5,414 matches
-
fata și trimite-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră, aceeași de fiecare dată și totuși alta prin simpla-i prezență. Seara la culcare își despletea părul, destul de lung, acum mult mai rar și nins de atâția torenți existențiali, și-l pieptăna totdeauna cu pieptene din os, după care își împletea din nou coada, așezând-o circular la spate. Băsmăluța era nelipsită, mereu curată și netedă, niciodată înflorată excesiv. Urma apoi rugăciunea de noapte spusă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ne-a împletit coronițe din florile grele de aur, făcându-ne să arătăm ca două zâne. Astfel, l-am rugat pe bunicul să ne spună câte ceva despre satul frumos care i-a adăpostit copilăria năzbâtioasă, tinerețea zburdalnică și începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
seculari inundă satul de sănătate și fericire, răsuflând adânc și cu foșnet. Numai mănăstirea privește zveltă spre cer, veghind cu turnurile sale întreg orizontul. Vorbind de satul său natal bunicul se umple de bucurie, părând mai alb decât o fereastră ninsă în noaptea de Crăciun. Timpul a trecut repede, iar cuvintele bunicului au rămas vii în inima mea multă vreme. Voiam să rodească, să aflu mai multe, însă, de această dată, despre partea spirituală a satului. De aceea, într-o duminică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Singurii săi tovarăși sunt câinii și fluierul prin care-și varsă tot amarul și toată jalea înstrăinării. «Să pasc oile pe munte, numai trei mii și cinci sute Turma-i mare, oi sunt multe, locu-i berc, pustiu și munte ; Plouă, ninge vântu-bate, eu sunt tot cu pușca-n spate. Doamne, cât am ciobănit, oi cu pușca n-am păzit. Că ciobanului i-e dată, bâta de corn ferecată. Iar puștile sunt făcute pentru soldați și răcute ! Dar oriunde între străini, indiferent
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de a-l atrage în mijlocul lor, ci refuzul cu care le-ar fi răspuns, el se uita pe fereasta care dădea în grădină. Cerul se acoperise cu nouri albi, luna învinețise și fugea cufundându-se în ei și începuse a ninge. [...] El era într-o dispozițiune leneșă și călduroasă pe care ar fi dat [mult] ca D-zeu s-o eternizeze. Îi părea că-i singur și visurile treceau c-o limpezime rară înaintea ochilor minții sale, era un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acum. Mai sunt căsuțe fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Acum te las, fii sănătos Și vesel de Crăciun. Dar nu uita, când ești voios Române să fii bun! Din plic o altă poezie, de George Coșbuc: Iarna Afară ninge liniștit, În casă arde focul; Iar noi pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e făcut, Dar cine să se culce? Când mama spune de Iisus Cu glasul rar și dulce. Cum s-a născut Hristos în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ca să-i facă. Cum au venit la ieslea Lui Păstorii de la stână Și îngerii cântând din cer Cu flori de măr în mână. La poezia lui Coșbuc au adus mulți „îmbunătățirile” lor, iată și pe cea care îmi aparține: Afară ninge liniștit Și-n casă arde focul. Iar, noi, pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E cald și patul e făcut Dar cine să se culce, Când mama spune de Isus Cu glasul rar și dulce. Cum s-a născut
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
poeziile frumoase scrise de Adrian Păunescu, mare poet, publicist, conducător de revistă și om politic, născut la 20 iulie 1943 în Copăceni, Basarabia, mort la 5 noiembrie 2010 în București: Ce frumoasă ești Ce frumoasă ești în prag de iarnă, Ninge disperat asupra ta, Cerul peste tine se răstoarnă, Țurțurii în plete vor suna. Hai să fim doi oameni de zăpadă, Ridicați de brațe de copii, Care-n frig și ger mai știu să creadă Că se pot iubi, se pot
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
care a văzut moartea!... sau G.F. luând nota 5". ... Aflându-mă, în ordine alfabetică, pe la jumătatea grupei, am intrat în sala de examen pe la orele 11, am tras biletul și m-am cufundat în lucru. Era o zi de iarnă. Ningea cu fulgi mari, pufoși. Dar în sală era cald și bine, liniște, încordare, atmosferă specifică. Un coleg își prezenta răspunsurile la întrebările de pe bilet. Profesorul îl urmărea atent; din când în când se consulta cu lectorul de-alături, uitându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
intrat primul în sală, cu domnul Ienceanu și când ne-am pus hainele, cuierul era gol!... Dar, acum nu e nicăieri paltonul meu cel nou! Cum e posibil?... Toată lumea tace mâlc. Minutele se scurg în tăcere. Numai afară continuă să ningă liniștit. Și ziua e frumoasă. O zi de iarnă calmă și ademenitoare pentru o plimbare la munte, pe sub cetina brazilor, într-o săniuță cu zurgălăi, pentru un popas la o cabană silvică, unde-ar putea fi o ceșcuță cu țuică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
apropia iarna, frunzele cădeau din copaci... cârdurile de ciori părăseau pădurile ridicându-se deasupra satului aproape pustiu. Era ceva jalnic... era sinistru. A venit și decembrie... luna lui Ningău, cu primii fulgi și vânt aspru. De câteva zile peste sat ningea într-una, ulițele erau înecate de zăpadă. Iarna începuse de timpuriu...Vremea rece a venit deodată, aducând gerul. Vântul se mai potolise, dar gerul îți crăpa obrajii. Se intra într-o iarnă deosebit de geroasă și aspră, „cum n-au mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ș.a. La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu lună plină, povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu lună plină, povesteau ei înfiorați..sălbăticiunile înfometate, se apropiau de sate, peste garduri, care nu se mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
luptă, geții folosesc un cap de lup înfipt într-un vârf de lance și, atunci când merg în galop, aerul trece printre oasele tigvei lupului, producând un șuier înspăimântător. Azi-dimineață am ieșit afară și am băgat de seamă că, în timpul nopții, ninsese abundent. Am privit fascinat candoarea zăpezii și, deodată, am văzut, în imaginație, o mulțime de boturi de lup, ai căror colți erau plini de bale fierbinți ce topeau crusta de gheață; erau niște capete de lupi ce încolțiseră instantaneu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Nu știu din ce motiv, dar mirosul acesta pătrunzător de sălbăticiune din jur îmi dădea o senzație extraordinară de putere, de parcă ieșisem din fragilitatea trupului meu ca să intru în posesia puterilor arcane ale lupului, conservate ancestral în conștiința colectivității. Atunci când ninge, nările mele sunt invadate de mirosul înghețat al lupului, iar trupul mi se acoperă cu păr de fiară. Cruzime „Trebuie să mori senin și să nu exprimi nici o suferință, pentru că altminteri zeul nu te primește: nu-ți acceptă mesajul.” Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe care, uneori, mi se pare că o și aud. E ca un zumzăit continuu de insecte. Eryx Aerul de sus, de la Eryx, era proaspăt și pur, întocmai ca acesta de aici. La fel era și la Sulmona, iarna, când ningea splendid cu fulgi mari, pufoși, ce se topeau spontan în palma mea de copil. Atâta prospețime și puritate te somează să te ridici dincolo de materie, depășindu-ți condiția de muritor. Aveam senzația că o adiere suavă, venind din adâncul pământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
rămas total deconcertat la gândul că poate n-aveam să reușesc niciodată s-o înțeleg. Sfielile ei misterioase m-au făcut pe mine, acel magister din Ars amatoria, mai inert și nevolnic. M-am rușinat pentru grosolana mea neștiință. Licantropie Ninge. Mă visez la Sulmona: încă sunt copil și mă joc cu albul fulgilor de zăpadă. M-am trezit brusc invadat de fericire. Afară urlă lupii. Mă gândesc iar la câinele meu, dispărut în pădure. Poate că s-a dus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acela nu plătesc taxe, deoarece sunt apărători ai Imperiului Roman. A fost o aventură primejdioasă, dar copleșitoare. Am străbătut o lungă bucată de drum în carul unui țăran, tras de doi boi, apoi am ajuns la destinația noastră pe jos. Ninsese. Zăpada imaculată, în lumina dimineții, așternea asupra priveliștii un văl magic. Nu era simplu să înaintăm, și adesea am alunecat și am căzut, înșelați de stratul gros și pufos care ascundea gropile. Însă toată candoarea aceea strălucitoare izbutise să elibereze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
muri Aia afirmă că fiece om cu judecată reușește să fie mulțumit de existența sa, suportând lucrurile neplăcute cu resemnare. Eu nu știu să fiu răbdător atunci când mă gândesc că voi muri și că viermii îmi vor roade carnea. Copilărie Ninge. Sunt fericit. Nu-mi mai trebuie nimic. Mă reîncarc de o energie celestă. Nu știu dacă mai contează biografia proprie. Mă întorc la Sulmona, îmi retrăiesc copilăria pură. Călătorie în Geția (2) În drumul nostru dificil spre Sarmisegetuza am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Câinii să-i aud A lătra pustiu, Și-a urla muțiu; Și să mai aud Cocoșii cântând, Muieri mimăind Și preoți cetind; Ploaia să mă ploaie Cetina să-mi moaie; Vântul să mă bată, Cetina să-mi cadă; Ninsoarea să ningă, Cetina să-mi frângă. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Și când m-au tăiat, Ei m-au îmbunat Că ei mă sădesc, Nu mă secuiesc. Și ei m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Darwin are o temperatură medie de 30o C vara și 27oC iarna 44. În zona temperată din sud anotimpurile sunt diferite. La Sydney pe timp de iarnă temperatura este de 10-12oC, iar pe timp de vară urcă la peste 30oC. Ninge În munți, mai puțin În orașe. La Melbourne iernile sunt cenușii, iar În insula Tasmania friguroase, iar verile răcoroase, clima fiind temperată. Pe vârful Kosciusko și În Insula Tasmania ninge În timpul iernii. Partea cea mai răcoroasă este Hobart din Tasmania
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
10-12oC, iar pe timp de vară urcă la peste 30oC. Ninge În munți, mai puțin În orașe. La Melbourne iernile sunt cenușii, iar În insula Tasmania friguroase, iar verile răcoroase, clima fiind temperată. Pe vârful Kosciusko și În Insula Tasmania ninge În timpul iernii. Partea cea mai răcoroasă este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17oC vara și 12oC iarna. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase și veri umede. În Australia Centrală temperaturile din timpul verii sunt, În general, ridicate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cinci minute aterizăm! Ca de fiecare dată emoțiile ne cuprind pe aeroportul „Henri Coandă” din București. Este mic, Înghesuit, nu are suplețea, măreția și grandoarea celor occidentale și mai ales asiatice, dar este al nostru al românilor... De acasă! Afară ninge cu fulgii mari, pufoși: zăpada de acasă. Viscolul s-a liniștit, fulgi cad rar, moale, Îi aud foșnind. Sunt mulți, nesfârșiți, Între nori și mine plutesc Încet, maiestos, amețitor, cu jocul lor vrăjit Împingându-mi gândurile departe, către marile Întrebări
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
na Oltea, ca o adevărată alpinistă a participat la expediție! Ipostaza În care Își exprimă eul creator se aseamănă cu aceea a poetului călător Vasile Alecsandri, și mai ales cel din pastelul Serile la Mircești: Aci-n singurătate, pe când afară ninge Gândirea mea se plimbă pe mândri curcubei Pân’ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge Și saltă cățelușul de pe genunchii mei. Și autoarea noastră trăiește În solitudine, cu zecile de cărți pe rafturi, iar „liniștea Începuturilor În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a, u, n, e, i, r, m, l, c. 2. Alcătuiți propoziții cu cuvintele următoare: silitor, este Îmbelșugat, curge, citește, se joacă, cântă. 3. Alcătuiți un text folosindu-vă de cuvintele de mai jos: iarna, sanie, prietenii, ne dăm, derdeluș, ninge, noi, cu, vin, cad, veseli, plecîm, sunt, acasă. 4. Scrieți cinci propoziții În care toate cuvintele să Înceapă cu aceeași literă. Model: Paul pune planșa pe pupitru. EXERCIȚII ȘI TEME DE CREAȚIE CLASA a Il-a 1. Gasiti cuvinte care
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]