5,280 matches
-
și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă, Quintesență de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
era așa cum îi stătea bine unui nimb: tăcut. Plăpumăreasa D acă ar fi cunoscut-o, Federico Garcia Lorca ar fi scris piesa Nemaipomenita plăpumăreasă. Pentru că renumele îi depășise granițele Universului. Într-una din tinerețile ei, făcuse plăpumi pentru recruții din Oastea Domnului, prin cazărmile îndepărtate din spațiu, acolo fiind tot timpul frig, pentru că soarele era mutat în locurile unde trebuiau să se nască oameni. Sigur, aceasta a durat puțin, câteva zdrențe de veșnicie dacă ne luăm după spusele ei -, dar sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
locurile natale.A obținut de la stat casa veche,unde funcționase un dispensar uman și terenul aferent.Om în etate,cu judecată, căsătorit,cu fete măritate,priceput în gospodărie. Celălalt vecin,nea Zare,mai puțin gospodar, însurat,cu băieți plecați la oaste,înclinat spre pahar,lucrase la dispensar ca om de serviciu și vizitiu. In perioada CAP-ului,când terenul din intravilan era a statului,își mutase gardul pe fosta proprietate a lui Vova.Un gard înalt de 50 de centimetri,devenise
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ființe cumsecade - gen klingonieni;dar cum de-am ajuns aici,acoperită de flori? Neștiind drumul spre peșteră porni în direcția portului,cu gând de-a merge la Roma. Nivelul 6.Intre împăratul roman Cezar și Cymbeline se porni un razboi.Oastea romulană debarcă la Milford-Haven cu gând să cotropească Britania.Armata înainta chiar prin codrul prin care rătăcea Fidele.Cu aceasta oaste sosise și Dan.Acesta venise cu soldații romulani,dar cu gândul să treacă la inamic,fiindcă auzise că mâncarea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu gând de-a merge la Roma. Nivelul 6.Intre împăratul roman Cezar și Cymbeline se porni un razboi.Oastea romulană debarcă la Milford-Haven cu gând să cotropească Britania.Armata înainta chiar prin codrul prin care rătăcea Fidele.Cu aceasta oaste sosise și Dan.Acesta venise cu soldații romulani,dar cu gândul să treacă la inamic,fiindcă auzise că mâncarea e mai bună. Fidele fu prins de romulani și datorită infățișării și ținutei sale atrăgătoare intra ca paj în slujba generalului
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Acesta venise cu soldații romulani,dar cu gândul să treacă la inamic,fiindcă auzise că mâncarea e mai bună. Fidele fu prins de romulani și datorită infățișării și ținutei sale atrăgătoare intra ca paj în slujba generalului Lucius. Alaturi de oastea britanicilor luptară Polydore,Cadwal,Bellarius și Dan.Intre cele două oști se încinse o bătalie pozitronică și cei 3+1 eroi,mascați în ferengi,întoarseră soarta luptei,în ultimă instanță.Dan salva viața regelui.La sfârșitul bătăliei,disperat,Dan se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
inamic,fiindcă auzise că mâncarea e mai bună. Fidele fu prins de romulani și datorită infățișării și ținutei sale atrăgătoare intra ca paj în slujba generalului Lucius. Alaturi de oastea britanicilor luptară Polydore,Cadwal,Bellarius și Dan.Intre cele două oști se încinse o bătalie pozitronică și cei 3+1 eroi,mascați în ferengi,întoarseră soarta luptei,în ultimă instanță.Dan salva viața regelui.La sfârșitul bătăliei,disperat,Dan se preda unui ofițer de la învingători. Nivelul 7.Imogen,Lucius și Ioachimo
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ieroboam, peste Iuda a început să domnească Abia. 2. El a domnit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Între Abia și Ieroboam a fost război. 3. Abia a început lupta cu o oaste de războinici viteji, patru sute de mii de oameni aleși; și Ieroboam s-a înșirat de bătaie împotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleși, războinici viteji. 4. De pe vîrful muntelui Țemaraim, care face parte din muntele lui Efraim, Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
trîmbițele răsunătoare ca să sunăm din ele împotriva voastră. Copii ai lui Israel! nu faceți război împotriva Domnului, Dumnezeului părinților voștri, căci nu veți avea nici o izbîndă!" 13. Ieroboam i-a luat pe dinapoi, cu ajutorul unor oameni puși la pîndă, așa că oștile lui erau în fața lui Iuda, iar cei ce stăteau la pîndă erau înapoia lor. 14. Cei din Iuda, întorcîndu-se, au avut de luptat înainte și înapoi. Au strigat către Domnul, și preoții au sunat din trîmbițe. 15. Oamenii lui Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și Mițpei. 7. În vremea aceea, Hanani, văzătorul, s-a dus la Asa, împăratul lui Iuda, și i-a zis: Pentru că te-ai sprijinit pe împăratul Siriei, și nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea împăratului Siriei din mîinile tale. 8. Etiopienii și Libienii nu alcătuiau oare o oaste mare, cu o mulțime de cară și călăreți? Și totuși Domnul i-a dat în mîinile tale, pentru că te sprijinisei pe El. 9. Căci Domnul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Iuda, și i-a zis: Pentru că te-ai sprijinit pe împăratul Siriei, și nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea împăratului Siriei din mîinile tale. 8. Etiopienii și Libienii nu alcătuiau oare o oaste mare, cu o mulțime de cară și călăreți? Și totuși Domnul i-a dat în mîinile tale, pentru că te sprijinisei pe El. 9. Căci Domnul Își întinde privirile peste tot pămîntul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
zis lui Iosafat: Nu ți-am spus eu? El nu-mi proorocește nimic bun, nu-mi proorocește decît rău." 18. Și Mica a zis: "Ascultați dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Său de domnie și toată oastea cerurilor stînd la dreapta și la stînga Lui. 19. Și Domnul a zis: Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot în Galaad și să piară acolo?" Au răspuns unul într-un fel, altul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
A murit fără să lase părere de rău în urmă, și l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu în mormintele împăraților. $22 1. Locuitorii Ierusalimului au pus împărat, în locul lui, pe Ahazia, fiul lui cel mai tînăr, căci oastea venită în tabără cu Arabii omorîse pe toți cei mai mari în vîrstă. Astfel a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda. 2. Ahazia avea patruzeci și doi de ani, cînd a ajuns împărat, și a domnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Ioas nu și-a adus aminte de bunăvoința pe care o avusese față de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, și a omorît pe fiul lui. Zaharia a zis cînd a murit: "Domnul să vadă, și să judece!" 23. După trecerea anului, oastea Sirienilor s-a suit împotriva lui Ioas, și a venit în Iuda și la Ierusalim. Au omorît din popor pe toate căpeteniile poporului, și au trimis împăratului toată prada la Damasc. 24. Oastea Sirienilor a venit cu un mic număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și să judece!" 23. După trecerea anului, oastea Sirienilor s-a suit împotriva lui Ioas, și a venit în Iuda și la Ierusalim. Au omorît din popor pe toate căpeteniile poporului, și au trimis împăratului toată prada la Damasc. 24. Oastea Sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuși, Domnul a dat în mîinile lor o oaste foarte însemnată, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Astfel au pedepsit Sirienii pe Ioas. 25. Cînd au plecat de la el, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în Iuda și la Ierusalim. Au omorît din popor pe toate căpeteniile poporului, și au trimis împăratului toată prada la Damasc. 24. Oastea Sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuși, Domnul a dat în mîinile lor o oaste foarte însemnată, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Astfel au pedepsit Sirienii pe Ioas. 25. Cînd au plecat de la el, după ce-l lăsaseră în mari suferințe, slujitorii lui au uneltit împotriva lui din pricina sîngelui fiului preotului Iehoiada. L-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
6. A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7. Un om al lui Dumnezeu a venit la el, și a zis: "Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești fii ai lui Efraim. 8. Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să știi că Dumnezeu te va face să cazi înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
face să cazi înaintea vrăjmașului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute și să te facă să cazi." 9. Amația a zis omului lui Dumnezeu: "Dar ce să fac cu cei o sută de talanți pe care i-am dat oastei lui Israel?" Omul lui Dumnezeu a răspuns: "Domnul poate să-ți dea mult mai mult decît atît." 10. Atunci Amația a despărțit ceata care-i venise din Efraim, și a poruncit ca oamenii aceștia să se întoarcă acasă. Dar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a întărit. 10. A zidit turnuri în pustie, și a săpat multe fîntîni, pentru că avea multe turme în văi și în cîmpie, și plugari și vieri în munți și la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pămîntului. 11. Ozia avea o oaste de ostași care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmașului. 14. Ozia le-a dat pentru toată oștirea scuturi, suliți, coifuri, platoșe, arcuri și prăștii. 15. A făcut la Ierusalim mașini iscodite de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de holeră se iuțise, de secera mereu". În vechiul pomelnic al Mănăstirii Câmpulung, alcătuit în 1832, din porunca egumenului Filaret Apamias Beldiman, se făcea cunoscut că, în anul 1828, stricîndu-se pacea între Sultan și Curtea Rusiei, fără veste au trecut oștile roșienești și s-a urmat război. Și într-această vreme, pe de-o parte era război, iar pe de altă parte Dumnezeu (pentru păcatele noastre) ne-a certat cu două boli cumplite și strașnice, întîi cu boala ciumei, apoi, după ce
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lipsă de dorobanți, aflîndu-se împrăștiați din pricina cholerii ce urmează în această cetate"!293. În "tacrirul" luat la 11/22 martie 1849 lui Nicolae Marghiloman din Cerneți, suptocîrmuitor al plasei Blahnița din județul Mehedinți și ulterior căpitan de panduri "volintiri" din oastea lui Magheru de la Câmpul lui Troian, împricinatul afirma printre altele că "de la iunie 15 și până la 30 iulie/27 iulie - 11 august st.n., m-am îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe cei propriu-zis morți. Nu este un lucru simplu, căci se poate ca mulți să fi fost salvați în ultimul moment, iar alții, care par să fie în afara primejdii, să fie de fapt muribunzi. Pentru a nu mai vorbi despre oastea Faraonului, care s-a înecat în Marea Roșie! Iar pe urmă alții sunt înviați din morți. în același timp, e limpede că suma depășește șapte mii de persoane. Dar am descoperit o mică ciudățenie: moartea nu este un lucru la fel de obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
la făcut unul din angajații lui. Se vede foarte limpede. Casele din Noul Ierusalim sunt foarte, foarte pătrate și lipsite de suflet, nu au podoabe și sunt lipsite de plăcerea formei. Ca să fim sinceri, orașul seamănă cu o tabără de oaste sau o bază militară modernă, cu barăci, cazarme, clădirea statului-major și turnul de pază. Nimic altceva. Și așa ceva nu ar fi imaginat nici Doré, nici Dumnezeu. în copia mea am făcut un Ierusalim mult mai măreț. înmormântarea lui Doré e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
își făcea apariția și Vrăjmașul. El însuși era umbra lui Dumnezeu, dovada amară a prezenței divine. Din nou se auzi râsul prostesc al actorului, dar Charlot percepu râsul abstract din fundal, râsul trufaș și amical care-i ura bun-venit în oastea Diavolului. Pun pariu că Chavel s-a gândit la asta când a făcut actul de donație. Ce vulpoi bătrân! chicoti Carosse înciudat. Astăzi suntem în nouăsprezece. Cred că nu mai trece mult și-și face apariția. Vorbele lipsite de importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]