4,933 matches
-
a fost recuperarea Classis, portul Ravennei, din stăpânirea longobarzilor, eveniment petrecut în 588. Smaragdus s-a mai făcut remarcat pentru violența sa la adresa susținătorilor episcopilor schismatici în timpul "Schismei celor Trei Capitole". Printre aceștia se număra și Severin de Aquileia și partizanii acestuia, iar apoi episcopul de Grado, căruia Smaragdus i-a ordonat să se prezinte la Ravenna pentru a participa la un sinod. Atunci când respectivul conciliu a eșuat în a reglementa unele chestiuni teologice majore, Smaragdus l-a forțat pe arhiepiscop
Smaragdus () [Corola-website/Science/324750_a_326079]
-
Partizan este o formație românească de muzică rock fondată în București, România în 2001 de Adrian Pleșca, Cătălin „Tobi” Neagu, Florin Barbu și Răzvan Moldovan de la Timpuri Noi. Trupa a dat cinci concerte în acestă formulă, însă până la înregistrarea și lansarea
Partizan (formație) () [Corola-website/Science/326229_a_327558]
-
2001 de Adrian Pleșca, Cătălin „Tobi” Neagu, Florin Barbu și Răzvan Moldovan de la Timpuri Noi. Trupa a dat cinci concerte în acestă formulă, însă până la înregistrarea și lansarea primului album în 2002, Cătălin Neagu și Florin Barbu părăsiseră deja formația. Partizan a înregistrat două albume, un disc single și trei videoclipuri în formula Adrian Pleșca, Răzvan Moldovan, Valentin Neamțu (ex-Iris), Cristian Sandu (ex-Krypton), Vasile Malic și Dan Mușetescu. Unul din videoclipurile formației, "Dușmănia", nu a fost niciodată televizat. "Fata mea" a
Partizan (formație) () [Corola-website/Science/326229_a_327558]
-
mai bun videoclip al unei trupe” în 2002, formația fiind nominalizată la nouă categorii în cadrul galei. Tot în 2002. formația a fost nominalizată la . Formația a mai fost nominalizată în 2003 și 2004 la categoria „Best Live”, din cadrul acelorași premii. Partizan s-a destrămat în 2004 când Adrian „Artan” Pleșca a decis să reformeze vechea sa formație, Timpuri Noi. În 2011, după șapte ani, Artan a părăsit Timpuri noi și a reînființat formația Partizan. Interviuri
Partizan (formație) () [Corola-website/Science/326229_a_327558]
-
la categoria „Best Live”, din cadrul acelorași premii. Partizan s-a destrămat în 2004 când Adrian „Artan” Pleșca a decis să reformeze vechea sa formație, Timpuri Noi. În 2011, după șapte ani, Artan a părăsit Timpuri noi și a reînființat formația Partizan. Interviuri
Partizan (formație) () [Corola-website/Science/326229_a_327558]
-
la antrenament. Din acest moment încep legăturile sale cu serviciile secrete militare italiene și este folosit pe linie militară pentru legătura cu comunitățile italiene de peste graniță, pentru Partidul Fascist Italian. În același timp, Gelli dezvoltă legături și cu grupări de partizani în care comuniștii erau cei mai numeroși. Este implicat activ și în contrabanda de război, de la alimente și medicamente, până la arme. Pe 23 mai 1941 Licio Gelli primește carnetul de membru al Partidului Național Fascist. După război, Gelli, și preotul
Licio Gelli () [Corola-website/Science/326215_a_327544]
-
pedeapsa: a fost ars pe rug. De către protestanții. Cu toate că își redusese la tăcere rivalul, Calvin și-a pierdut autoritatea morală. Executarea nedreaptă a lui Servet a stârnit mânia oamenilor de bună-credință din Europa și a constituit un argument important pentru partizanii libertății omului, care susțineau că nici un om nu trebuie să fie omorât din cauza convingerilor lui religioase. Ei erau din ce în ce mai hotărâți să continue lupta pentru libertatea religioasă. Poetul italian Camillo Renato a protestat: „Nici Dumnezeu și nici spiritul său nu a
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
30 iunie 1734, o armată rusească de 20.000 de oameni sub comanda lui Peter Lacy, după proclamarea lui August al III-lea de Saxonia la Varșovia, a început să-l asedieze pe Stanislav la Danzig, unde era înconjurat de partizanii săi, care așteptau ajutorul promis din Franța. Asediul a început în octombrie 1734. La 17 martie 1735, Mareșalul Münnich l-a înlocuit pe Peter Lacy, iar la 20 mai 1735, flota franceză mult așteptată și-a făcut apariția și a
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
unui asediu de 135 de zile, care i-a costat pe ruși 8.000 de oameni. Deghizat ca un țăran, Stanislav a aranjat să scape cu două zile înainte. El a reapărut la Königsberg, de unde a emis un manifest pentru partizanii săi, care a dus la formarea unei confederații în numele său, precum și trimiterea unui emisar polonez la Paris pentru a îndemna Franța să invadeze Saxonia cu cel puțin 40.000 de oameni. În Ucraina, contele Nicholas Potocki l-a susținut pe
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
În calitate de șef de serviciu și ulterior de director tehnic al Direcției Generale a Apelor și-a adus o contribuție deosebită la organizarea inițială a activităților de gospodărire a resurselor de apă atât la nivelul central cât și în teritoriu, fiind partizan al organizării pe bazine hidrografice. Acest mod de organizare administrativă și-a dovedit eficientă și ca urmare a rămas în vigoare și în prezent după o perioadă de peste 50 ani. Din activitatea tehnică desfășurată în Comitetul de Stat al Apelor
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
Emisia radio a fost posibilă cu ajutorul lui Carlos Franqui, o cunoștință de-a lui Castro din trecut, care a fost ulterior exilat în Puerto Rico. În acestă perioadă, forțele lui Castro nu erau numeroase, fiind uneori mai puțin de 200 de partizani, în timp ce armata și poliția cubaneză aveau un efectiv numeric de 30.000-40.000 de persoane. Totuși, în aproape toate confruntările directe, armata a fost forțată să se retragă. Armata cubaneză s-a dovedit a fi surprinzător de ineficientă, în ciuda superiorității
Revoluția Cubaneză () [Corola-website/Science/322133_a_323462]
-
iacobinii au constituit în același timp un grup de presiune politică și o rețea extrem de eficientă. Activitatea clubului, esențială încă de la începutul lui 1790, a devenit dominantă între 1792 și 1794. În această perioadă, adjectivul „iacobin” a ajuns să însemne „partizan al politicii Comitetului de Salvare Publică”. La sfârșitul lui 1793, clubul colabora cu circa de societăți de același tip în toată Franța. Căderea lui Robespierre a marcat sfârșitul exercitării rolului politic de către club și a antrenat dizolvarea sa în noiembrie
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
Lazăr a fost contestată după ce s-a descoperit că la "școlile la care se presupune că ar fi studiat nu există nicio înregistrare despre el, în timp ce persoane din comunitatea științifică nu-și amintesc să se fi întâlnit vreodată cu el." Partizanii lui Lazăr spun că totul este doar o conspirație pentru a discredita acreditările și munca lui Lazăr. Prima apariție a sa în mass-media datează de la sfârșitul anilor 1980. El a apărut la un program TV de știri locale din Las
Bob Lazar () [Corola-website/Science/329705_a_331034]
-
s-a calificat cu scorul general 5-0." "SSC Napoli SpA s-a calificat cu scorul general 5-1." "Göztepe AȘ Izmir s-a calificat cu scorul general 2-1." "Club Atlético de Madrid SAD s-a calificat cu scorul general 7-3." "FK Partizan Belgrad s-a calificat cu scorul general 6-2." "Leeds United AFC s-a calificat cu scorul general 16-0." "Athletic Club Bilbao s-a calificat cu scorul general 4-1." "La scorul general 2-2, FC Zürich s-a calificat datorită numărului mai
Cupa Orașelor Târguri 1967-1968 () [Corola-website/Science/329905_a_331234]
-
de clasă, român”", cea din urmă idee putând contracarea cel puțin, tendința istoriografiei "„burgheze”" vest-europene și românești de a afirma că acțiunea a fost complet străină de moldovenii basarabeni și că a fost planificată, instigată și executată de către agitatori și partizani bolșevici. Istoriografia comunistă din România a ignorat evenimente precum cele de la Hotin atât sub Gheorghe Gheorghiu Dej (când întreaga istorie a Basarabieie a fost un subiect tabu), cât și sub Nicolae Ceaușescu (într-un context de evitare a unor evenimente
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
prost administrată, chiar dacă a beneficiat de un „ajutor frățesc” proeminent venit de pe malul stâng al Nistrului. Ulterior într-un articol referitor la regimul represiv românesc din "Voprosy Istorii", V. N. Lungu a pus într-o poziție secundară contribuția agitatorilor și partizanilor de pe malul stâng nistrean și dat o tușă de masivitate rezistenței populației, postulând un număr mare de participanți la rebeliunea condusă de bolșevici (30.000). Cea mai bună soluție propagandistică în acest context, a fost aceea de a susține că
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
nobili s-au opus cu vehemență guvernării unei regine. Aceștia și-au exprimat sprijinul pentru ultimul membru masculin al dinastiei Angevine, Carol de Durazzo, care reușise să obțină tronul Regatului Neapolelui cu sprijinul puternic al lui Ludovic I. Chiar și partizanii tinerei regine erau divizați, cei mai mulți propunând căsătoria ei cu Sigismund de Luxemburg, unul dintre frații lui Venceslau al IV-lea, în vreme ce facțiunea mamei reginei, Elisabeta, a sprijinit căsătoria cu Ludovic de Orléans, un membru al casei regale franceze. Regina mamă
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
al casei regale franceze. Regina mamă a acceptat căsătoria fiicei sale cu Sigismund doar în momentul în care a fost informată că pretendentul Carol de Durazzo a debarcat în Dalmația în septembrie 1385. În cele din urmă, Dieta dominată de partizanii lui Carol de Durazzo au forțat-o pe tânăra regină să abdice la sfârșitul aceluiași an în favoarea lui Carol. Deși noul rege a fost asasinat după doar două luni, Paul Horvat, episcop alZagrebului, și rudele lui l-au proclamat rege
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
doar două luni, Paul Horvat, episcop alZagrebului, și rudele lui l-au proclamat rege pe fiul lui Carol, Ladislau al Neapolelui. Mai mult chiar, ei au reușit să o ia prizonieră pe regină și pe mama ei în iulie 1386. Partizanii reginei prizoniere au organizat la rândul lor o ligă și i-au propus soțului reginei să accepte coroana. Mai înainte să fie încoronat în martie 1387, Sigismund a trebuit să jure că avea să respecte „bunele obiceiuri strămoșești” ale regatului
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
obiceiuri strămoșești” ale regatului și că avea să-și aleagă consilierii dintre membrii ligii sau dintre urmașii acestora Deși regina Maria a fost eliberată, ea nu a intervenit în guvernarea regatului în anii care aveau să urmeze. Sigismund a cedat partizanilor săi numeroase domenii regale, numărul castelelor regale scăzând în primul deceniu al domniei sale de la 150 la 70. Aceste castele și satele care depindeau de ele au fost împărțite inițial între membrii ligii dar, după anul 1392, regele a oferit pământuri
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
stindardul condamnării celor care l-au asasinat pe Uthman. Fiica lui Abu-Bakr, Aișa, se implica si ea în război, iar în 658 are loc Bătălia Cămilei.Aișa este îndepărtată. Pierzând arbitrajul dintre ei, kharidjitii, un grup important al armatei sale, partizani ai purității doctrinare a islamului, îl asasinează pe Ali în 661 în timpul rugăciunii din Kufa. Muawyia este ales calif, ce își stabilește capitală la Damasc, fondând dinastia Omeiazilor, rămasă la putere până în 750, a cărei succesiune era doar în interiorul aceluiași
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
existat asemenea centre de rezistență: Maramureș, Arad, Munții Apuseni, Alba, Cluj, Crișul Alb, Sibiu, Hunedoara, Banat, Gorj, Craiova, Vâlcea, Sudul si Nordul Munților Făgăraș, Brașov, Dobrogea, Vrancea, Covasna, Bârlad, Bacău, Munții Rodnei, Suceava, Bistrița Năsăud, Bucovina. Membrii nu se considerau ""partizani"" - întrucât nu apărau nici un partid -, ci ""haiduci"", deoarece luptau împotriva sistemului comunist. Obiectivul lor era să reziste în munți până la izbucnirea unui al Treilea Război Mondial, considerat a fi inevitabil, între forțele militare anglo-americane și cele sovietice. În acele momente
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
fânare, grajduri, șure de paie). Alimentele le obțineau de la oamenii din sate, de la stâne și cooperative, chiar de la cabane și de la turiști. Salariaților li se ofereau în schimbul alimentelor bonuri care să justifice faptul că acestea au fost date în folosul partizanilor. Era o metodă prin care se încerca protejarea acestora, astfel incât Securitatea să nu creadă că au cooperat cu membrii Grupului Carpatin Făgărășan. Inițial au adăpostit alimentele în peșteri, dar ulterior au trecut la îngroparea alimentelor în diferite locuri. Timp
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
Făgărășan nu a avut o conducere unitară, a fost mai dificil distrus. Celelalte grupuri care acționau în munte au fost mai ușor anihilate: forțele Miliției si Securității au putut să încercuiască acele zone și implicit să captureze sau să ucidă partizanii. Au fost sprijiniți de populație: “"În acești ani am găsit în suflete de români, adesea umili și nebăgați în seamă, atâta noblețe și atâta frumusețe, încât nu o viață, dar și o mie de vieți de ai avea, merită să
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
a fost un comandant militar sovietici din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Vatutin s-a născut în satul Cepuhino lângă Voronej într-o familie de țărani. În 1920 s-a înrolat în Armata Roșie, el a luptat împotriva partizanii țărani răsculați ai lui Nestor Mahno. În următorul an a devenit membru al Partidului Comunist și a servit în poziții de comandant de rang inferior. Începând din 1926 și-a început studiile în Academia Militară Frunze și la Academia pentru
Nikolai Vatutin () [Corola-website/Science/328370_a_329699]