5,767 matches
-
stîncelor noastre [le] rod cînii! Și pe grumazii noștri s-apasă jugul de lemn al boului ce lucrează [ - ] [RAZA MÎNTUITOARE] 2259 Dacă raza ce lumină din ochii-ți asupra mea este raza nemurirei - arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire, ars de setea dreptății. [ADEVĂRATUL POPOR ROMÎNESC] 2264 Atât de multă plebe transdanubiană, neuropatică, pe deplin stricată moralicește și decăzută fizic se pretinde a fi popor românesc încît în adevăr credem timpul sosit de-a dezgropa poporul veritabil, adevărat popor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de reproducere? Bordelele și căsătoria sălbatecă consumă femeia, un lucru rău plătit și nopți petrecute în orgie consumă pe bărbatul din popor, pe cel avut și mai mult, căci el are mijloacele de a-și procura cea mai rafinată deboșerie. Nenorocire și durere familiară e în început foarte multă în această stare de lucruri, dar în urmă aceste simțiri se tâmpesc, indivizii încep a privi cu indiferență ideile morale, moralitatea decade și această decadență a spiritului e cauza accelerării 84 {EminescuOpXV
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și, fără să confeseze profundele adevăruri ce treceau ca niște umbre prin sufletul său, a lucrat și a lucrat bine. E o idee profundă în espresia: Beschraenkter Untertanenverstand. Ochii mulțimei nu se deschid pentru ca să nu [se] sperie de abisul de nenorocirea către care merge, ci capul ei se-mbată cu umbre, cu plăceri. Laisser vivre! Dacă e destulă tărie în sufletul unei femei pierdute de-a simți primordial, astfel cum leagănul a întărit în sufletul ei simțirea, fiecare din aceste orașe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
parte moarte. Noi suntem începători, nu tineri; firea noastră schimbătoare și nestatornică. Nemaigăsind jucării de stricat, ne-am apucat de limbă - de limba aceea de care de altfel ni[-i] și rușine s-o vorbim în familie [... ]. [EXCESELE FONETISMULUI] 2291 nenorocirea noastră a făcut ca acel om să fie neamț (destul pentru ca să treacă de autoritate - românii dau foarte mult pe părerea străinilor). Această părere a bietului neamț, în sine foarte subiectivă, a fost apucată c-o adevărată furie de fonetiștii noștri
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ț-aș spune ceva și parcă-mi stă pe limbă și nu știu ce să-ți zic... Ia adu-ți aminte... da? Parcă te-aș săruta. Nu doar c-aș vrea să te sărut... zise ea vrând să-npodobească dorința ei... Dar o nenorocire mare i se întîmplase. Îl chema Vasile. Își poate închipui oricine ce nenorocire e pentr-un om de-a se chema Vasile. Încercat-a chip și formă, doar ar găsi vun deminutiv care să îndulcească pe crudul Vasile, dar nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-ți zic... Ia adu-ți aminte... da? Parcă te-aș săruta. Nu doar c-aș vrea să te sărut... zise ea vrând să-npodobească dorința ei... Dar o nenorocire mare i se întîmplase. Îl chema Vasile. Își poate închipui oricine ce nenorocire e pentr-un om de-a se chema Vasile. Încercat-a chip și formă, doar ar găsi vun deminutiv care să îndulcească pe crudul Vasile, dar nu era chip: Vasilică - ce idee! Vasilache - gregar *! Lică - comun! Ică - copilăros de tot
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
meu? Nu! Căci am închis-o cu brațele mele - ură imensă ca voința lui Napoleon. (p. 257) 31 2259, 14 v Daca raza ce lumina din ochi-ți asupra mea este raza nemurirei arunc-o asupra ăstui popor tâmpit de nenorocire - ars de setea dreptății. 1048 {EminescuOpXV 1049} {EminescuOpXV 1050} {EminescuOpXV 1051} {EminescuOpXV 1052} {EminescuOpXV 1053} Iute, iuțime nențeleasă, 10 Pămîntu-nvîrte-a lui comori; Ziua ca raiul luminoasă O schimbă noaptea cu fiori; Marea ce-nalță râuri late De-a stâncilor adânc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
al 259ălea. Asta o spune "Charivari", un jurnal din a[nul] 1847. [20] O dorință neliniștită în sufletele oamenilor, de a fi ceea ce nu sunt și de-a avea ceea ce nu au, este rădăcina a toată imoralitatea (William Temple). [21] Nenorocirea este cel mai bun dascăl, și își are metoda lui proprie, dar de [dat] greș nu dă. [22] Titulature răcesc conversația, oricât de animată ar fi. Cine știe dacă scopul lor primordial nu este chiar acesta - trezirea și răceală față
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sentiment de dragoste prin săruturi prelungite în mijlocul trotuarului sau în mijloacele de transport ori în parcurile publice. Încerc un sentiment de nemulțumire, de durere chiar, când văd ce se petrece cu actualul tineret, pe care îl pândesc cele două mari nenorociri ale prezentului: virusul HIV și drogurile, cărora le cad victime din ce în ce mai mulți copii și tineri. Generației adulte, celor care și-au asumat guvernarea țării, îi revine răspunderea pentru creșterea și educarea unui tineret sănătos din punct de vedere fizic, intelectual
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
celor mai îndepărtate ale zoologiei (mamifere, reptile, păsări, animale monstuoase cu cap de om, ființe cu două capete sau cu două corpuri și cu un singur cap, etc. - oamenii înșiși devin monstruoși, având figuri stranii și corpuri de animal). Evocând “nenorocirea unei lumi care încăruntește”, în romanul Numele trandafirului, Umberto Eco face o descriere amănunțită a portalului unei biserici din perspectiva înspăimântată a neinițiatului Adso; tânărul învățăcel descoperă “viziuni groaznice la privit și justificate în locul acela numai datorită puterii lor de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
însă pe picioare și întrebă de ce Tiberius preluase puterea în locul fraților mamei sale. — Dacă vrei să nu mă duc la grăjdari ca să aflu, spune-mi tu. Cultul sclav - a cărui poveste nimeni nu o știa, după cum nimeni nu știa ce nenorociri se abătuseră asupra lui și-l aduseseră în acea stare - porni pe o străduță lăturalnică și începu să povestească: Într-o zi, divinul Augustus a întâlnit-o pe femeia pe care grăjdarii o numesc Maștera. De fapt, pe ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai mare, reacționă nesăbuit. — E o acuzație ridicolă. Îl vor achita. Gajus însă fu cuprins de panică, pentru că arestatul era bun prieten cu Nero, plin de viață și imprudent ca și acesta. Agrippina, cu luciditatea care o făcuse să prevadă nenorocirile din anii aceia, declară: — Acesta e primul proces împotriva noastră. Gajus o privi pe mama sa, care-și frângea mâinile, așa cum făcuse în palatul din Antiohia, îi văzu pe frații săi discutând neliniștiți și își aminti cuvintele tatălui său: „Taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Soarelui, iar pe ea - Cleopatra Selene, numele reginei din Aegyptus și divinitatea lunară. Erau gemeni. Astrologii din Aegyptus găsiseră semnele mirabile ale nașterii lor în sămânța tatălui, în pântecele mamei și în toate astrele zodiacului. Toate erau însă semne ale nenorocirii. În spatele lor venea, înlănțuit și înspăimântat, cel mai strălucitor cortegiu pe care Roma îl văzuse vreodată: sute de artiști, medici, arhitecți, poeți, preoți, muzicieni, servitori, bucătari, acrobați... toți cei de la curtea reginei Aegyptus-ului, cu veșmintele lor în toate culorile. Augustus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
poveste anonimă, ca atâtea altele. „În cele din urmă l-au dus la marea piață de sclavi din insula Delos, iar acolo senatorul acela a pus ochii pe el.“ Dar când Împăratul îl întrebă despre trecutul său, Callistus răspunse precaut: — Nenorocirile revoltei au zdrobit și familia mea. Împăratul îl întrebă unde anume se întâmplaseră toate acestea. — În provincia Hait-ka-ptah, Cetatea Spiritului, pe care romanii o numesc Memphis, explică el succint, iar în încheiere adăugă: Acum însă zeii m-au răsplătit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zâmbea și privea în jur. Printre privilegiații aflați în apropierea lui se strecurase Manlius, constructorul născut la Velitrae care plătise printr-un exil dezastruos prietenia lui din tinerețe cu Apuleia Varilia cea vioaie. Se întorsese cu bine și vechea lui nenorocire atrăsese atenția și compasiunea Împăratului. În timpul prizonieratului său, depinzând de darurile jignitoare ale liberților Liviei și ai lui Tiberius, adolescentul Gajus Caesar își căutase alinarea în modestele camere care îi fuseseră rezervate, păstrându-le într-o ordine obsesivă, mutând mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
obosiți. Nu le vei auzi niciodată glasul. Răspunsurile lor sunt blânde adieri ce-ți mângâie urechea și, pe neașteptate, apar în mintea ta, ca și cum ar fi gândurile tale. Dar tu să nu te pierzi în vraja aceasta, fiindcă dacă, din nenorocire, îi oprești acolo când se apropie zorii, ei dispar, speriați, iar tu nu vei mai putea spera să invoci pe cineva. La un moment dat trebuie să-ți iei rămas-bun, chiar dacă asta îți întristează inima. Vei lăsa să ardă ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
totul a pornit la vale. Andrei apucă să se agațe de o creangă, furtuna aruncându-l în bătrânul arbre, poate, cel mai bătrân, din întreaga pădure, care se întindea pe acel meleag. Acolo a fost găsit, la două zile, după ce nenorocirea din noaptea cu pricina trecuse, și, oamenii, de prin împrejurimi, s-au mirat foarte tare, de norocul ce l-a avut, Cocorânză Andrei, să scape cu viață din acel atât de scurt, dar, atât de pustiitor potop.Ba, l-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
supus și atenției conducerii țării. Acum, se așteaptă, să se vadă ce se va întâmpla, dacă, evident, se va întâmpla ceva. Cei mai mulți au convingerea că nu se va întâmpla nimic. Ei, afirmă, cu dispreț: spânzurații cu spânzurații!; și nenorociții cu nenorocirile lor! Ce, ar dori, poate, cineva, să se întâmple ceva? Chiar, bună întrebarea: ce? Și de ce? Și pentru ce? FAMILIA DE BASME Nuța și Nuțu Rastel n-au avut copii. Au fost, afirmau unii, știri. Alții - că la început n-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
geana pădurii rare, de margine de munte, soarele prinse a și face apariția, iar curentul văii, a zbârnâi, precum coarda unui zmeu imens. FRONT CONTRA FRONT Teritoriul României. Al doilea război mondial. Undeva, pe front. Un contra front. O mare nenorocire contra unei alte mari nenorociri. Că așa e să fie, când, turmele mulțimii sunt mânate, către acolo unde vor cârmacii lor temporari. Între firul aproape invizibil al apelor micului curs, față în față, la foarte mică distanță, liniile de atac
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de munte, soarele prinse a și face apariția, iar curentul văii, a zbârnâi, precum coarda unui zmeu imens. FRONT CONTRA FRONT Teritoriul României. Al doilea război mondial. Undeva, pe front. Un contra front. O mare nenorocire contra unei alte mari nenorociri. Că așa e să fie, când, turmele mulțimii sunt mânate, către acolo unde vor cârmacii lor temporari. Între firul aproape invizibil al apelor micului curs, față în față, la foarte mică distanță, liniile de atac ale armatelor în înfruntare. De
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de vârf. Tata -oțelar; mama - contabilă de secție; fata - laborantă. Nu le-a trecut niciodată prin minte că li s-ar putea întâmpla ce li s-a întâmplat. A venit peste România cutremurul destrămării societății socialiste. Nu târziu, după debutul nenorocirii țării, a urmat nenorocirea oamenilor acesteia. Deci - și a celor trei. Un străinoi, după ce a mințit ordinar, că, intrarea combinatului metalurgic în patrimoniul său nu va însemna și vreo disponibilizare, în cârdășie cu reacționarii și cu hoții interni, a desființat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mama - contabilă de secție; fata - laborantă. Nu le-a trecut niciodată prin minte că li s-ar putea întâmpla ce li s-a întâmplat. A venit peste România cutremurul destrămării societății socialiste. Nu târziu, după debutul nenorocirii țării, a urmat nenorocirea oamenilor acesteia. Deci - și a celor trei. Un străinoi, după ce a mințit ordinar, că, intrarea combinatului metalurgic în patrimoniul său nu va însemna și vreo disponibilizare, în cârdășie cu reacționarii și cu hoții interni, a desființat, rând pe rând, secțiile
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
În comă profundă, a stat, aproape o sută de ore. Sub intensive intervenții ale specialiștilor în halate albe. Zadarnice, până în urmă cu câteva ore, au fost, toate eforturile! Zadarnice, și iar zadarnice! Acum, fericirea a plecat în cer. După ce marea nenorocire a survenit, s-au instituit comisii de anchetă, se pun întrebări, dintre care, una, este mai ucigătoare decât toate celelalte: de ce nu a spus, oare, că este atât de surmenată? De frica pierderii locului de muncă. De ce nu veți fi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
distrugători de toată mâna; pentru acaparatori de bani și bunuri ale țării, ale altora -în special, ale celor fără dibăcie în a fura,în a-și însuși ce nu-i, ce n-a avut cum să fie, al lor, personal. Nenorocire - pentru oameni de tipul mătușii Alba. Mare nenorocire. Că, trecerea vieții,își pune amprenta, asupra persoanei,în mod natural, e una;însă, cu totul alta, e, când, te cheamă la conducere, și-ți spune: combinatul se duce pe apa sâmbetei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și bunuri ale țării, ale altora -în special, ale celor fără dibăcie în a fura,în a-și însuși ce nu-i, ce n-a avut cum să fie, al lor, personal. Nenorocire - pentru oameni de tipul mătușii Alba. Mare nenorocire. Că, trecerea vieții,își pune amprenta, asupra persoanei,în mod natural, e una;însă, cu totul alta, e, când, te cheamă la conducere, și-ți spune: combinatul se duce pe apa sâmbetei. N-avem, nu e cum să-i stăvilim
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]