8,364 matches
-
pe psihologia educației și pedagogie. În volumul Introducere în psihologie, autorul utilizează cu precizie termenul de pedagogie, definind educația într-un mod cu totul modern: ,,modelarea naturii umane sub imperiul valorilor.” Todoran rămâne unul dintre precursorii viziunii axiologice românești în pedagogie, opțiune prezentată sociologizant: ,, Formarea în vederea integrării în societate - prin adaptare personală - e semnificația ce atribuim conceptului educativ.” Perspectiva psihologică-individualistă nu va fi părăsită în totalitate nici în lucrările de maturitate: ,,Comunitatea nu anulează prin integrare specificul personal, ci îi fixează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anulează prin integrare specificul personal, ci îi fixează numai locul și specificul creator.” D. Todoran opera de la început distincția dintre filosofia educației - al cărei obiect de studiu era în opinia sa ,,studiul scopurilor urmărite de educație” - și știința educației, respectiv pedagogia, cea care este preocupată de modul cum atinge scopul, obiectul ei propriu fiind mediul educativ, denumit de pedagog și ,,câmp” al fenomenelor educative. Despre psihologia educației, asimilată drept disciplină pedagogică, Todoran considera că domeniul său de cercetare este ,,studiul fenomenelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de a învăța, creată de un motiv sau imbold, se proiectează intențional în orice scop și devine gradientul sau centrul de dominanță, în jurul căruia se organizează procesele mentale după norme dinamice.” Într-o altă apariție editorială, de data aceasta de pedagogie, Todoran își nuanțează termenii cu care operase în lucrările anterioare. Acum precizează postularea unei realități cu care se confruntă formarea omului, starea de natură și cea de cultură, așa cum procedase odinioară și autorul lui Emile. De data aceasta, Todoran se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu totul altceva.” Opțiunea privind progresul condiției umane este benefică și pentru înțelegerea fenomenelor pedagogice propriu-zise, oferind posibilitatea integrării în valori culturale noi, ca și mijloacele de asimilare ale acestora: ,,(...) orizontul problemelor pedagogice dobândește precizări, de care ne-a lipsit pedagogia tradițională și dogmatică.” Conexat cu idealul educației, pe care nici pedagogia nu-l eludează, Todoran acceptă un ideal al epocii de care se ocupă istoria pedagogiei, precum și unul care depășește acest orizont, un ideal universal și general-uman, ,,o năzuință generală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru înțelegerea fenomenelor pedagogice propriu-zise, oferind posibilitatea integrării în valori culturale noi, ca și mijloacele de asimilare ale acestora: ,,(...) orizontul problemelor pedagogice dobândește precizări, de care ne-a lipsit pedagogia tradițională și dogmatică.” Conexat cu idealul educației, pe care nici pedagogia nu-l eludează, Todoran acceptă un ideal al epocii de care se ocupă istoria pedagogiei, precum și unul care depășește acest orizont, un ideal universal și general-uman, ,,o năzuință generală” de a cerceta adevărul, frumosul și binele. Pedagogia nu este o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de asimilare ale acestora: ,,(...) orizontul problemelor pedagogice dobândește precizări, de care ne-a lipsit pedagogia tradițională și dogmatică.” Conexat cu idealul educației, pe care nici pedagogia nu-l eludează, Todoran acceptă un ideal al epocii de care se ocupă istoria pedagogiei, precum și unul care depășește acest orizont, un ideal universal și general-uman, ,,o năzuință generală” de a cerceta adevărul, frumosul și binele. Pedagogia nu este o știință a scopurilor, ci una a metodelor și tehnicilor prin care se ating scopurile educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe care nici pedagogia nu-l eludează, Todoran acceptă un ideal al epocii de care se ocupă istoria pedagogiei, precum și unul care depășește acest orizont, un ideal universal și general-uman, ,,o năzuință generală” de a cerceta adevărul, frumosul și binele. Pedagogia nu este o știință a scopurilor, ci una a metodelor și tehnicilor prin care se ating scopurile educației. Mai mult decât atât, ea devine o știință normativă, iar datorită acestui statut decurge și specificul preocupărilor sale. Pedagogia urmează să investigheze
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
frumosul și binele. Pedagogia nu este o știință a scopurilor, ci una a metodelor și tehnicilor prin care se ating scopurile educației. Mai mult decât atât, ea devine o știință normativă, iar datorită acestui statut decurge și specificul preocupărilor sale. Pedagogia urmează să investigheze în ce măsură o normă sau un ideal educațional este compatibil ,,cu legile de dezvoltare biopsihică a omului”, pedagogia urmând să se preocupe de ,,descrierea, clasificarea și interpretarea faptelor educative”, în consecință, asemenea demers trebuie să urmeze o cale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
scopurile educației. Mai mult decât atât, ea devine o știință normativă, iar datorită acestui statut decurge și specificul preocupărilor sale. Pedagogia urmează să investigheze în ce măsură o normă sau un ideal educațional este compatibil ,,cu legile de dezvoltare biopsihică a omului”, pedagogia urmând să se preocupe de ,,descrierea, clasificarea și interpretarea faptelor educative”, în consecință, asemenea demers trebuie să urmeze o cale inductivă și nu una deductivă, din scopuri educative. O altă convingere inspirată a lui D. Todoran este cea referitoare la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
este cea referitoare la relația de dualitate în cadrul fenomenului educativ, cea dintre subiectul educației (comunitatea sau colectivitatea educogenă care impune și idealul educațional) și obiectul educației, respectiv insul uman. Din perspectiva unghiului de vedere al subiectului educogen, autorul distingea între pedagogia națiunii, care poate degenera în naționalism exacerbat și pedagogia culturii, în care ,,subiectul generator de influențe educative este totalitatea valorilor culturale, reprezentate în spiritul obiectiv.” Pe tărâmul didacticii, Todoran elimina exclusivitatea unei metode de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educativ, cea dintre subiectul educației (comunitatea sau colectivitatea educogenă care impune și idealul educațional) și obiectul educației, respectiv insul uman. Din perspectiva unghiului de vedere al subiectului educogen, autorul distingea între pedagogia națiunii, care poate degenera în naționalism exacerbat și pedagogia culturii, în care ,,subiectul generator de influențe educative este totalitatea valorilor culturale, reprezentate în spiritul obiectiv.” Pe tărâmul didacticii, Todoran elimina exclusivitatea unei metode de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pe tărâmul didacticii, Todoran elimina exclusivitatea unei metode de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el le subordonează numai verificării experimentale.” Constantin Narly (1896-1955) a insistat în creația sa pe cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de cercetare în detrimentul alteia: ,,Adevăratul spirit științific nu elimină nici observația empirică, nici intuițiile ipotetice; el le subordonează numai verificării experimentale.” Constantin Narly (1896-1955) a insistat în creația sa pe cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular la Catedra de pedagogie a Universității din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular la Catedra de pedagogie a Universității din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935), Pedagogia lui Immanuel Kant (1936), Către
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935), Pedagogia lui Immanuel Kant (1936), Către o politică școlară (1938), Foaia de observație vocațională (în colaborare cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935), Pedagogia lui Immanuel Kant (1936), Către o politică școlară (1938), Foaia de observație vocațională (în colaborare cu Gh. Zapan, 1938), Pedagogia generală (1938), Metode de educație (1943). Preocupările sale pedagogice pot fi sistematizate pe două direcții de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935), Pedagogia lui Immanuel Kant (1936), Către o politică școlară (1938), Foaia de observație vocațională (în colaborare cu Gh. Zapan, 1938), Pedagogia generală (1938), Metode de educație (1943). Preocupările sale pedagogice pot fi sistematizate pe două direcții de cercetare, una de istorie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935), Pedagogia lui Immanuel Kant (1936), Către o politică școlară (1938), Foaia de observație vocațională (în colaborare cu Gh. Zapan, 1938), Pedagogia generală (1938), Metode de educație (1943). Preocupările sale pedagogice pot fi sistematizate pe două direcții de cercetare, una de istorie a pedagogiei, iar cea de-a doua de pedagogie generală. De-altminteri, acestea și sunt în opinia sa cele două
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Immanuel Kant (1936), Către o politică școlară (1938), Foaia de observație vocațională (în colaborare cu Gh. Zapan, 1938), Pedagogia generală (1938), Metode de educație (1943). Preocupările sale pedagogice pot fi sistematizate pe două direcții de cercetare, una de istorie a pedagogiei, iar cea de-a doua de pedagogie generală. De-altminteri, acestea și sunt în opinia sa cele două mari ramuri ale pedagogiei. Istoria discursului pedagogic urmează să se preocupe la rândul său de abordarea a două aspecte: istoria educației privită
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1938), Foaia de observație vocațională (în colaborare cu Gh. Zapan, 1938), Pedagogia generală (1938), Metode de educație (1943). Preocupările sale pedagogice pot fi sistematizate pe două direcții de cercetare, una de istorie a pedagogiei, iar cea de-a doua de pedagogie generală. De-altminteri, acestea și sunt în opinia sa cele două mari ramuri ale pedagogiei. Istoria discursului pedagogic urmează să se preocupe la rândul său de abordarea a două aspecte: istoria educației privită în evoluția ei și istoria doctrinelor pedagogice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de educație (1943). Preocupările sale pedagogice pot fi sistematizate pe două direcții de cercetare, una de istorie a pedagogiei, iar cea de-a doua de pedagogie generală. De-altminteri, acestea și sunt în opinia sa cele două mari ramuri ale pedagogiei. Istoria discursului pedagogic urmează să se preocupe la rândul său de abordarea a două aspecte: istoria educației privită în evoluția ei și istoria doctrinelor pedagogice, fiind vorba despre aceeași procedură pe care o aplicase profesorul său Ion Găvănescul. Narly n-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
două aspecte: istoria educației privită în evoluția ei și istoria doctrinelor pedagogice, fiind vorba despre aceeași procedură pe care o aplicase profesorul său Ion Găvănescul. Narly n-a reușit să realizeze decât un prim volum din proiectul său de istoria pedagogiei, cel care tratează doar debutul creștinismului, Evul Mediu și Renașterea. Din restul proiectului, Narly va reuși să înfiripe doar simple monografii asupra unor pedagogi români și străini, și care ar fi trebuit să fie asamblate în volume ulterioare (scurtele sale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
monografii se referă la următorii autori: Vasile Conta, Ion Găvănescul, Imm. Kant, Tolstoi, Helvetius, John Locke, Basedow, Georg Kirschensteiner, S. Freud). Opțiunea pedagogică a pedagogului moldav a fost catalogată deseori drept una personalistă, el însuși declarându-se pedagog social. Dinamica pedagogiei timpului său de la herbartianism spre pedagogia socială sau pedagogia culturii a fost amplu dezbătută în scrierile sale: ,,După pedagogia predominant individuală și cu repercusiuni individualiste, pe care mai ales herbartianismul o intensificase, încep să se încetățenească preocupările sociale în educație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]