5,805 matches
-
decât speriat de urmărirea la care fusesem martor. Curând, trăiesc și epilogul acestei întâmplări: abia mă întorsesem în adăpost, când aud iarăși zgomote ciudate. Ies și înaintea privirii mele apare doar cel care, cu puțin timp în urmă, fusese în postura de urmărit: îl zăresc cum plutește și apoi se prăbușește fără putere. Cade exact la intrarea în mica peșteră, pe care am transformat-o în casă a mea. Pare rănit, are ochi mari, care mă fixează rugători, ține ceva strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
intelectual, ci și moral. Nu se știe cum s-a răspândit vestea că în timpul studenției avusese de suferit din cauza Securității și asta i-a creat o aureolă în plus. Fratelui meu a început să-i placă, să-i placă nespus postura aceasta, pentru ea luptase toată viața, pentru ea se născuse și acum, iată, ajunsese să-și trăiască visul. Nu era decât un pas de făcut între rolul pe care i-l atribuiau ceilalți și acceptarea, jucarea acestui rol. Iar fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tocmai de la Titu, nu era dintr-un minus de demnitate, ci, dimpotrivă, dintr-un exces. Având de ales între a fi demn din perspectivă istorică și a fi demn în ochii alor mei, am ales de fiecare dată a doua postură. Când ai mei n-au ce mânca, nu mă întreb ce părere or să aibă despre modul în care le procur hrana de fiecare zi urmașii, posteritatea, grupurile de dialog social și alte asociații de moftangii trăiți cu frigiderele pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
omul cu care dădeam mâna era mai degrabă scund și bicisnic. Cândva mă stârnea, dar după zece ani de absență nu-mi mai aminteam de ce mă irita și cât timp rămâneam tensionat și plin de porniri negative datorită lui. În postura de oaspete pe care nu-l lua nimeni în seamă, se purta rezervat, asculta ce spun ceilalți și era vădit emoționat când i te adresai. Politica fusese combustibilul care-l ținuse important și sigur pe sine. Cei zece ani de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe motocicletă. Fiecare curbă era un chin: frînă, ambreiaj, prima, a doua, ajutor, mamáaa... Drumul șerpuia printr-un peisaj frumos, pe malul lacului Osorno, iar vulcanul cu același nume veghea deasupra noastră ca o santinelă. Din păcate, nu eram În postura de a admira peisajul, dat fiind drumul accidentat. Oricum, singurul accident l-a suferit un godac care a ieșit În fugă În fața mașinii, În timp ce noi coboram un deal, prinzînd viteză, iar eu nu apucasem să-mi fac mîna În arta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Însă, la urechile unui conațional instalat Într-un restaurant ieftin din vecinătatea parcării, care a dorit să ne cunoască. Să te Întîlnești astfel cu cineva În Chile presupunea un anumit soi de ospitalitate, și niciunul dintre noi nu era În postura de a refuza o asemenea mană cerească. Compatriotul nostru părea profund contaminat de spiritul țării noastre vecine și, În consecință, era pulbere de beat. Trecuse ceva vreme de cînd nu mai mîncasem pește, iar vinul era delicios, și gazda noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Golgote pe care le-au urcat, purtându-și Crucea, păstrând în ei demnitatea și seninătatea unui sacerdoțiu. Ce perversiune ideologică i-a putut aduce pe acești pașnici și fideli cetățeni ai României eterne, dedicați prin profesie Păcii și Binelui, în postura de „bandiți”, de „criminali”, de „uneltitori”, așa cum pretindeau procesele verbale de anchetă și sentințele tribunalelor militare? Răspunsul este unul singur: ceea ce îi întărâta pe torționari era mărturisirea lor candidă, nedezmințită, de ostași ai lui Hristos și de frați peste veacuri
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în care singurul punct luminos era familia: soția și copiii lui dragi. Momentul dramatic al arestării tatălui ne-a impresionat profund pe noi, copii, dar în mod cu totul deosebit a șocat-o pe mama, care se afla într-o postură delicată, fiind însărcinată în luna a opta. Dacă s-ar fi supus unui control medical de specialitate, în mod sigur i s-ar fi prescris o anumită medicație atât pentru protecția fătului, cât și a propriului organism sau măcar i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
autorii pe care i-ați tradus uitându-se peste umărul dumneavoastră în timp ce lucrați? Pe cine? Ce v-a(u) spus? Și în ce măsură ați ținut cont de părerea lor? A.R. Drept să vă spun, n-am prea simțit autori în postura de care ați amintit și cred că nici nu mi-ar fi plăcut să mi se uite cineva peste umăr. Uneori, când îmi ieșea ceva foarte bine într-o traducere (rareori îmi plac părți din traducerile mele, dar câteodată mă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
urmă. Un adevărat om politic este acela care în fapte se pune în slujba intereselor societății în ansamblul ei, reprezintă ceea ce se cheamă un slujitor al națiunii. Pentru un adevărat om politic este o onoare să se afle în această postură, să aibă șansa de a lăsa ceva bun în urma sa, fapt pentru care să fie apreciat de generațiile următoare. Ce a lăsat în urma sa ,,marele om politic” Iliescu? A readus și a consolidat vechea nomenclatură în posturi de conducere pentru ca
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
șansa de a lăsa ceva bun în urma sa, fapt pentru care să fie apreciat de generațiile următoare. Ce a lăsat în urma sa ,,marele om politic” Iliescu? A readus și a consolidat vechea nomenclatură în posturi de conducere pentru ca din această postură să jefuiască populația ,,în mod legal”, a lăsat în urmă o țară în dezastru. La fel ca și Stalin care a furat grânele țăranilor lăsându-i muritori de foame și a omorât oameni în gulaguri pentru ,,binele lor și al
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să fie închis într-un centru de reeducare ca măcar să nu mai poată face rău în viitor. Să spele closete într-un penitenciar pentru ca pentru prima dată în viața sa de neisprăvit, să facă și ceva util pentru societate Din postura în care se afla, acest individ dresat la școala bolșevismului, a folosit altă dată apelativul ,,măi animalule”, iar unii spun și astăzi că Iliescu este ,,deștept”. Dar prin ceea ce a făcut, Iliescu n-a demonstrat decât că este el însuși
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cu experiență și conștiință civică, chit că proveneau din clasa iobagilor. Mulți dintre ei vor figura în diferitele scaune de judecată din Țara Oltului. Din documentațiile de care dispunem nu găsim boieri provenind din Cârțișoara noastră care după ieșirea din postura de boier să fi fost cooptat în scaunul judecătoresc al cetății. În epoca mai veche însă, când amintirea dominației voievozilor din Țara Românească era mai proaspătă, vedem poporul condus de boierii români: Bursan din Ucea, Zün din Cârțișoara, Grozav din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
caz chiar românii noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din preajmă ca Scorei, Porumbacu de Sus și Porumbacul de Jos, care în această postură deveniseră sate grănicerești special organizate cu legi militare aspre, precise. Avantajele materiale oferite de imperiu prin noul statut pe care aceste sate îl căpătaseră, a permis și o îmbunătățire considerabilă a vieții spirituale a locuitorilor acestor sate, făcându-i să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-o în mod special pe ea, ci am luat-o amîndoi, că ajungem să ne scoatem și ochii în casă (și mai ce altceva ?). „și, oricum, de la tine am pretenții, că ești mai mare !“ Nu vreau să pozez însă în postura de victimă. Soră mea și-o lua, la rîndul ei, cînd rămîneam singuri - și asta cu vîrf și îndesat. Diferența dintre noi e de cinci ani ! La școală mă băteam rar. În clasele primare, îmi știau toți de frică, deși
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
senzaționalist (lucru în care e expert, nu?): „Enigmele unui papă istoric“. Bineînțeles că nu era vorba de nici o enigmă și că discuția era cu totul bleagă și răsuflată. Radu Vasile povestea, sfătos, cum e cu catolicismul, iar Cristoiu era în postura de Gâgă care articula, gângav, întrebări candide și propoziții scurte și exclamative. „Ia spuneți, domnu’ Radu Va sile, că dumneavostră sunteți catolic, cum e la catolici nu știu ce chestie?“ (Domnu’ Radu Vasile era pe rând, în gura lui Ion Cristoiu, „domnu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
De-a lungul carierei sale publicistice, Dimitrie Iov a semnat și D. Liuba, D. Pădure, D. Iov, Solferino. Între 1941 și 1944 a fost și director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor și recitator de poezii patriotice și ocazionale. În vremurile de restriște, când Teatrul Național din Iași a trebuit să fie evacuat, în aprilie 1944, la Jimbolia (toată zestrea teatrului fiind salvată), Dimitrie Iov și actorii ieșeni au prezentat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Dragoș Tănăsescu și Radu Constantinescu din Iași, precum și Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Pedagogie-Compoziție-Dirijat, promoția 1970. A debutat la 16 ani ca pianist de muzică ușoară și jazz, pentru ca la 20 de ani să aibă deja primele colaborări în postură de pianist, compozitor, dirijor cu Radio București, Studioul Radio și Televiziune Iași. Între 1970 și 1975 a fost dirijor al orchestrei de estradă a Casei de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași. Chiar dacă a jucat fotbal de performanță (a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fără voia ei, unindu-se jos aproape de bărbie. Nicky își croise sigur drumul spre inima ei, înduioșând-o până la lacrimi. Zarurile fuseseră aruncate și totuși cine câștigase? Ea sau el? Mama soacră îi lăsase timp berechet să se acomodeze în postura de mămică. Îl ținea pe Nicky la ea câte două-trei săptămâni după care îl aducea la bunicii lui. Acest lucru se petrecu trei, patru ani. Virginia era o femeie foarte inteligentă iar trăsăturile feței trădau faptul că fusese o femeie
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Brazilia sau Macedonia cu care să mă-ntâlnesc și care, știind sau aflând că sunt din România, să nu mă felicite pentru Mungiu. Era aproape stânjenitor, deși flatant, și aproape o impostură, dar, recunosc, o cât se poate de bună postură... Cum să te „plângiș că ești (ai intrat) în cărți, după ce, atâția amar de ani, aproape că nu existam pe hartă (cum a spus Peter Greenaway la ”Anonimul ”, remember ?), că jocurile se făceau fără noi și că trebuia să te
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
câțiva centimetri deasupra publicului, cu lumini, microfoane și tot tacâmul. Mise-en scene L.P., firește, care venise cu o zi înainte la NEC pentru a pune la punct fiecare detaliu. Și care, firește, se simte foarte în largul său în această postură de comandă regizor, deh ! Și citește. După nici trei rânduri, tonul e dat, iar eu, singur în fața tuturor alături de L.P., nu mi pot stăpâni hohotele de râs. Altfel spus, sunt expus, sedus. Dar, odată terminată proza, cum să faci legătura
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mândrea că face parte din galeria personalităților pe care le-a dat acest liceu de prestigiu național, participând la cele mai importante momente aniversare ale școlii. Tot din atașament față de locurile natale, a oficiat, în debutul toamnei 2000, derularea, în postura de președinte al juriului, lucrările Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Constantin Tănase”, la Vaslui. Din nefericire, brusc, starea sănătății i s-a înrăutățit, a fost dus de urgență la un spital din Iași, dar s-a dovedit a fi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
endnote id="(331, p. 76)"/>. Una dintre marile plăceri ale soldaților și ofițerilor germani din timpul celui de-al doilea război mondial era să taie - câteodată cu baioneta ! - bărbile și perciunii purtați de Ostjuden. Ei Își făceau fotografii În această postură eroică, pentru a le trimite, cu mândrie, acasă. Așa au supraviețuit până În zilele noastre astfel de mărturii vizuale <endnote id="(vezi 198, II, p. 169 ; 687, p. 55 ; 135, p. 228)"/>. Alteori, evreilor polonezi li se ardeau pur și simplu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are senzația că se află În mijlocul plantelor și că inspiră miresme”) <endnote id=" (61, pp. 129-131)"/>. În Încercarea de a aduce argumente În favoarea teoriei conform căreia „cel diferit miroase diferit”, voi spune doar că evreul nu este singur În această postură Înjositoare. Știm de la antici că, În general, „murdăria celuilalt pute”, iar cea proprie „miroase frumos” (În lat., stercus alterius cuique male olet și stercus suum cuique bene olet) <endnote id="(422, p. 268)"/>. Vorba lui Tudor Arghezi : „Așa a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la evrei era cu totul diferită. Dacă românul dorea bunăstare, trebuia să adopte o etică a muncii de tip capitalist” <endnote id="(644, p. 167)"/>. Ceea ce nu putea să admită Radu Rosetti despre meseriașul evreu a putut Mihai Eminescu, În postura sa de publicist. De-a lungul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea, el l-a prezentat pe evreu ca fiind parazit și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze că evreul nu este un producător, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]