4,896 matches
-
crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
a Pintenului Ivănețu, în lungul depresiunii de contact sau de flanc, ce se desfășoară pe aliniamentul Sibiciu- Brăești- Lopătari, dominată altitudinal în partea vestică de martorii de retragere ai abruptului montan Vârful Goși, Culmea Vătraiului, Vârful Hoților, Muchia Hoților, Coastele Pinului, Vârful Malul Alb, Vârful Pietriș. Limită sudică urmărește valea râului Buzău în partea de sud și sud-vest, până la Săpoca, având un grad ridicat de despletire, dominând alternanta bazinetelor de eroziune cu sectoare înguste. Grupa centrală subcarpatica subcarpatica (Dealurile Botanului, ce
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se află în bazinul superior al pârâului Jgheab (afluent de stingă al Slănicului), pe fata estică a culmii Breazău. Este importantă pentru valoarea geofondului și genofondului forestier prin specia de Pin silvestru (Pinus sylvestri). Valoarea peisagistica și Mănăstirea Găvanu - cu interes istoric - completează valoarea rezervației. Mănăstirea Găvanu este o ctitorie moșnenească-țărănească, Mănăstirea Găvanu are un istoric, ce începe din 1707. Poiana mănăstirii este unul dintre locurile deosebite ale Buzăului, prin poziționarea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
fete ce s-au aruncat în hau pentru a nu fi luate roabe de către turci. În realitate sunt povârnișuri spectaculoase din stânci roșcate dure formate din menilit, de culoare roșiatica datorată oxizilor de fier. Sunt asociate cu pădure de mesteacăn, pin și paltin . Este construită din bârne de stejar și este acoperită cu trestie. Crucile din piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Se află în satul Pacuri (Com. Cănești). De aici din satul Negoșina (comună Cănești), unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului își procura sarea necesară în gospodărie. În satul Budești din comuna Chiliile, pe culmea ce stă straja satului - spre vârful Pinul cel Mare - se pot admira o serie de sculpturi în piatră: "Tronul Domnitorului Negru - Vodă", "Sculptori" - Vântul și Anotimpurile (sculptură în piatră cu copac) și "Babele de la Chiliile". Sunt un grup de blocuri imense de calcar aparținând Jurasicului superior, monumente
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
bilete în spații publice pentru evenimente de divertisment și educație, dar și transport în comun. Chioșcul pentru donație folosit de organizațiile non-profit pentru strângerea de fonduri securizata. Unele chioșcuri de donație accepta cărți de credit și de debit pe baza PIN, încasări de imprimare și confirmă donația prin transmiterea unui email către donator. Chioșcuri de gestionare și securitate cu sisteme de verificare acces vizitatori în diverse spații publice, de la întreprinderi, școli, la orice mediu de acces controlat. Design-ul estetic și
Chioșc interactiv () [Corola-website/Science/322686_a_324015]
-
Primul Campionat Național de Orientare al Ministerului de Interne se organizează la Plopeni, județul Prahova în anul 1993. La inițiativa președintelui federației, prof.Constantin Alexandrescu se organizează prima ediție a Cupei Țărilor Latine, în 13 - 15 octombrie 1995, la Poiana Pinului, Buzău, concomitent cu Cupa României, ediția a XXX-a. Tot în acest an s-au obținut rezultate deosebite la Campionatul Mondial de Tineret, 9 -12 iulie 1995, Danemarca în probele individuale: Clasic - Fey Eniko locul IV, Scurtă Distanță-Fey Zsuzsa loc
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
de lut), căci insula era una de olari. Varianta latină este legată de Pliniu de o presupusă debarcare aici a lui Enea. O altă opinie face trimitere la o caracteristică a insulei, care și azi este plină de păduri de pin: "pitueois" (plin de pin), "pituis" (con de pin), "pissa, pitta" (rășina). Expresia "Insula Visca" cu adjectivul grecesc "(v) IXOS" (lipicios) și căderea obișnuită a "v" inițial, oferă o origine probabilă a denumirii moderne „”. La poalele Vezuviului acoperite cu pini, Herculaneum
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
era una de olari. Varianta latină este legată de Pliniu de o presupusă debarcare aici a lui Enea. O altă opinie face trimitere la o caracteristică a insulei, care și azi este plină de păduri de pin: "pitueois" (plin de pin), "pituis" (con de pin), "pissa, pitta" (rășina). Expresia "Insula Visca" cu adjectivul grecesc "(v) IXOS" (lipicios) și căderea obișnuită a "v" inițial, oferă o origine probabilă a denumirii moderne „”. La poalele Vezuviului acoperite cu pini, Herculaneum avea numele popular de
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
Varianta latină este legată de Pliniu de o presupusă debarcare aici a lui Enea. O altă opinie face trimitere la o caracteristică a insulei, care și azi este plină de păduri de pin: "pitueois" (plin de pin), "pituis" (con de pin), "pissa, pitta" (rășina). Expresia "Insula Visca" cu adjectivul grecesc "(v) IXOS" (lipicios) și căderea obișnuită a "v" inițial, oferă o origine probabilă a denumirii moderne „”. La poalele Vezuviului acoperite cu pini, Herculaneum avea numele popular de "rășina", probabil, o reminiscența
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
de pin: "pitueois" (plin de pin), "pituis" (con de pin), "pissa, pitta" (rășina). Expresia "Insula Visca" cu adjectivul grecesc "(v) IXOS" (lipicios) și căderea obișnuită a "v" inițial, oferă o origine probabilă a denumirii moderne „”. La poalele Vezuviului acoperite cu pini, Herculaneum avea numele popular de "rășina", probabil, o reminiscența a unei piețe antice pentru acest produs. Numele actual apare pentru prima dată într-o scrisoare a Papei Leon al III- lea către Charlemagne în 813, "iscla" de la "insula",având o
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
de Stat "", a fost încadrată în descrierea stațiunii și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate formate de specii de salcâm, pin negru, prun, nuc, paltin de câmp, salcie, ulm de câmp, arțar tătăresc.
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
de habitate: păduri de fag, păduri de brad, păduri în amestec, pajiști montane, pășuni cu vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
păduri de brad, păduri în amestec, pajiști montane, pășuni cu vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris), licheni și mușchi. Fauna este
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
floră și faună specifică. În suprafața teritorială a parcului sunt incluse cinci rezervații naturale. Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
2500 m se află domeniul smocurilor de iarbă și al lichenilor răspândiți printre stăncile și blocurile pleșuve, care aici formează adevărate mari. Floră este constituită din mai multe specii arbori și arbuști, dintre care: Brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
dealuri, morene, mlaștini, lacuri, insule, canale, pajiști, păduri și stâncării (ansamblu neregulat de formațiuni geologice - roci). Arie naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Parcul național dispune de mai multe tipuri de habitate cu păduri de pin, păduri de stejar și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
de stejar și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus"), frasin ("Fraxinus"), sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus"). La nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
ierburi) rare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
formând astfel cea mai înaltă cascadă de pe insulă. Aceasta este situată într-unul dintre cele mai frumoase parcuri din Irlanda, la poalele Munților Wicklow. Aleea parcului, care conduce de la poartă spre cascadă, șerpuiește printre specii de fag, stejar, larice și pin. Unele specii native din California de Nord au fost plantate cu aproximativ 200 de ani în urmă. Aceste specii trăiesc 4.000 de ani și ating înălțimea de 80 de metri, astfel încât arborii sunt încă tineri. Datorită florei, faunei și
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
câmpie, păduri virgine de fag, păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]