5,162 matches
-
familiarizează cititorul cu tot ce acesta și-ar putea dori să știe despre literatura cyberpunk precursorii săi din literatură și cinematografie, originile și traiectoriile, temele și obsesiile care o caracterizează, ancorarea sa în social și relația cu literatura SF și postmodernă. Paginile selectate dau cititorului o foarte bună imagine despre stilul, atmosfera, intensitatea, caracterul novator al scrierilor cyberpunk și afinitatea lor cu cinematografia, MTV-ul, cultura drogului și cyberspațiul universului calculatoarelor. Citind aceste texte, ai senzația că mișcările-cheie au fost deja
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discuția din Kellner, 1989b, capitolul 6. Acea "patafizică" este cea a lui Alfred Jarry și a "școlii" sale; vezi discuțiile asupra acestui subiect din Kellner, 1989b. 3 S-ar putea spune, desigur, că Baudrillard nu a fost niciodată un teoretician "postmodern", că el s-a bazat întotdeauna pe un anume curent de opoziție caracteristic gîndirii franceze care-și are originea în curentul romantic și boem al secolului al XIX-lea, în patafizica lui Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
curente și experiențe ale prezentului și că puterea și influența sa culturală provin dintr-o descriere novatoare a noilor tehnologii, a unor forme sociale și culturale și a unor experiențe cărora li s-a aplicat în mod general eticheta de "postmodern" (vezi Kellner, 1994a). În mod destul de curios, tocmai cînd Baudrillard renunța la demersul teoretic pierzîndu-și inițiativa, Gibson și autorii cyberpunk au preluat ideea, începîndu-și propriile explorări ale noii lumi a viitorului pe care o explorase și teoreticianul francez. 4 Mondo
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la demersul teoretic pierzîndu-și inițiativa, Gibson și autorii cyberpunk au preluat ideea, începîndu-și propriile explorări ale noii lumi a viitorului pe care o explorase și teoreticianul francez. 4 Mondo 2000, numărul 7 (1990): 56. Fanii literaturii SF și ai literaturii postmoderne au fost la fel de elogioși. Vezi articolul lui Mc Caffery, 1991. În plus, ziarele literare și culturale, revistele și presa electronică au prezentat numeroase articole laudative asupra lui Gibson și a literaturii cyberpunk în ultimii ani. 5 Aceasta a fost într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Antonio și Kellner, în curs de apariție. În acest sens, Foucault este un teoretician modern, ca și Baudrillard în schița sa de etapizare a istoriei din volumul Simulations. Înțelegerea prezentului din perspectiva viitorului este, așadar, o parte a unei atitudini postmoderne discutabile sau, în orice caz, o atitudine caracteristică literaturii cyberpunk. 25 A se vedea evaluarea critică pe care o fac asupra ideii de politică la Baudrillard în Kellner, 1989b. 26 A se vedea imaginea extrem de negativă a revoluției clasei muncitoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critică pe care o fac asupra ideii de politică la Baudrillard în Kellner, 1989b. 26 A se vedea imaginea extrem de negativă a revoluției clasei muncitoare în Gibson și Sterling, 1991. 27 Într-un interviu din 1984, Baudrillard descria ideea de postmodern drept: "caracteristica unui univers în care definițiile nu mai sînt posibile... Nu se mai poate vorbi de o istorie a artei sau de o istorie a formelor. Ele au fost "demolate", distruse. În realitate, nici nu mai e posibilă o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservatori). Pe de altă parte, această epocă a dominației conservatoare a fost martoră a numeroase intervenții locale surprinzătoare, a proliferării unor culturi alternative și a unor lupte politice intense, adesea cu orientare culturală. Această experiență a influențat poate și politica postmodernă care a pus accentul pe elementul local în defavoarea celui global; este însă important de observat că atît lupta cu caracter local, cît și cea pe plan național, reprezintă chestiuni de maximă importanță. Pe plan local, se poate adesea observa mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Marxism, Londra, New Left Books. (1969), "Components of the National Culture", in Alexander Cockburn and Robin Blackburn (eds.), Student Power, Harmondsworth, Penguin. Ang, Ien (1985), Watching Dallas, New York, Methuen. Antonio, Robert and Douglas Kellner (1994), "Modern Social Theory and the Postmodern Critique", in David Dickens and Andy Fontana, (eds.) Postmodernism and Social Inquiry, New York, Guiford Press. Aronowitz, Stanley (1993), Roll Over Beethoven, Hanover, New Hampshire, University Press of New England. Baker, Houston A, (1993a), "Spike Lee and the Commerce of Culture
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Art and Desublimation", Telos, 62. Best, Steven (1992), "The Apocalyptic Imagination, Pynchon's Gravity's Rainbow", Centennarial Review, Vol, XXVI, No. 1 (Winter). Best, Steven and Douglad Kellner (1987) "(Re)Watching Television: Notes Toward a Political Criticism", Diacritics (Summer). (1991), Postmodern Theory, Critical Interrogations, Londra, New York, Macmillan and Guiford. Bloch, Ernst (1986), The Principle of Hope, Cambridge, MIT Press. (1991 [1935]), Heritage of Our Time, Berkeley, University of California Press. Blundell, et al., (1993), Relocating Cultural Studies, New York, Routledge. Boggs, Carl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Boston, South End Press. (1991), "Social Movements and Political Strategy in the Aftermath of the Gulf War" (manuscris nepublicat). Bono, Paola and Sandra Hemp, (eds.) (1991), Italian Feminist Thought, Oxford, Basil Blackwell. Bordo, Susan (1992), "Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", in Cathy Schichtenberg The Madona Connection, Bouder, Westview. Brantlinger, Patrick (1990), Crusoe's Footprints, Londra, New York, Routledge. Brenner, Johanna (1993), "The Best of Times, The World of Times: US Feminism Today", New Left Review, 200. Britton, Andrew (1986), "Blissing
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Rap: Time and Place in Hip Hop Nationalism", Social Text, no. 34. Deleuze, Giles, Felix Guattari (1977), Anti-Oedipus, New York, Viking. Denton, Robert E. (ed.) (1993) The Media and the Persian Gulf War,Westport, Connecticut, Praeger. Denzin, Norman (1991), Images of Postmodern Society, Newbury Park, Londra, Sage Press. Derrida, Jacques (1976), Of Grammatology, Baltimore, Johns Hopkins University Press. (1978), Writing and Difference, Chicago, University of Chicago Press. Dyson, Michael (1993a), Reflecting Black, Minneapolis, University of Minnesota Press. (1993b), "Between Apocalpyse and Redemption
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bloomington, Indiana University Press. King, Stephen (1981), Danse Macabre, New York, Everett. Kolb, David (1986), The Critique of Pure Modernity, Chicago, University of Chicago Press. Kolko, Gabriel (1991), "Obsessed with Military 'Credibility'", Progressive (March). Kroker, Arthur, and Cook, David (1986), The Postmodern Scene, New York, Saint Martin's Press. LaMay, Craig et al., (1991), The Media at War, New York, Gannett Foundation Media Center. Lash, Scott (1988), "Discourse of Figure? Postmodemist as a 'Regime of Signification'", Theory, Culture & Society, Vol, 5. No. 2-3 (June
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
The Music Video Reader, Londra and New York, Routledge. Lohmann, Georg (1980), "Gesellschaftskritik und normativer Massstab", in A. Honneth and U. Jaeggi (eds.), Arbeit, Handlung, Normatativitat, Frankfurt, Suhrkamp. Lorde, Audre (1984), Sister Outsider, Califomia, The Crossing Press. Lyotard, Jean-François (1984), The Postmodern Condition, Minneapolis, University of Minnesota Press. McAllister, Matthew P, (1993) "'What Did you Advertise with the War, Daddy?': Using the Persian Gulf War as a Referent in Advertising", in Robert E. Denton, The Media and the Persian Gulf War, Westport
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
TEORIE / CONTEXT / METODE Capitolul 1 DISPUTE TEORETICE ȘI STUDII CULTURALE 27 Dispute teoretice 33 Abordări ale studiilor culturale 39 Școala de la Frankfurt 41 Studiile culturale britanice 43 O problemă de terminologie 46 O problemă de strategie 49 Un studiu cultural postmodern? 57 NOTE 65 Capitolul 2 CULTURĂ MEDIA, POLITICĂ ȘI IDEOLOGIE. DE LA REAGAN LA RAMBO 71 Ideologia și cultura media: metode critice 73 Rambo și Reagan 79 O lectură politică a lui Rambo 81 Efectul Rambo 86 Top Gun: visul erotic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dezinformare 240 Campania de propagandă a firmei "Hill și Knowlton" 246 Războiul mediatic de propagandă 251 O națiune de războinici 256 Cîteva concluzii 266 NOTE 270 PARTEA A TREIA: CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE 275 Identitatea în teoria postmodernă 277 Televiziunea și postmodernitatea 279 Miami Vice și politica imaginii și a identității 283 Imagini publicitare 293 Localizarea postmodernului 302 NOTE 308 Capitolul 8 MADONA MODĂ ȘI IMAGINE 311 Modă și identitate 312 Fenomenul Madona
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a firmei "Hill și Knowlton" 246 Războiul mediatic de propagandă 251 O națiune de războinici 256 Cîteva concluzii 266 NOTE 270 PARTEA A TREIA: CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE 275 Identitatea în teoria postmodernă 277 Televiziunea și postmodernitatea 279 Miami Vice și politica imaginii și a identității 283 Imagini publicitare 293 Localizarea postmodernului 302 NOTE 308 Capitolul 8 MADONA MODĂ ȘI IMAGINE 311 Modă și identitate 312 Fenomenul Madona 315 Madona I: Jucăria bărbaților
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Localizarea postmodernului 302 NOTE 308 Capitolul 8 MADONA MODĂ ȘI IMAGINE 311 Modă și identitate 312 Fenomenul Madona 315 Madona I: Jucăria bărbaților 317 Madona II: cine-i fata aceea? 324 Madona III: ambiția blondă 329 Madona, între modern și postmodern 335 Madona și Laurie 338 Madona mașină de contradicții 341 NOTE 343 Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK 349 De la Baudrillard la cyberpunk 352 Neuromancer și viziunea lui Baudrillard 357 Cartografiind viitorul; iluminind prezentul 368 Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cântărilor. Vorbeam într-un poem de tinerețe despre acest timp care e "corigent la visare". E o constatare întristătoare nu numai pentru poeți. În lumea asta toate mărețiile s-au întâmplat pornind de la un vis. Dar în perioada noastră modernă postmodernă lucrurile s-au schimbat. Cum spunea și bunul Eminescu, modelul în absolut al oricărui poet român adevărat: Iar în lumea cea comună a visa e un pericul,/ Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicul". Ei bine, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
critic literar. Un autor de eseuri și portrete literare, aceasta da! Am scris astfel Intimitatea publică a poeziei (șapte eseuri despre comportamentul liric) 2001, Postmodernismul pe înțelesul tuturor (2004). De curînd am terminat o carte de acest fel intitulată Rostirea postmodernă. Generația poetică 80 în literatura română, cuprinzînd odiseea impunerii, apoi creșterile și descreșterile generației noastre poetice, o generație care a dominat sfîrșitul de secol douăzeci și continuă să domine peisajul literar de azi. Cartea cuprinde, pe lângă capitolele teoretice privind impunerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
continuă să domine peisajul literar de azi. Cartea cuprinde, pe lângă capitolele teoretice privind impunerea unui nou model ontologic și stilistic, pe lângă etalarea poeziei gestuale, a biografismului prima mișcare din literatura română de influență americană, fără rădăcini europene și a tehnicilor postmoderne, un număr de 100 portrete literare ale celor mai importante voci lirice aparținătoare celor șapte paradigme, un fel de monade ale paradigmei mari a optzecismului. Se va putea observa din demonstrațiile noastre, cuprinse în paginile teoretice, dar și în portrete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
schimbă doar nuanțele, limbajul, formele de exprimare textuală. Dacă am accepta evoluția poeziei, între poemele lui Pindar și ale lui Rilke ar fi diferențe ca de la roabă la rachetă. De scris, se scrie mult și bine. Facebook-ul e o invenție postmodernă care incită milioane de oameni la superficia lizare. E o minciună despre Prietenie și Singurătate. E de-ajuns ca omul să fie alfabetizat și se trezește scriind texte pe care le numește fulgerător poezii, asta chiar fără a ști definiția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
roagă să mai adaug sau să îndepărtez ceva din opera lor. Ce vreau să spun? N-ar trebui să părăsesc lumea asta înainte de a termina Panteonul, o carte de poeme la care lucrez de vreo douăzeci și cinci de ani. O replică postmodernă la Divina comedie, pusă la cale împreună cu idealul meu prieten Rilke. Serenissimele poet german mă conduce prin Panteonul celest. A ajuns la șase sute de pagini și, ca și celelalte cărți scrise, va fi o formă de libertate canonică, menținută în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
asemenea unor Narcis, Prometeu, Tezeu... Sunt aproape gata: o nouă carte de poeme, Ferestrele oarbe. Dar n-aș vrea să părăsesc lumea asta, cum spuneam, înainte de-a termina Panteonul, o carte gîndită îndelung, ajustată, complicată, din nou simplificată, replică postmodernă peste cîteva secole la Divina comedie a neasemuitului Dante. A.B. V-aș ruga să îmi citiți un poem care vă aduce aminte de ceva sau de cineva... INTRAREA ÎN MIRACOL De ce m-ai născut din carne cînd aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
81". După revoluționarul an '89, grupări și regrupări se proiectează pe fundalul febril al epocii actuale. Înzestratul poet basarabean Emilian Galaicu-Păun vorbește pasional de Poezie după poezie, făcând elogiul postmodernității. Iată-l demonstrând că în literatura noastră primează astăzi generația postmodernă; de unde: "conștiința parodică a textului, conștiința ironică a realului, asumarea corporalității umane, asumarea culturală a civilizațiilor postindustriale, însușirea formelor panligvistice și transliterare ale neoavangardismului Europei anilor '60-'70, luciditatea elaborării textuale, enciclopedismul, eclesionismul, conștiința critică, antimimesisul, democratizarea discursului, ludicul, textul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au risipit prin oraș), se traduce în căști în mai multe limbi. Citesc varianta în engleză a poeziilor celor patru scriitori. Îmi plac mai mult Kuncius și Teixeira, care fac un mixaj îndrăzneț al imaginilor poetice și au o scriitură postmodernă... O căldură sufocantă, aproape 40 de grade. Mai potrivit (chiar recomandabil din punct de vedere medical) ar fi să te retragi undeva, într-un bar sau în camera de hotel, să zapezi în neștire telecomanda până trece arșița. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]