6,003 matches
-
într-o frază rămasă celebră. Absurditatea și cruzimea războiului scoseseră la iveală eșecul societății occidentale și provocaseră o gravă criză morală. Cum de fusese posibilă o asemenea hecatombă? Sunt mulți cei care, după exemplul lui Georges Duhamel, se ridică împotriva naționalismului extremist, a militarismului, a capitalismului, considerate, ca multe altele factori favorizanți ai războiului. Alții, precum artiștii dadaiști, iar mai târziu suprarealiștii, sunt însuflețiți de o dorință de subversiune totală, de o furie iconoclastă. Nimic nu scapă revoltei lor, nici artele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de mari probleme de ordin național și etnic. Economie în colaps, sărăcie de tip medieval, conflicte etnice, mentalitate colectivistă, nostalgie la cei mai în vârstă etc. Un amestec de factori negativi rar întâlnit în Europa. Trăim în secolul XXI. Era naționalismelor, chiar dacă n-a apus, a slăbit considerabil. Pe primul plan au trecut valorile economice, societatea de consum, cultul bunăstării materiale, dreptul individului la un trai decent etc. Sunt valori impuse de evoluția societății umane din ultimele decenii și, mai ales
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dualitate în cadrul fenomenului educativ, cea dintre subiectul educației (comunitatea sau colectivitatea educogenă care impune și idealul educațional) și obiectul educației, respectiv insul uman. Din perspectiva unghiului de vedere al subiectului educogen, autorul distingea între pedagogia națiunii, care poate degenera în naționalism exacerbat și pedagogia culturii, în care ,,subiectul generator de influențe educative este totalitatea valorilor culturale, reprezentate în spiritul obiectiv.” Pe tărâmul didacticii, Todoran elimina exclusivitatea unei metode de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inteligentă) rediscutare a canonului. Asta pentru că un prozator cumpărat de Suhrkamp (adică blagoslovit cu amprentele dumnezeiești pe creștet) publică o carte despre fantomele care bântuie europa noastră. Pentru că are tupeul de a afirma că europa asta e altfel. Pentru că, în ciuda naționalismelor de orice fel, are același tupeu, de a scrie negru pe alb, că s-ar putea să avem ceva în comun, noi, ăștia, amărâții... Și că acel ceva poate fi subiectul unei cărți fascinante. De ce fascinante? Pentru că Stasiuk ia urma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
rusesc a fost înlocuit cu statutul de "garanție colectivă" din partea marilor puteri europene. Cum era firesc într-o asemenea situație, actul constituțional emanat sub control țarist a fost suspendat de facto. Din jocul intereselor franceze (care mizau conjunctural pe cartea naționalismelor) și austriece (pentru care o uniune moldovlahă putea constitui un punct de atracție pentru românii transilvăneni), s-a ajuns la compromisul creării unui soi de confederație de două state, fiecare cu domn, parlament și guvern distinct, dar și cu o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de la Philadelphia, fiind ambasador la Londra. 5. James Madison 12 (1751-1836) filosof și om de stat american, delegat al statului Virginia la Congresul Continental, unde a susținut puternic republicanismul, independența națiunii americane, participant activ la redactarea Constituției americane, promotor al naționalismului american, ulterior membru al legislativului din statul său Virginia și reprezentant în Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii (1788-1799), fiind lider al facțiunii opuse lui A. Hamilton față de politica de centralizare. A contribuit, astfel, la formarea Partidului Republican primul partid politic modern
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și ar putea fi instrumentalizat în acest sens. Fără a insista asupra istoriei conceptului de "stat național", trebuie menționat faptul că experiența europeană cu privire la statism (și, desigur, a celorlalte continente care au urmat modelul european) a fost consolidată de apariția naționalismului modern 2, al cărui principal produs îl reprezintă statul național centralizat. Întemeindu-se pe principiul centralizator, ierarhic, statist al absolutismului în combinație cu noul curent al identității naționale pe o bază teritorială, naționalismul modern a dus la abandonarea corporatismului care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
modelul european) a fost consolidată de apariția naționalismului modern 2, al cărui principal produs îl reprezintă statul național centralizat. Întemeindu-se pe principiul centralizator, ierarhic, statist al absolutismului în combinație cu noul curent al identității naționale pe o bază teritorială, naționalismul modern a dus la abandonarea corporatismului care a caracterizat corpul politic din perioada medievală târzie sau post-feudală, bazându-se pe noțiunea unei singure entități politice, pretinzând loialitatea universală din partea tuturor subiecților sau cetățenilor și posedând o autoritate deplină altfel spus
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și înfățișând atât forme specifice, cât și numeroase trăsături unitare, a avut ca urmare principală instaurarea unei noi ordini în existența națiunilor și statelor europene; în spațiul românesc, de asemenea, s-a apropiat de încheiere constituirea națiunii române 8. Identificarea naționalismului cu statismul a dat celui din urmă o puternică amplificare. În timp ce naționalismul se prezintă adesea ca fiind primordial, în multe situații el se bazează pe un mit propriu, altfel spus, deseori națiunile nu reprezintă mai mult decât grupuri tribale și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ca urmare principală instaurarea unei noi ordini în existența națiunilor și statelor europene; în spațiul românesc, de asemenea, s-a apropiat de încheiere constituirea națiunii române 8. Identificarea naționalismului cu statismul a dat celui din urmă o puternică amplificare. În timp ce naționalismul se prezintă adesea ca fiind primordial, în multe situații el se bazează pe un mit propriu, altfel spus, deseori națiunile nu reprezintă mai mult decât grupuri tribale și teritoriale preexistente într-un anumit teritoriu care, din motive la fel de artificiale ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
simț destul de clar al identității naționale; vorbitorii de limbă germană, însă, au fost împărțiți între cel puțin trei grupuri naționale separate (germani, austrieci și elvețieni), în special datorită unor necesități de ordin spațial, iar italienii au dobândit un simț al naționalismului abia după unificarea Italiei (1870) și în urma presiunile exercitate de statul italian și sistemul său educațional în acest scop9. Trebuie să avem în vedere, însă, întotdeauna, deosebirea dintre națiuni și state. Națiunile reprezintă fenomene etnice care pot căuta o suveranitate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acest scop9. Trebuie să avem în vedere, însă, întotdeauna, deosebirea dintre națiuni și state. Națiunile reprezintă fenomene etnice care pot căuta o suveranitate statală de tip național sau pot fi satisfăcute găsindu-și expresie culturală în cadrul unui alt stat. Exponenții naționalismului modern au vizat, printre altele, constituirea statelor naționale, prin care aceste elemente să fie identice, însă au reușit doar parțial, mai puțin de 10% din state fiind atât de omogene precum pretind, în multe cazuri complexitatea populației făcând imposibil de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
elemente care au determinat opțiunea pentru semiprezidențialismul nostru post-decembrist: "lupta împotriva ideii de restaurație monarhică, suspiciunea față de unguri, ochiadele tot mai insistente făcute partidelor naționaliste, reținerile față de proprietatea privată" și "legitimizarea și întărirea "regimului Iliescu"". A rezultat "o combinație de naționalism și patriotism civic, de liberalism și etatism și mai ales faimosul "semi-prezidențialism", născocit anume pentru Ion Iliescu: legitimitate populară, stabilitate pe funcție, prerogative largi în politica externă și apărare, rol retras, mai discret în politica internă, ceea ce implica un premier-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație asupra actorilor politici ce păreau să parieze, până în prezent, pe cartea europeană, efect întreținut de instituțiile media influente, populismul dublat de un naționalism primitiv acționează și asupra arbitrului electoral, poporul, îndemnat din toate părțile să se exprime, oriunde și oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi" tinde să obnubileze importanța
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație asupra actorilor politici ce păreau să parieze, până în prezent, pe cartea europeană, efect întreținut de instituțiile media influente, populismul dublat de un naționalism primitiv acționează și asupra arbitrului electoral, poporul, îndemnat din toate părțile să se exprime, oriunde și oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi" tinde să suubileze importanța
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
studiile masterale în cadrul Facultății de Filosofie a Universității "Al. I. Cuza" (2001) și este doctor în istorie. În prezent, este lector dr. la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domenii de interes: istorie politică, naționalisme și minorități. A publicat studii de specialitate în Anuarul Universității "Petre Andrei" din Iași (2006, 2008, 2009, 2010, 2011), în Sfera Politicii (noiembrie 2010, august 2011, decembrie 2011), în revista Transilvania (noiembrie 2011), în Jurnalul de Studii Juridice, (iunie 2011
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
omagiu..." "Nu-ți închipui, sper, că pui mâna pe pană așa, din proprie inițiativă, ca să scrii un omagiu!" " Bineînțeles, bineînțeles, i s-a cerut..." "Și de ce tocmai lui? Ți-ai ridicat întrebarea?" "Mă rog, probabil ca să se pună o surdină naționalismului. Să facă să pară, vreau să zic. Iar el este eșantionul ideal. Reprezintă concomitent două minorități, e rentabil." Iulian dă a decepție din capul cu păr drept, tuns scurt: Asta-i tot? Tot, nu vede alte motive... "Dar trebuie să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nici la jumătate din ritmul creșterii producției industriale) de existența unei mari mase de oameni lipsiți practic de resurse (în plină perioadă de prosperitate, Europa numără 5 milioane de oameni, adică 6 % din populația activă) și de obstacolele pe care naționalismele economice le pun în calea schimburilor internaționale. Tratatele din 1919-1920 au consfințit împărțirea Europei în mici unități politice adesea rivale și dornice să-și păstreze independența economică prin satisfacerea propriilor nevoi. Rezultă de aici ridicarea peste tot a unor bariere
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
stîngii socialiste, așa cum se va întîmpla mai tîrziu cu numeroși conducători ai fascismului european. Numai că, înainte de 1914, această "matriță de dreapta" a fascismului, se inspirase deja dintr-o altă sursă și o altă cultură care credea că găsește în naționalism o forță de mobilizare a maselor cu mult mai puternică decît lupta de clasă, transformîndu-se de acum înainte într-un instrument de contestare și distrugere a ordinii existente, într-o perspectivă ce nu avea mare lucru în comun cu "revoluția
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
armonie socială. Altfel spus, o întreagă cultură politică a burgheziei occidentale este repusă în discuție de marea criză economică, așa cum se întîmplase și în timpul războiului. Statele se repliază asupra lor inselor și adoptă practici economice ce dădeau dovadă de un naționalism exagerat. Peste tot și în toate domeniile există tendința de intervenție a statului. Desigur că la începutul crizei s-a încercat o atenuare a efectelor prin adoptarea soluțiilor "clasice" conforme principiilor liberale. În Germania, Regatul Unit, Franța (cu guvernul moderat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
statul providențial". Iată care sînt aspectele pozitive pe termen lung ale tulburărilor provocate de "Marea criză". Pe termen scurt bilanțul este evident cu mult mai puțin strălucit, mai ales raportat la una din implicațiile sale internaționale. Criza a întărit considerabil naționalismele economice. Reducerea comerțului internațional și penuria de devize a determinat statele să caute soluții de autonomie în domeniul aprovizionării, a produselor alimentare sau a materiilor prime, și să se folosească fără cea mai mică reținere de arma protecționismului sau de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
este ca Mussolini pe care îl admiră și îi servește drept model, un fost adept al socialismului revoluționar. Desigur, în PNSMG există oameni care, ca frații Strasser, sînt tributari acestei culturi politice și care cred sincer că pot să împace naționalismul cu revoluția socială, dar aceștia sînt cu mult mai puțin numeroși decît în fascismul italian la începuturile sale. Hitler însuși, dacă nu ar fi fost dornic de cuvinte demagogice menite să-și atragă masele, ar fi aparținut fundamental dreptei radicale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
creat un Minister al Presei și Propagandei, transformat în 1937 în "Ministerul Culturii Populare" sau Minculpop) contribuie la mobilizarea maselor, la răspîndirea cuvintelor de ordine ale regimului ("Crede, supune-te, luptă", "Mussolini are întotdeauna dreptate" etc.) și la răspîndirea unui naționalism agresiv. În sfîrșit, pentru a se asigura de înregimentarea poporului italian și pentru a distruge în el orice veleitate revoluționară sau pur și simplu revendicativă, statul corporativ fascist oferă sindicatelor, plasate sub controlul său, monopolul reglementării raporturilor dintre patron și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]