5,154 matches
-
reflectă o realitate ontologică"613. El însuși este contradictoriu, fiind în același timp o unitate și o multiplicitate, o contradicție profundă care se reflectă, susține Drăgănescu, sub forma paradoxului MTM. Așadar, paradoxul MTM implică o realitate mai profundă. Aplicând modelul ontologic al inelului lumii materiale, acest paradox devine explicabil. El "nu este paradox decât în raport cu un model ontologic restrâns, adică la palierul universului închis...". Dacă îl raportăm la un model ontologic de genul celui care cuprinde ipoteza ortoexistenței, atunci devine "semnalul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
multiplicitate, o contradicție profundă care se reflectă, susține Drăgănescu, sub forma paradoxului MTM. Așadar, paradoxul MTM implică o realitate mai profundă. Aplicând modelul ontologic al inelului lumii materiale, acest paradox devine explicabil. El "nu este paradox decât în raport cu un model ontologic restrâns, adică la palierul universului închis...". Dacă îl raportăm la un model ontologic de genul celui care cuprinde ipoteza ortoexistenței, atunci devine "semnalul unei realități mai profunde"614. Aceasta înseamnă că paradoxul nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Așadar, paradoxul MTM implică o realitate mai profundă. Aplicând modelul ontologic al inelului lumii materiale, acest paradox devine explicabil. El "nu este paradox decât în raport cu un model ontologic restrâns, adică la palierul universului închis...". Dacă îl raportăm la un model ontologic de genul celui care cuprinde ipoteza ortoexistenței, atunci devine "semnalul unei realități mai profunde"614. Aceasta înseamnă că paradoxul nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru gândire. Paradoxul reflectă o limită a sistemului nostru de gândire numai într-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
celui care cuprinde ipoteza ortoexistenței, atunci devine "semnalul unei realități mai profunde"614. Aceasta înseamnă că paradoxul nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru gândire. Paradoxul reflectă o limită a sistemului nostru de gândire numai într-un anumit cadru ontologic". El poate fi semnul unei alte realități, astfel că, deși face parte din sistemul cadrului ontologic restrâns, "este totodată și o deschidere a acestui sistem"615. Cred că apropierea de ideile lui Lucian Blaga sau de cele ale lui Basarab
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradoxul nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru gândire. Paradoxul reflectă o limită a sistemului nostru de gândire numai într-un anumit cadru ontologic". El poate fi semnul unei alte realități, astfel că, deși face parte din sistemul cadrului ontologic restrâns, "este totodată și o deschidere a acestui sistem"615. Cred că apropierea de ideile lui Lucian Blaga sau de cele ale lui Basarab Nicolescu, după cum vom vedea, este destul de evidentă. Reîntorcându-se la cazul paradoxului MTM, Mihai Drăgănescu arată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arată că acesta este un fel de reacție la încercarea de închidere a matematicii în sine, într-un univers formal. Matematica, la fel ca și logica formală, nu se pot închide în sine, ci au o deschidere către o realitate ontologică mai profundă. Dovadă e faptul că orice încercare de închidere formală este sortită eșecului, fiind atrasă în paradoxuri, în antinomii. Acest lucru este interpretat de către Drăgănescu drept "reflectare a faptului că nimic formal nu poate funcționa fără un suport"616
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
reflectare a faptului că nimic formal nu poate funcționa fără un suport"616. În acest sens este privit și paradoxul teoriei mulțimilor. El "reprezintă legătura dintre formal și neformal, faptul că formalul nu se poate rupe de neformalul mental-psihologic și ontologic. Paradoxul nu doboară teoria formală, din contră, o integrează într-o viziune mai largă, el nu mai este paradox decât pe planul strict al teoriei formale și numai la îmbinarea acesteia cu inevitabila realitate care-i este sursă. Privind formalul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomii foarte bine cunoscute în istoria gândirii: antinomia existență non-existență, din filosofie, și antinomia corpuscular ondulatoriu, din microfizică. Deși nu au aceeași structură cu antinomia teoriei mulțimilor, el le consideră într-o situație similară din punctul de vedere al modelului ontologic pe care încearcă să-l acrediteze. Întreaga istorie a filosofiei pune în evidență faptul că întregul realității universului apare atât ca existență cât și ca non-existență. Această antinomie (ENE) apare limpede exprimată la Hegel, mergând chiar până la echivalența dintre ființă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și ca non-existență. Această antinomie (ENE) apare limpede exprimată la Hegel, mergând chiar până la echivalența dintre ființă și neant, atunci când cele două concepte sunt gândite în puritatea lor. Mihai Drăgănescu susține 618 că acest paradox devine explicabil în interiorul modelului său ontologic și el indică o existență ontologică mai profundă decât universul. În felul acesta, nu mai este o simplă contradicție logică, ci dobândește obiectivitate. În aceeași situație este și antinomia despre natura corpusculară și ondulatorie a unei particule elementare, consideră Mihai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apare limpede exprimată la Hegel, mergând chiar până la echivalența dintre ființă și neant, atunci când cele două concepte sunt gândite în puritatea lor. Mihai Drăgănescu susține 618 că acest paradox devine explicabil în interiorul modelului său ontologic și el indică o existență ontologică mai profundă decât universul. În felul acesta, nu mai este o simplă contradicție logică, ci dobândește obiectivitate. În aceeași situație este și antinomia despre natura corpusculară și ondulatorie a unei particule elementare, consideră Mihai Drăgănescu. "Corpuscul și undă este un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucrului în sine. Pentru filosoful german, obiectul cunoașterii este unul pe care rațiunea îl determină și aceasta în primul rând pentru că spațiul și timpul nu sunt obiective, ci sunt forme subiective ale intuiției. Admiterea obiectivității spațiului și timpului angajează gândirea ontologică în aporii insolubile. Soluția lui va fi să considere spațiul și timpul ca subiective, transferând astfel problema existenței în sfera lucrului în sine. Încât, se poate spune că Immanuel Kant "a evitat problema existenței"622. Pentru a ieși din această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
631. O astfel de logică, cum este și aceea a terțului inclus, propusă de Ștefan Lupașcu, nu poate fi însă inteligibilă, în opinia lui Basarab Nicolescu, decât printr-o nouă înțelegere a ideii de realitate, printr-o nouă ontologie. Ideea ontologică prin care încearcă el să interpreteze logica terțului inclus este aceea a nivelurilor de realitate. Ideea aceasta este legată genetic de revoluția produsă în gândirea științifică de apariția, la începutul secolului al XX-lea, a teoriei cuantice. Această teorie venea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
căci se întinde nu doar dincolo de nivelurile de Realitate, ci și între acestea, în sensul că "pătrunde și traversează nivelurile de Realitate"663. Datorită acestui caracter, Realul (sacrul) a fost despărțit complet de Realitate. Ființa și ființarea au avut regimuri ontologice diferite, fiind arondate unor cercetări radical despărțite. Cercetarea disciplinară nu putea decât trece în spațiul transcendentului Realul, deschizând o prăpastie între acesta și Realitate. Prin abordarea transdisciplinară, afirmă Basarab Nicolescu, se poate realiza "o punte între Real și Realitate"664
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o convergență către o transformare fundamentală a modului de gândire, către o nouă paradigmă. Această mișcarea de idei se compune din variate încercări de regândire a condițiilor cunoașterii și gândirii, de elaborare a unor noi perspective logice, gnoseologice, metodologice și ontologice, în care presupozițiile clasice ale gândirii sunt puse în discuție. În interiorul acestei mișcări, resemnificarea și integrarea contradicției, a antinomiei, a paradoxului, sintezele ori asocierile dintre concepte, idei sau teorii divergente, opuse sau contradictorii, încep să devină variante metodologice, căi alternative
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
manifestării succesive a aspectelor duale și al interpretării strict epistemologice a dualității undă-corpuscul761. Adoptând un realism fizic de descendență einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată a dualității", afirmând simultaneitatea opușilor și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
regăsește Bachelard în domeniul fizicii, care balansează între materie și energie, nemaiputând să se situeze doar într-unul dintre cei doi poli. Materia se definește prin energie, iar energia primește caracteristicile materiei. Între ele se instituie o relație de "reversibilitate ontologică"768: "nu mai este suficient să spui că materia ne devine cunoscută prin energie, precum substanța prin fenomenul ei, nici, mai mult, nu trebuie spus că materia are energie, ci, pe planul ființei, că materia este energie și că, reciproc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
energetică, atomul este devenire pe cât este ființă, este mișcare pe cât este lucru. El este elementul devenirii-ființă..."770. Interpretând ipoteza lui Einstein cu privire la efectul fotoelectric, el adaugă: "Ecuația lui Einstein este mai mult decât o ecuație de transformare, este o ecuație ontologică. Ea ne obligă să acordăm ființă atât radiației cât și corpusculului..."771. Istoria dialecticii undă-corpuscul sfârșește de asemenea într-o sinteză, reprezentată de mecanica ondulatorie a lui Louis de Broglie, prin care "suntem conduși să punem în valoare simultan intuițiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la ideea că natura naturii este de esență logică. Se impune, în felul acesta, susține Morin, ideea "unui izomorfism perfect între limbaj formalizat, logică, matematici, pe de o parte, și, pe de altă parte, natura universului", ceea ce înseamnă "un absolutism ontologic" în care logica deductiv/identitară corespunde adevăratei realități, esenței înseși a realului 866. Acest absolutism ontologic este spart în mod iremediabil prin apariția contradicției, consideră Edgar Morin 867. Deși prezența contradicției în sfera rațiunii a fost semnalată și chiar tematizată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea "unui izomorfism perfect între limbaj formalizat, logică, matematici, pe de o parte, și, pe de altă parte, natura universului", ceea ce înseamnă "un absolutism ontologic" în care logica deductiv/identitară corespunde adevăratei realități, esenței înseși a realului 866. Acest absolutism ontologic este spart în mod iremediabil prin apariția contradicției, consideră Edgar Morin 867. Deși prezența contradicției în sfera rațiunii a fost semnalată și chiar tematizată de către unii filosofi de-a lungul timpului (Heraclit, Nicolas de Cusa, Pascal, Kant, Hegel), la începutul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
John, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1995. Meyendorff, John, Teologia bizantină, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996. Meyerson, Émile, De l'explication dans les sciences, Payot, Paris, 1921. Mioc, Simion, "Perspectiva ontologică a metaforei la Lucian Blaga", în Seminarul de litere, Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986. Mittelstaedt, Peter, Problemele filozofice ale fizicii moderne, Editura Științifică, București, 1971. Modreanu, Simona, "Paradoxul cioranian și logica terțului inclus", în Revista 22, nr. 20
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, p. 18). 185 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985, p. 442. 186 Alte ipostaze ale situației ontologice a omului care trădează "iminența firească a paradoxului" sunt discutate de către Ștefan Afloroaei în Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 326-331, 351-358. 187 Este o tensiune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
putință de a evada din relativitate, consistă rostul omului" (Lucian Blaga, " Ființa istorică", în op. cit., p. 495). 215 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 231-232. 216 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în op. cit, p. 352. 217 Simion Mioc, "Perspectiva ontologică a metaforei la Lucian Blaga", în Seminarul de litere, Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986, p. 2. 218 Lucian Blaga, op. cit., p. 365. 219 Sergiu Al-George, op. cit., p. 233. 220 Ibidem, p. 240. 221 Ibidem, p. 238. 222 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se vedea Lucian Blaga, Încercări filosofice, partea I. 406 Cf. Ștefan Afloroaei, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. 407 Vasile Bancilă, Lucian Blaga, energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. 408 Acestea ar fi: categoria esențelor ontologice, miticul, stihialul, dogmaticul, divinul și agnosticismul înțelegător (Ibidem, pp. 25-37). 409 Ibidem, pp. 145-146. 410 Ibidem, p. 146. 411 Dumitru Isac, op.cit., pp. 99-104. 412 Lucian Blaga, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. 413
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Angela Botez, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994, p. 61. 744 Este vorba de filosofii precum empirismul constructiv al lui B. van Frassen, noua atitudine ontologică a lui A. Fine, realismul holist al lui S. Glymour, universalismul lui J. Habermas sau personalismul anomalistic al lui D. Davidson. 745 Angela Botez, op. cit., p. 62 746 Ibidem. 747 Teodor Dima, "Studiu introductiv" la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un argument bazat pe științele vieții / 92 4.3. Un argument utilitarist bazat pe interese / 94 4.4. Un argument antropologic bazat pe "diferența ontologică" / 98 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase / 101 Partea a II-a. Paradigme în etica mediului / 107 1. Land Ethic / 107 2. Eliberarea sau drepturile animalelor? / 113 2.1. Eliberarea animalelor / 113 2.2. Drepturi sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]