13,698 matches
-
punctuală. Nu a apelat la cunoscutul truc al fetelor de a pune pe jar răbdarea partenerilor, întârziind intenționat la întâlniri. - Bună, Andrada, o întâmpină Cris înmânându-i buchetul și încercând s-o sărute pe buze, însă fata îi oferi doar obrazul pentru câteva secunde și se retrase ca mușcată de șarpe. - Bună, Cristian. Mulțumesc pentru flori și mai ales pentru că ai venit la întâlnire. - Cum să nu vin? Eu am dorit să ne întâlnim. - Să trecem peste aceasta. Unde dorești să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
mai simțită, spălând-o cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Iisus Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea și ușurarea Sa cea blândă. El „Cel ce șterge lacrima de pe obrazul tuturor”, Cel ce șterge suferințele lumii, nu va întârzia la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are de șters lacrimile de pe fețele triste ale multora, pentru că vrea să răspundă rugăciunilor celor ce l-au invocat cu
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
multe nopți cu el, individual ori în grup. L-au privit curioase și neîncrezătoare. Avea față imobilă, exprimând seriozitate totală. Și-au îndreptat privirile pline de milă la celălalt, așteptând o hotărâre și, pentru că acesta tăcea, încruntat, fără sânge în obraji și cu maxilarele strânse, Angelica a început să râdă, hotărâtă să destindă atmosfera. - Nu te teme, gagiule! Cu Doru sau fără el, noi ne putem distra foarte bine, a ținut ea să facă precizarea, trecându-și degetele prin părul lui
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ÎNTR-O BUCURIE ASCUNSĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului De pe obrazul dimineții de vară aluneca ploaia pe buzele tale și te-a sărutat un curcubeu ademenit de culori. Te-am sărutat și eu din ochiul de picătură cât un refren din cântul păsării, o intrigantă jucăușă care vestea răsăritul. În căușul
ÎNTR-O BUCURIE ASCUNSĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360404_a_361733]
-
a răspuns fata, sărind de pe scaun odată cu aceste cuvinte, speriată. Nu, nu, nu! Vă rog, săru’ mâna! Să nu-mi faceți asta niciodată, se ruga fata în timp ce-și frângea mâinile și își ștergea lacrimile ce curgeau fierbinți pe obrazul prin care părea că sângele nu mai circulă. Au urmat câteva secunde de tăcere prelungită. Ramona i-a întins paharul pe care-l umpluse din nou cu apă și i-a făcut un semn liniștitor, invitând-o să se reașeze
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
caută ieșirea închid ochii și desenez prima oară luna plină în pletele brumate prind iubiri risipite ascult liniștea din cuvântul neștiut găsesc la toate rostul în amurgul lui calm sechestrată de visul dimineții sărut somnul zilei la lumina stelei de pe obrazul tău stâng aștept închiderea în versul trei... PE ORDINEA DE DOAR UN PUNCT mă trezește visul născut din iubirea dintre o noapte albă și zorii atârnați de muguri gata să plesnească tăcerile din priviri le mângâie frunțile încă reci dezleg
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ORA DE PICTURĂ când amestec albastrul din ochii tăi prin lumina bobului de grâu hrănesc iarba adormită sub omături celelalte culori nu le arunc le așez în palme la întâmplare mângâi obrajii răsăritului zâmbind apusului care așteaptă la rând cu albul de la țărmul zilei aprind noaptea îmbrac visul de ieri în șuvițe din curcubeul lui mâine să nu fugă îl fac semn de carte PACT am promis întunericului jumătate din suflet în schimbul
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
pe cuibul unde se va roti iar viață TIMPUL MĂ ÎNVAȚĂ CUM SĂ-MI PĂSTREZ VISUL în ninsul cuminte de ieri peste piatră și gropi pământul adoarme verdele îi spune povești la gura speranței despre lumea de-afară îi mângâie obrajii învăluiți de lumina albului divin stau de vorbă cu bucata mea de cer aflu că avem loc fiecare trebuie doar să-l găsim adresa spre nicăieri n-o trec în agendă POEM NETERMINAT dau năvală flămânzii nu că n-ar
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
Cerul plin de stele, susurul liniștit al pîrâului de la marginea aleii, toate acestea m-au copleșit, dăruindu-mi o bucurie sufletească imensă...; Ferestrele sufletului, le-am deschis și am lăsat bucuria momentului împletit cu amintirile duioase, să se prelingă pe obraz...picătură cu picătură; eram copleșită de vraja momentului, însă, eram, în același timp, tristă... la gândul, ACASĂ! In liniștea nopții, gândeam la părinții mei...la fețele lor brăzdate de urmele vieții; simțeam cum mă mângâie și mă cheamă... Doamne, ce
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
am rugat! Mă aflu aici! O ființă...un punct în infinit...un om. Acordurile au răsunat ca o melopee, au picurat miere in inimile rănite de suferința, au alinat durerea celor de lângă noi. Un fulg de nea a poposit pe obrazul fierbinte, s-a topit ... s-a transformat într-un bob de rouă prelins pe covorul rece de zăpadă. Natura a revenit la viață. De sub gheață s-au ivit iarba și florile. Păsările au început concertul, soarele a înveselit pământul. Lacrima
UN PUNCT ÎN INFINIT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360454_a_361783]
-
făgăduinței. Alții... reversul din oglindă. A existat dintotdeauna un război între bine și rău. Ai militat pentru un tărâm magic. Noi trebuie să readucem basmele în realitate. Nici o apă sau ocean, nu pot curăța mizeria și mârșăvia celor care zgârie obrazul meu, al tău sau al celor care iubesc adevărul. Noi reprezentăm lumea. "Ei" opusul vieții. Rămânem neclintiți in arhivele vremurilor. Pilonii de rezistență ai luminii si armoniei ... Camelia Constantin 2012 Referință Bibliografică: Un punct în infinit... / Camelia Constantin : Confluențe Literare
UN PUNCT ÎN INFINIT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360454_a_361783]
-
Ieșit din grajdul în care vaca se prăbușise neputincioasă pe patul de paie, Ilie abia reușise să facă împleticit cei câțiva pași care despărțeau casa de grădină. - În casă-i mai rău, zise femeia fără a-l privi, ștergându-și obrazul transpirat cu colțul șorțului înflorat. Musai să ne luăm ventilator din ală ca-n reclama de la ora șapte. Zoița și-a luat unu’ acu’-i o săptămână și nu mai iese din casă pe arșiță! - Costă prea mult, mormăi Ilie
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
atrase de promisiunea unui pahar de socată de la frigider și a unui loc în care să nu se mai sufoce. Printre ele era chiar și Zoița, a cărei curiozitate întrecuse mândria. Silvă intră în ogradă în fruntea lor, rumenă în obraji, povestind cu lux de amănunte cât de minunat putea fi noul ei ventilator. Frumosul ei ventilator din odaia din față, de lângă televizor, care... nu mai era la locul lui. - Iliiiieeeee! Țipătul prelung se sparse de pereții odăilor. Ieși în goană
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
mă regăsesc Exemplul vieții minunate Și al valorilor trăite! Cea mai mare fericire Către univers Poartă de descoperire, Către oameni Ea este lecția de mântuire! Mama, unguent de lecuire Împărtășanie spre fericire și iubire Veșnic scaldata-n dăruire, Pictată pe obraz cu viața ... Brăzdata de a sacrificiilor mărire! Mama, când te iau de mână Atât de fragilă și senina Mă întreb că un discipol Cum ai trecut atât de fină Prin soarta grea de a îmi deveni maestru Prin munca de
MAMA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360524_a_361853]
-
ideea că acești copilași aduși la biserică de părinții lor ar fi „traumatizați" prin simbolurile de cult creștine... -Numai cei rău intenționați pot spune lucrurile acestea. Fiindcă un copil traumatizat de o astfel de stare n-ar veni să întindă obrazul și gura ca să primească Sfânta Împărtășanie, ci dimpotrivă, s-ar feri de ea. Or, ei de mici primesc acest har dumnezeiesc de a percepe fără să priceapă prezența divină. Ei sunt atât de deschiși încât de aceea spun eu că
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
în cramă, ca-n trecute timpuri, Livezii, pădurii, fruct în maturare, Dulce miere-n ramă, între două cicluri, Ai adus tu gurii, să auzi chemare: Vino, mare doamnă, printre anotimpuri! Sărutul iernii Îți simt sărutul diafan pe pleoape, Iar pe obrajii rumeni de plăcere Îl urmăresc în lina sa cădere, Cercând pe buze să îl gust de-aproape. Cu palme-ntinse îndrăznesc a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RESEMNARE, DE AUREL CHIRA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 396 din 31 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Aurel Chira RESEMNARE De-aș fi o frunză, te-aș mângâia când vântu-adie Pe-obrazul istovit, ca și un puf de păpădie. De-aș fi copac, ți-aș ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
covor s-aluneci pe tălpi pline de trudă. Dac-aș fi urs, te-aș strânge-n brațe, la fel ca pe ursoaică, Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă. De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă. Te-aș săruta pe mâini, te-aș mângâia. Mai știi cum era altă dată ? Aș vrea să fiu izvor, ca setea să-ți astâmpăr ; Mărgele de-apă vie să-ți mai atârn în păr. Aș vrea
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
erau din catifea albastră, altele din ceață alburie și câteva din gând de oțel. Se întindeau ca iedera peste câmpii polare, cu sufletul încătușat în necunoaștere ca un pelerin spre nicăieri. Și au rămas acolo, mărturie nedefinită, lacrimă confuză pe obrazul unui zbor adevărat... *** Azur de cremene. Ape nepăsătoare. Zbor de liniște. Bariere de gând. Statui de armonie și petale. Sensul desenului din stânga. Indiciul bobului de grâu spre lan. Și peste toate, dansul. Muzică instantanee... Brațul meu aleargă în linii frânte
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
mai serios.” MDP: În vremurile noastre, critica literară mai reprezintă un act de identificare, de delimitare? Mai este făcută cu bună-credință, fără partizanate și parti-pris-uri? Al. Fl.Ț. Eu am mers pe principiul, vis-a-vis de critica literară, modelului universal al obrazului christic, ce trebuie întors și pe o parte și pe alta, atunci când cineva stă pregătit să mă pălmuiască fără milă. Criticul literar provine dintr-un scriitor ratat. Mă întreb, cum poți analiza un roman când tu nu știi să construiești
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
Sclipirilor din stele și din sori. Pe trupul tău s-a zămislit grădina Miresmelor din frunze și din flori. Din buze-ți curg săruturi fermecate, Strivind cu vraja lor închipuiri. Cosițele curg gândurile toate Prin freamătul șuvițelor subțiri. Iar în obraji, bujorii albi se-adună... Din catifeaua lor te-au desenat. În colțul gurii e un colț de lună, Rămas stingher, demult nesărutat. În pasul tău s-ar potrivi condurul Sortit cenușăresei din povești. Nevinovat aș face atunci pe furul... În
PORTRET... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360660_a_361989]
-
Firea toată-ți cântă, iată, Ție, maică preacurată Și pruncuțului divin! Iarna Iarna este o fetiță Îmbrăcată în rochiță De dantele și paiete Și cu stele mii în plete. Gerul aprig ne-nconjoară, Stăm înfofoliți afară Alergăm, ne jucăm Și obrajii roz pictăm. Uite omul de zăpadă Vin copii să îl vadă Cine oare l-a făcut Așa falnic și-ncrezut ? Parcă nimeni nu-i ca el Cu cojocul alb de miel Cu căciula lui din oală -Soare, vino de mi
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
Dragi tovarăși! Am hotărât împreună cu Comitetul Executiv să vă mai dăm o sută de lei ... hrrr ... brr ... poc ... Difuzorul istoriei timpurilor a pierdut conexiunea cu celelalte lumi. Cocoțat pe o căpiță de fân, veche, în razele soarelui un puști cu obrajii roșii aruncă ca pe niște pietricele, cuvinte dintr-o mână în alta cu bucurie și întreabă: - Care ești tu primul care vei cădea pentru a fi viața mea? - Ai fixat reperele George? - Da, dar nu pot să mă opresc în dreptul
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
-a-ntâmplat, tu nu mi-ai produs suferință. Ați fost rațiunea vieții mele (se referea și la sora mea); cum o să mă supăr eu vreodată pe voi, sau sa sufăr, când voi sunteți bucuria mea!”. Obișnuia să-mi pupe pomeții obrajilor și a făcut-o că de fiecare dată, ducând un deget peste buze, desi îi erau uscate. Rămăsese cu acest reflex, de a se șterge și a ține buzele strânse, de teamă să nu ne deranjeze sărutul ei. Eram destul de
ESTETICA DEZINTEGRĂRII de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360690_a_362019]
-
limba și literatura română, profesorul Milan Martinov scoate un petec de hârtie din buzunar și întreabă: - Cine este elevul Pascu Balaci? Am crezut că nu aud bine. Colegii și-au întors capetele spre mine. M-am ridicat în picioare cu obrajii în flăcări, întrebându-mă ce se întâmplă, dacă nu am făcut ceva rău și nu cumva urmează să fiu dat afară din școala înainte chiar de a începe. - Dumneata ești Pascu Balaci?” m-a întrebat profesorul, necrezând că un elev
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]