7,232 matches
-
pe baza prețului mare al petrolului și gazelor naturale. Economia nu a fost restructurată, inflația a rămas ridicată, iar datoriile companiilor rusești au crescut de peste 10 ori în ultimii 10 ani. Elitele economice își fură țara, hrănind tot felul de paradisuri fiscale, iar elitele politice blochează reformele democratice. Occidentul se face că plouă, dar pînă la urmă va trebui să se decidă dacă vrea o Rusie democratică sau doar relații confortabile cu Kremlinul, indiferent ce se întîmplă acolo. Rusia este o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
India vecină, Kashmirul rămîne un subiect de care se leagă însăși identitatea națională a celor două țări. Legendarul munte Meru, ca și Shambala, culmi ale inițiaților, se află în această regiune. De alt-fel, în limbajul autohton, Kashmir se traduce prin "Paradisul pe pămînt", iar peisajul este într-adevăr paradiziac și pare a corespunde descrierilor biblice. Mai este denumit și "Elveția Indiei", iar luntrașii din Kashmir susțin că sunt urmașii Iui Noe. Alte ipoteze susțin originea evreiască a Kashmirului, vizitat de regele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
privit ca o mașină de un soi special, iar sufletul său ca un program rulat de un calculator numit creier. Cu toate acestea, omul, scrie Tipler, are și în această viziune un liber arbitru, o viață după moarte într-un paradis descris de toate marile religii, iar viața reprezintă cauza ultimă a existenței universului însuși. Aceste idei au apărut abia acum pentru că tehnicile matematice de analiză a structurii globale a universului s-au dezvoltat abia în ultimii 25 de ani, demonstrînd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la fel de real cum este un electron. Fizica nemuririi reprezintă o descriere a teoriei "punctului Omega", o teorie fizică testabilă ce reprezintă practic un alt nume pentru Dumnezeu, care ne va învia într-o zi pentru a trăi veșnic într-un paradis asemănător celui iudeo-creștin. Concepte teologice consacrate, cum ar fi: rai, învierea morților, omnipotent, omniscient, omniprezent ș. a. devin în lucrare concepte fizice, intrînd în calcule raționale. Ceea ce încearcă să descrie autorul este nici mai mult nici mai puțin decît "mecanismul fizic
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aceste vremuri dificile generează cele mai bune oportunități pentru cei care înțeleg necesitatea unor reforme economice fundamentale. Din păcate, aceștia sunt puțini. Nu e suficient, de pildă, ca la reuniunea G-20 de la Londra, doar să se alcătuiască o listă a paradisurilor fiscale. Ele trebuiau pur și simplu desființate. Faptul că nu s-a dorit acest lucru de-monstrează încă o dată că politicienii nu sunt decît niște marionete în mîna marilor păpușari economici. Astfel, li se permite în continuare unora ocolirea sistemelor fiscale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
The imperial temptation of America, W.W. Norton, New York, 2006; Laszlo Ervin, Știința și cîmpul akaschic. O teorie integrală a tuturor lucrurilor, Pro Editură și Tipografie, București, 2008; Lind Michael, Made in Texas, Basic Books, New York, 2003; Kagan Robert, Despre paradis și putere, Antet, București, 2005; Kagan Robert, The Return of history and the end of dreams, Random House, New York, 2008; Kaplan Robert, The coming Anarchy, Random House, New York, 2000; Kaplan Robert, Imperial grunts: The american military on the ground; Random
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
154 p. (Eminesciana 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice/ Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana 61) Seria III * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana a/62) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana b/63) * PETRESCU, Ioana Em
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
abundenței și al comunicării? M-am străduit să evit o atare pornire diabolizantă. Desigur, bilanțul uman și social al societății de hiperconsum nu este chiar roz, dar este el negativ în toate aspectele sale? Dacă această societate nu e tocmai paradis, ea nu seamănă totuși nici cu infernul singurătății și al frustrării, așa cum susțin denigratorii ei obișnuiți. S-a făcut oare vreun progres pe calea fericirii? A susține acest lucru ar însemna să se confunde pe nedrept bunăstarea materială cu traiul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a trăi bate pasul pe loc sau chiar dă înapoi; fericirea pare încă la fel de inaccesibilă, în vreme ce noi avem, cel puțin în aparență, mai multe ocazii de a-i culege roadele. Această stare nu ne apropie nici de infern, nici de paradis: ea definește pur și simplu momentul fericirii paradoxale căreia am dori, în lucrarea de față, să-i surprindem umbrele, dar și luminile. 7tc "7" Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențialătc "Penia \: plăceri materiale, insatisfacție existențială" Civilizația materialistă n-a încetat niciodată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu o mașină economică producătoare de false nevoi, de pasivitate generatoare de alienare și de singurătate neputincioasă. Acestor critici „externe” li s-au adăugat altele, „interne”, denunțând impostura fericirii-marfă, incapacitatea societăților bogate de a aduce realmente mulțumire oamenilor. Pentru că, promițând paradisul satisfacțiilor bunăstării, lumea mărfii nu încetează, în realitate, să orchestreze frustrările, lipsurile și decepțiile majorității oamenilor. Euforia ține capul de afiș, dar dezolarea ființelor crește pe zi ce trece. Opulență materială, deficit de fericire; proliferarea bunurilor de consum, spirala penuriei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau de o mie de ori mai mult decât le permit veniturile lor? Avem aici dovada că, dacă oferta abundentă creează o lipsă notabilă, ea nu e totuna cu un puț fără fund. În zadar ne flutură mărfurile mirajul unor paradisuri iluzorii, dorințele consumatorilor, în ansamblu, nu sunt hiperbolice; insatisfacțiile pot fi recurente, ele nu fac, pentru aceasta, prezentul „de nesuportat” sau catastrofic, aspirațiile rămânând, grosso modo, în limitele „posibilului”. Ajustarea nivelurilor de aspirații la circumstanțe îl definește pe consumator mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nesfârșit pentru și prin specia umană. Refuzând dogma creației căzute în păcat și supunerea lumii vizibile la hotărârile unei entități invizibile, modernii au creat religia progresului, ideea unei înaintări nelimitate spre fericire ce se efectuează prin stăpânirea tehnicistă a lumii. Paradisul nu mai e situat în altă lume, el este promis chiar aici pe pământ, datorită inteligenței și acțiunii inventive a oamenilor înșiși. Odată cu modernii, fericirea omenirii este identificată cu progresul legilor, al justiției și al condițiilor materiale ale existenței. A
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în cinstea raționalității constitutive și mecaniciste, ci unul adus fericirii senzitive care implică un confort „cu chip uman”, accesibil și funcțional. A bea și a mâncatc " A bea și a mânca" Dând oamenilor „fericirea supremă a bacanalei”, Dionysos le deschidea paradisul său sălbatic, cu ritualuri de îmbelșugare și bucuria festinurilor, adevărate dezlănțuiri de îmbuibare și beție. Modelul a cunoscut o îndelungată existență istorică: până prin anii 1950, o „masă bună” însemna, în rândul claselor populare, o masă hrănitoare, copioasă și nu foarte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
naturale sau de sinteză tot mai virulente și la prețuri din ce în ce mai mici, pe de o parte, ruina ancadramentelor morale, anxietățile care se tot răspândesc, hedonizarea moravurilor celuilalt, pe de altă parte, toate acestea au provocat o puternică expansiune socială a paradisurilor artificiale. Momentul hiperconsumului este și cel al banalizării recursului la stupefiante. Satisfacția beției, consumul masiv de droguri, stările de transă în timpul petrecerilor tehno: oricât de evidente ar fi, aceste fapte nu autorizează ridicarea lui Dionysos la rangul de mit emblematic
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lui homo felix, până la urmă nimic altceva decât dezlănțuirea puterii de dragul puterii ne face să alergăm drept spre prăpastie. Astfel, din ce în ce mai multe anateme aruncate asupra modernității trec de la roșu la verde: vicii private, dezastre ecologice; fericirea prezentă - infernul generațiilor viitoare; paradisul promis al abundenței - puterea apocalipsei. Tabloul schițat e unul alarmant. În ritmul actual de creștere, peste un secol toate resursele de combustibili fosili vor fi epuizate. Degradarea mediului este atât de mare, încât „capacitatea ecosistemelor de a răspunde nevoilor generațiilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
niște dorințe și niște centre de interes ca munca, angajamentul public, creația? Viitorul presupune inventarea unor noi moduri de muncă și de educație, care să le permită oamenilor să-și găsească o identitate și satisfacții în altă parte decât în paradisul efemer al consumului. Epoca posthiperconsumuluitc " Epoca posthiperconsumului" A spune că în acest moment nu există o soluție alternativă pentru faza III nu înseamnă nicidecum că ea reprezintă un „sfârșit al istoriei”. Reflecțiile precedente sunt, poate, menite să aducă o anumită
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
1993. 14. Victor Scardigli, La consommation, culture du quotidien, PUF, Paris, 1983, pp. 191-194. Despre „exproprierea” trupului bolnavului, Roland Gori, Marie-José Del Volgo, La santé totalitaire. Essai sur la médicalisation de l’existence, Denoël, Paris, 2005. 15. Edouard Zarifian, Des paradis plein la tête, Odile Jacob, Paris, 1994. De asemenea, David Le Breton, L’adieu du corps, Métailié, Paris, 1999, pp. 51-62. 16. Bernard Andrieu, Les cultes du corps, L’Harmattan, Paris, 1994, pp. 67-75. 17. Lucien Sfez, La santé parfaite
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mangeur hypermoderne, ed. cit., pp. 205-239. 38. Reiau aici titlul unui număr al revistei Esprit, iulie-august 1989. 39. Despre procesul reflexiv al modernității înaintate, Ulrich Beck, La société du risque, ed. cit., 2001. 40. Asupra acestui punct, Edouard Zarifian, Des paradis plein la tête, Odile Jacob, Paris, 1994, pp. 193-219. 41. Mai mult de o familie din două, în Franța, posedă cel puțin un animal de companie. În prezent, în Franța există 56,5 milioane de animale domestice. 42. Helmut Schelsky
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din Australiaxe "Australia". Mai mult, spre sfârșitul anilor ’90, opțiunea maori obținuse un sprijin considerabil (vezi, spre edificare, discuția din New South Wales Issues Paper: „Aboriginal Representation in Parliament”, 1998). În mod evident, ambele tipuri de societăți au fost un paradis politic al omului alb. Drepturile politice ale albilor au fost foarte puternic susținute în Australiaxe "Australia" secolului al XIX-lea. Ele au fost impuse după federalizare (1901), prin instituțiile-cheie ale parlamentului, administrației și partidelor politice. Toate aceste instituții au continuat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mult se întărește credința când vorbești altora despre ea. Desigur Tatăl nostru și Fiul său știu ce e bine pentru noi, dându-ne ordin să plecăm și să ne facem discipoli. Este întotdeauna plăcut să vorbim despre viitor și de speranța paradisului pământean.[...]” ADVENTIȘTI DE ZIUA A ȘAPTEA Datorită specificului tradițiilor și obiceiurilor, membrilor cultului le-a fost greu să reziste presiunilor regimului. În primul rând, nesupunerea în armată, la gospodăria agricolă de stat, la școală, deoarece, pentru ei, sâmbăta era interzis
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
extremă, ultimă, aflată la granițele cele mai îndepărtate ale rațiunii”. Legată deopotrivă de credința în viața de apoi și de mitul imortalității, ea nu poate fi disociată de „unele sentimente ancestrale ale comunicării cu sfera transcendentală”, ca un ecou al „paradisului pierdut”, ecou inseparabil de cultura noastră în pofida acceselor (și câteodată a exceselor) unui „necruțător spirit critic și sceptic”. „Ceea ce explică și acea nostalgie pe care am păstrat-o în noi, ca pe o conștiință a eșecului nostru.” Acea nostalgie din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tip cash flow și asumarea răspunderii personale”. În încheiere, autoarea concluzionează că „misiunea normalizatorilor și profesioniștilor contabili nu este una simplă: imaginației trebuie să i se răspundă cu imaginație”. P. Diaconu (2004), în cadrul lucrării Cum fac bani contabilii? Evaziune fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă <footnote Diaconu P., Cum fac bani contabilii? Evaziune fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă, Editura Economică, București, 2004. footnote> definește evaziunea fiscală și prezintă o serie de teorii legate de aceasta, descrie mijloacele prin care se poate înfăptui
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
normalizatorilor și profesioniștilor contabili nu este una simplă: imaginației trebuie să i se răspundă cu imaginație”. P. Diaconu (2004), în cadrul lucrării Cum fac bani contabilii? Evaziune fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă <footnote Diaconu P., Cum fac bani contabilii? Evaziune fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă, Editura Economică, București, 2004. footnote> definește evaziunea fiscală și prezintă o serie de teorii legate de aceasta, descrie mijloacele prin care se poate înfăptui. De asemenea, sunt menționate o serie de noțiuni legate de paradisurile fiscale și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Evaziune fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă, Editura Economică, București, 2004. footnote> definește evaziunea fiscală și prezintă o serie de teorii legate de aceasta, descrie mijloacele prin care se poate înfăptui. De asemenea, sunt menționate o serie de noțiuni legate de paradisurile fiscale și legislația aplicabilă acestora și, nu în ultimul rând, autorul prezintă mijloacele de creștere a performanței activității întreprinderii, ocazie cu care este adusă în discuție și contabilitatea creativă. Autorul este de părere că fenomenul de contabilitate creativă este determinat
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
conduc. De aceea, managerii vor fi întotdeauna interesați să exercite o presiune asupra respectivilor indicatori, astfel încât aceștia să se apropie mai mult de valoarea prevăzută pentru o bonificație cât mai substanțială.”<footnote Diaconu P., Cum fac bani contabilii? Evaziune fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă, Editura Economică, București, 2004, p. 209. footnote> Prin intermediul unei contabilități manageriale riguroase însă, s-ar putea crea o suită de indicatori nonfinanciari greu manipulabili, din care să reiasă dacă rezultatele publicate de manageri nu sunt reale. D.
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]