări, toate determinările și modurile de existență din lumea concretului sunt egale, identice 309. 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate O zonă de gândire care a întreținut oarecum nestingherit un raport pozitiv cu antinomicul a fost aceea a misticii. Specific gândirii și cunoașterii mistice e faptul că are ca obiect ceea ce este situat dincolo de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din lumea concretului sunt egale, identice 309. 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate O zonă de gândire care a întreținut oarecum nestingherit un raport pozitiv cu antinomicul a fost aceea a misticii. Specific gândirii și cunoașterii mistice e faptul că are ca obiect ceea ce este situat dincolo de lume și ființă acel "cu totul altul"310, "realitatea", "absolutul"311 sau "Unul"312, cum a fost numit. Acest obiect la care se raportează misticul depășește conceptele rațiunii și capacitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate pătrunde misterul divin decât sesizând simultan și în raportul lor just cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența depășirii antinomiei "în drumul spre sâmburele care îi unește polii"315. Felul în care se desfășoară speculația antinomică în spațiul discursului mistic depășește, la un moment dat, orice limită a rațiunii. Aceasta pentru că mistica nu are ca scop propriu-zis cunoașterea, ci un fel de experiență sau trăire a obiectului său. Cunoașterea pe care o propune este o cunoaștere prin necunoaștere. Tocmai de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterea, ci un fel de experiență sau trăire a obiectului său. Cunoașterea pe care o propune este o cunoaștere prin necunoaștere. Tocmai de aceea, pare o nebunie pentru rațiunea pozitivă și cea discursivă sau conceptuală în genere 316. În teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul, această formă de cunoaștere a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea este traversată de categoria antinomicului, fiind resimțită ca "o provocare absolută a logicii"317. Ideea unei cunoașteri apofatice sau negative
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unde se întâlnesc antinomii ontologice concrete, pe care le respectă în ființa lor proprie, inexprimabilă (...), dar pe care le comunică totuși efectiv, constituindu-se astfel în categoria fundamentală a unei viziuni spirituale dintre cele mai adânci ..."322. În construcția viziunii mistice lucrează o logică ce abolește cele două legi fundamentale ale logicii, principiul noncontradicției și cel al terțului exclus și aduce în joc identitatea contrariilor și conceptele dialectice 323. Multiplul este identificat cu Unul și Unul cu multiplul, partea este identificată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale logicii, principiul noncontradicției și cel al terțului exclus și aduce în joc identitatea contrariilor și conceptele dialectice 323. Multiplul este identificat cu Unul și Unul cu multiplul, partea este identificată cu totul și totul cu partea. Gândirea de tip mistic este prezentă în spațiul metafizicii moderne "de limită raționalistă", cum o numește Lucian Blaga, cea care se construiește în jurul ideii coincidenței contrariilor (coincidentia oppositorum), pusă în circulație de către Nicolaus Cusanus, în scrierea sa De docta ignoratia. De altfel, prin latura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metode raționale. "Neștiința savantă" (docta ignoratia) este singura cale pentru înțelegerea acestei naturi antinomice a lui Dumnezeu. Ea nu este o cale rațională, ci un fel de o intuiție intelectuală, "unica atitudine din zona existenței, care, pe un complementar plan mistic, corespunde adevăratei cunoașteri"327. Imaginea cusaniană a lui Dumnezeu va răzbate în gândirea lui Giordano Bruno și în cea a lui Schelling, împreună cu această idee de inspirație mistică a unei cunoașteri speciale. Astfel, Giordano Bruno va susține un panteism în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intuiție intelectuală, "unica atitudine din zona existenței, care, pe un complementar plan mistic, corespunde adevăratei cunoașteri"327. Imaginea cusaniană a lui Dumnezeu va răzbate în gândirea lui Giordano Bruno și în cea a lui Schelling, împreună cu această idee de inspirație mistică a unei cunoașteri speciale. Astfel, Giordano Bruno va susține un panteism în care Dumnezeu este prezent și activ în orice parte a lumii. Datorită acestui fapt, nu există nici o deosebire între diferitele părți ale lumii, ci toate sunt de aceeași
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
amintit ca inspirator al filosofiei lui Schelling și pe Jakob Böhme. Cred că Böhme ilustrează destul de bine genul de tematizare a antinomicului care i-a unit pe aceștia, adică cel cuprins în sintagma coincidentia oppositorum. Prin aceasta, legătura dintre gândirea mistică și acest gen de metafizică devine mai clară. Problema de la care pornea Jakob Böhme, arată comentatorii 331, era nevoia protestantă a mântuirii sufletului de păcat sau de rău, născut odată cu lumea materială. Dacă lumea este creația lui Dumnezeu, care este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în adâncul viului, ori a contradicției care pune în mișcare Ideea absolută sau Rațiunea. Nici Hegel nu este străin de acest context de gândire mistico-metafizică. Ba dimpotrivă, se pare că el vine tocmai pe acest făgaș, legătura sa cu gândirea mistică fiind evidențiată de către comentatori. În fondul ei, metafizica hegeliană se construiește pe presupoziția "imensei puteri a negativului", pe ideea că "numai negativitatea face cu putință manifestarea și recunoașterea de sine a "ființei"", idee cu origine sigură în mistica lui Jakob
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
puteri a negativului", pe ideea că "numai negativitatea face cu putință manifestarea și recunoașterea de sine a "ființei"", idee cu origine sigură în mistica lui Jakob Böhme336. De fapt, însuși Hegel, după câte se pare, afirmă legătura dintre speculativ și mistic, faptul că speculativul, la fel ca și misticul, cuprinde o doză de mister, de inconceptibil, încălcând de cele mai multe ori legile gândirii obișnuite 337. Să vedem cum interpretează Lucian Blaga ideea coincidenței contrarilor și ce raport se poate stabili între gândirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misticul, cuprinde o doză de mister, de inconceptibil, încălcând de cele mai multe ori legile gândirii obișnuite 337. Să vedem cum interpretează Lucian Blaga ideea coincidenței contrarilor și ce raport se poate stabili între gândirea sa antinomică și acest univers de gândire mistică. După Blaga, sintagma coincidentia opossitorum s-ar traduce în ideea că în Dumnezeu sau, mai general, în transcendent, coincid termenii opuși. Ea comportă, în opinia sa338, cel puțin două variante de interpretare: a) în transcendent coincid teze contradictorii în sensul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e absolut indeterminabil; b) coincidența opuselor în transcendent înseamnă că acesta este punct de indiferență între contrari, o zonă de neutralitate. Desigur, nu se poate nega o anumită similaritate între gândirea lui Blaga și acest univers de gândire de tip mistic, similaritate care merge uneori până la o apropiere foarte mare. În perioada interbelică, catalogarea sa mistică era una frecventă. Ideea de mister, ideea neconvertibilității raționale a misterului și cea a formulei antinomice ca instrument de raportare la mister fără reducerea acestuia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
între contrari, o zonă de neutralitate. Desigur, nu se poate nega o anumită similaritate între gândirea lui Blaga și acest univers de gândire de tip mistic, similaritate care merge uneori până la o apropiere foarte mare. În perioada interbelică, catalogarea sa mistică era una frecventă. Ideea de mister, ideea neconvertibilității raționale a misterului și cea a formulei antinomice ca instrument de raportare la mister fără reducerea acestuia sunt mult prea apropiate de sfera gândirii mistice ca să poată fi contestate. Cu toate acestea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
foarte mare. În perioada interbelică, catalogarea sa mistică era una frecventă. Ideea de mister, ideea neconvertibilității raționale a misterului și cea a formulei antinomice ca instrument de raportare la mister fără reducerea acestuia sunt mult prea apropiate de sfera gândirii mistice ca să poată fi contestate. Cu toate acestea, Blaga se delimitează de acest orizont de gândire și de metoda coincidenței contrariilor. S-ar putea spune că el preia ideile gândirii mistice și le dă o turnură epistemologică și metafizică nouă, le
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fără reducerea acestuia sunt mult prea apropiate de sfera gândirii mistice ca să poată fi contestate. Cu toate acestea, Blaga se delimitează de acest orizont de gândire și de metoda coincidenței contrariilor. S-ar putea spune că el preia ideile gândirii mistice și le dă o turnură epistemologică și metafizică nouă, le așează pe alte coordonate. Voi urmări în continuare câteva diferențe. Gândirea mistică folosește formula antinomică nu în sens epistemologic, ci mai curând experiențial. Ea vrea să sugereze rațiunii că obiectul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest orizont de gândire și de metoda coincidenței contrariilor. S-ar putea spune că el preia ideile gândirii mistice și le dă o turnură epistemologică și metafizică nouă, le așează pe alte coordonate. Voi urmări în continuare câteva diferențe. Gândirea mistică folosește formula antinomică nu în sens epistemologic, ci mai curând experiențial. Ea vrea să sugereze rațiunii că obiectul pe care îl vizează depășește orice încadrare categorială, fiind dincolo de opoziția conceptelor și ideilor. În felul acesta, formula antinomică devine o cale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ci mai curând experiențial. Ea vrea să sugereze rațiunii că obiectul pe care îl vizează depășește orice încadrare categorială, fiind dincolo de opoziția conceptelor și ideilor. În felul acesta, formula antinomică devine o cale către depășirea rațiunii și saltul în trăirea mistică a obiectului. Este un preludiu al extazului mistic. Lucian Blaga, dimpotrivă, încercă să delimiteze aspectul epistemologic de cel mistic. Pentru el, formula antinomică este o cale pentru ecstazia intelectului, pentru ieșirea rațiunii din cadrele logice normale și încercarea de revelare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rațiunii că obiectul pe care îl vizează depășește orice încadrare categorială, fiind dincolo de opoziția conceptelor și ideilor. În felul acesta, formula antinomică devine o cale către depășirea rațiunii și saltul în trăirea mistică a obiectului. Este un preludiu al extazului mistic. Lucian Blaga, dimpotrivă, încercă să delimiteze aspectul epistemologic de cel mistic. Pentru el, formula antinomică este o cale pentru ecstazia intelectului, pentru ieșirea rațiunii din cadrele logice normale și încercarea de revelare a misterului. Este o revelare în direcția minus
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]