8,467 matches
-
dându-se la Măldărăști, Tomozia și Dealu Perjului, unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu a dat o ploaie de gândeai că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești, cătanele erau ude până la piele și oțelele puștilor ruginiră după atâta amar de ploaie. Ștefan nu zăbovi mult și în vreme ce poznașul sta prin corturi zgribulind de frig, se arunca asupra lui și-i
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ne pune de acord asupra ideii de justiție. Suntem prinși În ghearele unui paradox creat de istoria moralei occidentale. Am stabilit autonomia personală drept valoare supremă, ceea ce slăbește puterea normelor universale, dintre care una ar fi tocmai valoarea autonomiei personale. Pârâul secătuiește izvorul din care se naște. Sofocle a arătat asta În Antigona: eroina Își ascultă conștiința și se opune legilor cetății. Corul o dojenește numind-o autonomós, care sună mai mult a reproș decât a elogiu. A căzut pradă trufiei
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Botezatu, dr. Victoria Cozma Nica, Nicolae Alexandru Botezatu, pr. Petru-Silviu Giușcă. Maria Dorofte, dr. Gica Purnavel, Simion Bogdănescu, prof. Gh. Clapa, Ana Maria Botnaru, plac cititorilor. Jurnal plastic (Dumitru Dumitrașcu, pictură, Editura Alma Mater Cluj Napoca, 2007) semnat de Ion Hurjui, „La pârâul D(r)acului” de Iftime Nesfântu, „Controverse ale istoriei Alexandru Ioan Cuza” de prof. Oltea Rășcanu-Gramaticu, „Michelangelo (I) de Ovidiu Drâmbă, „Grigore C. Bostan - Poezia populară românească în spațiul Carpato-Nistrean” de Petruș Andrei, atestă cât de largă este paleta și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu atât e mai liniștită. Cunoștea ca nimeni altul istoria Șuletei și a împrejurimilor. De la el știu că pe moșia lui Manolache Costache Epureanu Șchiopu, a boierilor Ieremia, mai încoace, în partea de miazăzi a satului și de răsărit a pârâului ce curge dinspre Șuletea spre Murgeni ar fi existat o așezare omenească, dovedită de hârburile și monedele vechi găsite aici. Acestei așezări i se zicea Brăițenii de Jos. Dacă Șuletea a dat în timp atâția oameni de carte , dintre care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1940 - 1989, dar toți șuvoind spre afirmare după Revoluție. E dificil.... Ne trebuie un capitol special pentru cei din diaspora românească, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin, Bizi Cristi Busuioc ș.a. stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Colinară a Transilvaniei) se numesc domuri gazeifere. DUNĂ val sau movilă asimetrică de nisip construită de către vânt; sunt specifice regiunilor deșertice sau semideșertice, dar apar și în zonele temperate (pe litoral sau în apropierea marilor lunci); DURUITOARE cascadă a unui pârâu sau râu, a cărei apă se scurge cu zgomot, în special când cară bolovani; este un termen regional, mai ales pentru Munții Ceahlău. ETNA vulcanul cu cea mai lungă activitate vulcanică: peste 6;000 de ani (este situat în insula
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
peste câmp numai cu roțile din față ale căruței acum ruptă în două. Simți ceva cald la cot, se uită și de abia atunci își dădu seama de întreaga grozăvie. Nenea fusese pur și simplu decapitat de o schijă, sângele, pârâu neostoit curgea acum cu spumă albă prin șanțul scorojit și uscat de arșiță. Fetița se trăsese mai la o parte tremurând. Se uita la el cu niște ochi mari întrebători. Păpușa înfășată cu moletiera ceea verde era undeva pusă de-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fără nume A utobuzul mare și hodorogit, înotând în fum negru și gros, cu miros de motorină arsă, îl lăsă, hăt, în valea vineție, străjuită de sălcii găunoase, fără vârstă, care-și scuturau spre firul sărac de apă a unui pârâu, mai mult imaginar, crengile subțiri ca o plângere continuă prin strigătul aspru al anotimpurilor. Cineva din autobuz îi arătase cu un gest temător, sau poate încărcat de o lehamite neînțeleasă dealul proptit undeva într-o latură, un deal ca oricare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu pași greoi spre movila de piatră spartă ce se vedea într-o latură a drumului ca o pată murdară pe câmpul gălbui de toamnă. O dungă sinuoasă care tăia câmpul acela ocolind acea movilă se dovedi a fi un pârâu cu apă limpede și puțină. Puntea de lemn se arcui, scârțâind a jale sub greutatea mea și a geamantanului meu, amenințându- mă cu debarcarea în pârâu la cea mai mică greșeală de echilibru. Se auzi un plescăit puternic și stropi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dungă sinuoasă care tăia câmpul acela ocolind acea movilă se dovedi a fi un pârâu cu apă limpede și puțină. Puntea de lemn se arcui, scârțâind a jale sub greutatea mea și a geamantanului meu, amenințându- mă cu debarcarea în pârâu la cea mai mică greșeală de echilibru. Se auzi un plescăit puternic și stropi și stropi limpezi urcară spre cer reușind să stârnească irizări de curcubeu în soarele acela aburit de oboseala unei veri întregi. Am ridicat intrigat ochii și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de abia atunci el a tresărit de abia sesizabil, dar asta s-a întâmplat poate doar în închipuirea mea, fiindcă el nu a făcut decât să ia din nou o piatră din aceea colțurată și să o arunce în apa pârâului. De abia după un timp zise parcă fără să se uite la mine, „Bună..” apoi se cufundă iar în gândurile sale. Stăteam așa cu geamantanul în mâini și parcă uitasem ce aveam de făcut. M-am simțit ridicol și am
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
salariul.” Mă înfiorai puțin fără nici un motiv aparent de parcă ar fi trecut ceva străin prin aerul acela subțire de toamnă, ceva fără un chip sau nume, care lua cuvintele omului acela aproape bătrân de acum, și le ducea peste pârâul mărunt în care numărul de pietre aruncate erau poate sensibil egal cu cel al pietrelor pe care trebuia să le păzească de un hoț ipotetic. Întrebă-i așa într-o doară: „Și stai demult aici?”. Se scutură deodată, își ridică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în frunte cu Lică au hotărât ca a doua zi, pe data de cinci martie, să organizeze o excursie la una din pădurile din împrejurimile orașului. Până la pădure aveau de parcurs aproximativ zece kilometri. Cam la jumătatea distanței: Bârnatul. Un pârâu cu apă limpede, cu un ghiol numai bun de sărit în el. Zis și făcut. Lică a sărit primul. Înota așa elegant voinicește, încât ceilalți erau îndreptățiți să creadă că acesta, la naștere, a căzut direct din pântecele mamei într-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se termina cu un stăvilar. Acesta avea scopul de a menține permanent nivelul apei la o anumită cotă, iar surplusul lichid cădea, fără întrerupere, de la o înălțime apreciabilă direct pe bolovanii rotunjiți, netezi și alunecoși din cale-afară, de pe albia unui pârâu, sub formă de cascadă, însoțit în același timp de un zgomot prelung și plăcut. O mică Niagară a copilăriei. Apa învolburată cădea permanent în albia pârâului cu mai multe ramificații, cunoscute de localnici sub numele de "Trei Calici". Locuitorii din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
înălțime apreciabilă direct pe bolovanii rotunjiți, netezi și alunecoși din cale-afară, de pe albia unui pârâu, sub formă de cascadă, însoțit în același timp de un zgomot prelung și plăcut. O mică Niagară a copilăriei. Apa învolburată cădea permanent în albia pârâului cu mai multe ramificații, cunoscute de localnici sub numele de "Trei Calici". Locuitorii din preajmă spun că numele vine de la trei familii de sărmani, care nu aveau nici după ce bea apă, adică trei calici, care se aciuaseră prin apropiere în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
X) cîteva resturi de borcane. Perioada feudalismului timpuriu (sec. XI -XII) este reprezentată prin resturi de cazane din lut ca și prin resturi de vase cu marginile subțiate și evazate, lucrate la roată; La Tufari. Pe partea stîngă a văii pîrîului Fundăturii, la cca. 700 m. nord de sat, pe proprietatea lui N. Didilescu în marginea pădurii, a fost descoperită o necropolă din sec. III-V e.n. în unul din morminte sa găsit în stare fragmentară o urnă de incinerție în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ȘCOALĂ A MUNCII Școala normală „Al. Vlahuță" de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău" din Șendriceni, cumpărată
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și Loieștii (!), după o zi-două de ploaie gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor" (Noi contribuții..., pag. 51). Această greșeală se repetă și în volumul publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom Ipoteștiul" (pag. 168). Dar Sîcna nu izvorăște de la Dorohoi, ci își adună izvoarele din cîteva grădini mărginașe ale satului Brăiești, la depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]