7,890 matches
-
sunt atât de simple! Este drept că nici nu este cineva care să le ex pli ce corect, pentru că Biserica nu face mari eforturi pentru a clarifica lucrurile. Creștinismul și Învățătura Creștină se referă la aspecte mult mai importante, de profunzime, în viața fiecăruia dintre noi și anume la transformarea noastră interioară în bine, transformare care se poate face pas cu pas, în tim p, în viața de fiecare zi. Este vorba aici de acea ,,înălțare în spirit” la care fac
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
lumea, universul în totalitate este străbătut de spirite benefice și spirite malefi ce. Ce argumente ar putea aduce știința pentru a combate această afirmație? Nici una. Știința a progresat mult, dar este încă departe de a putea răspunde la întrebări de profunzime în ceea ce privește structura materiei. Știința nu poate demonstra că nu există inteligențe, spirite aflate într-un univers paralel inaccesibil simțurilor noastre. Dar ce argumente poate aduce religia care susține existența unor entități în afara materiei? Dovezi directe, palpabile, se pare că nu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de câte ori are prilejul își face timp pentru a mai sta ,, la taclale“ .Deci, se mai găsește timp pentru a schimba impresii cu c eil alți. Din păcate majoritatea acestor discuții nu au u n s ubstrat cât de cât în profunzime ci se referă la tot fe lul de banalități. Sunt discuții sterile (de genul: de câte ori a strănutat pisica - o informație foarte valoroasă), mai mult de pierdut timpul, iar interlocutorii nu au nimic de câști gat . De cealaltă parte, cu toate
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
perspective: tipul auctorial (punctul de vedere al autorului); tipul actorial (punctul de vedere al personajului). G. Genette (1972) va reveni asupra problematicii în 1983 și J. Lintvelt (contestat de F. Jost, 1987) adaugă tipul "neutru", "behaviorist". Fiecare perspectivă este de profunzime variabilă (limitată sau nelimitată) și de orientare diferită (externă sau internă). În funcție de aceste criterii, pot fi distinse, așa cum J. Lintvelt propunea la un moment dat, trei tipuri narative: Tipul narativ auctorial: 1) percepție externă nelimitată [...] naratorul auctorial este omniscient și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
erotic; a doua dimensiune (sau perspectiva laterală) corespunde distribuției orizontale: la stînga vs la dreapta; a treia dimensiune (sau perspectiva de apropiere sau de depărtare) corespunde opoziției aproape vs departe, în față vs în spate: poate chiar să traducă această profunzime prin înăuntru vs afară; a patra dimensiune corespunde utilizării timpului: timpul cosmic (anotimpuri, ore, zile, luni etc.) sau timpul logos-ului (al scriiturii și al liniarității sale). În toate aceste cazuri este vorba de a face lizibil un ansamblu non-liniar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în exemplele detaliate din schemele 11, 12, 13. Dispunem de acum de un model teoretic destul de sintetic pentru a fi ușor de manipulat (atît pentru producție, cît și pentru înțelegere). Expansiunea descriptivă se bazează pe tematizare, responsabilă de dezvoltarea "în profunzime" a micro-propozițiilor descriptive. Acest proces este facultativ și, în princi-piu cel puțin, infinit; el poate fi rezumat în următoarea schemă generală: etc. Înainte de a comenta această schemă, trebuie să subliniem caracterul deschis (teoretic infinit, dar limitat pragmatic) al expansiunii sale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără a face o analiză aprofundată, vom dezvolta doar structura secvențială a celei de-a treia fraze: Continuarea frazei manifestă o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary Căsătoria lui Charles cu Emma Bovary este o ocazie pentru Flaubert de a realiza o descriere tot atît de celebră ca aceea a șepcii: (41) (P1) Pentru torturi și nugale fusese
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus. Propunem un plan de ansamblu al textului ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima parte din P3 conferă o structură complexă de o profunzime ierarhică uimitoare pe 7 niveluri (schema 25), comparabilă cu cea din P3'' (schema 27), în timp ce P3' rămîne la un nivel de profunzime ierarhică moderat (schema 26). Fără a dezvolta prea mult acest punct, propunem doar reprezentarea schematică detaliată a unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima parte din P3 conferă o structură complexă de o profunzime ierarhică uimitoare pe 7 niveluri (schema 25), comparabilă cu cea din P3'' (schema 27), în timp ce P3' rămîne la un nivel de profunzime ierarhică moderat (schema 26). Fără a dezvolta prea mult acest punct, propunem doar reprezentarea schematică detaliată a unei secvențe cu mult mai complexă decît precedentele. Schema 25 Tema-titlu Tortul etajat (P3) / era mai întîi / Pd (1) SIT Pd (1) ASM
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a-și lărgi câmpul cunoașterii, cât și pentru a se adapta la o lume în schimbare, complexă, interdependentă (J. Delors, coord., 200069). "A învăța să știi" implică, așa cum spune definiția, o educație generală largă bazată pe un studiul în profunzime al unor subiecte atent selectate, astfel încât aceasta va constitui fundamentul pentru capacitatea și dorința de a continua procesul de învățare. "A învăța să faci" implică priceperi de muncă și dobândirea acelor competențe de rezolvare a unor situații neprevăzute și de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este condus) și care are cele mai puține șanse sa evolueze atunci când nu se cunoaște foarte bine diversitatea soluțiilor aplicabile. S-a constatat că în Australia, mai ales când administrația centrală a condus și susținut schimbarea, au intervenit reforme în profunzimea programului (McGinn, 1997a48). Se întâmplă ca forțele conservatoare să fie întruchipate de pedagogi, dar și de către părinți. Adesea, comisiile școlare au dificultăți în a ajunge la un consens și prin urmare sunt ineficiente. Descentralizarea radicală dusă la Chicago nu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Scrierea istoriei unei biserici locale ce dăinuiește de mai bine de un veac este un fapt nostim. Cu cât aria cercetării este mai restrânsă, fiind vorba doar de biserica creștină baptistă din Cuvin, cu atât se poate merge mai în profunzime. Este ceva mult mai personalizat și mai interesant pentru cei care sunt în imediata apropiere a faptelor petrecute. Noi, membrii de astăzi ai bisericii din Cuvin suntem onorați să avem în mână o carte ce însumează succint trecutul viu al
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
copiii sunt interesați de tot ce îi înconjoară. Ei sunt curioși, pun întrebări, dau soluții, explică într-un mod total surprinzător și fascinant fenomenele din natură și societate la care sunt martori. Adulții, părinții, se miră de multe ori de profunzimea și preocuparea copiilor lor de a înțelege și rezolva problemele lumii. Ceea ce animă un copil, naturalețea și entuziasmul său, interesul și curiozitatea pentru NOU și divers, se pierde, din păcate pentru mulți dintre ei odată cu vârsta, fie datorită reprimării fanteziilor
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
dimensiunile senzoriale (capacitatea de discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității creatorului, evocarea se realizează direct, nemijlocit. Indicatorii precocității în pictură pot fi stabiliți chiar de la
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din psihologie: - teoria psihanalitică, prin S. Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective care pot releva motivele profunde care determină decizia de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sau se vor face? • Ce atitudini personale are elevul și profesorul față de procesul/produsul final al învățării, față de reușita socială sau față de eșecul social? În termenii procesualității, învățarea școlară nu poate fi ușor de urmărit pe toată întinderea, complexitatea și profunzimea ei. Este necesară o atitudine examinatoare flexibilă, dar cu o mișcare adesea încetinită până la stop-cadru, favorizantă identificării de indici/caracteristici și calități. Ipostaza procesual-generală are semnificația unui lanț de evenimente, procese, acțiuni și stări interne sau externe aflate într-o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
natura este percepută și analizată pentru a fi cunoscută. Natura înconjurătoare determină în conștiința subiectului cunoscător o reflectare concretă a realității, obținută prin senzații, percepții, reprezentări - dar și prin reflectarea abstractă a acesteia, realizată prin noțiuni, idei, raționamente. Cunoașterea în profunzime a fenomenelor fizice necesită eforturi considerabile și mijloace de investigare tot mai elaborate. Reflectarea concretă a realității se dovedește cu totul insuficientă, dar și pentru a se ajunge la abstract se impune o percepție concretă bogată, ce permite abstractizări corecte
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
O altă observație importantă din punct de vedere didactic este că relația (matematică) sub care se exprimă definiția unor noțiuni este ușor de reținut și de utilizat. Pentru fizica școlară, ca și pentru știință, matematica este necesară și din perspectiva profunzimii studiului, asigurată de relațiile calitative și cantitative ce stau la baza cunoașterii lumii fizice. Comprimarea informațiilor în relații matematice face posibilă stăpânirea, în plan rațional, a unor sisteme foarte complexe de parametri, de unde și posibilitatea, aproape nelimitată, a investigațiilor teoretice
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
din viața economico-socială, toate acestea permit elevilor fie să observe direct fenomenele, fie să și le reprezinte cât mai adecvat, facilitându-se astfel asimilarea conștientă a cunoștințelor. Învățarea observațional-experimentală asigură dezvoltarea spiritului de observație al elevilor și înlesnește cunoașterea în profunzime a fenomenelor. La acest tip de învățare, profesorul trebuie să orienteze observarea spre aspectele importante, ce ar putea scăpa elevului neavizat, impresionat de partea spectaculară a experimentului. Acest tip de învățare formează la elevi structuri cognitive specifice, ei conștientizând etapele
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pentru emisiunea ta, pentru că, pur și simplu, nu-l poți bate la ceea ce înseamnă spectacol. Iar observațiile sale "spontane" am pus ghilimele pentru că e posibil să nu fie făcute chiar pe loc, ci doar folosite acolo! sunt, adesea, de o profunzime pe care n-o ating politologii "cu școală". Indiferent că-s de școală nouă ori veche. De altfel, ești nedrept cu el. La începutul anilor '90, când eram în USR și ne vedeam mai des, discutam mai mult. Ai fi
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din veacul al IV-lea, Sfântul Grigorie de Nyssa este un teolog cu o gândire profundă și o mare putere de sistematizare și expunere a ideilor. Și nu numai atât, ci el este
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
modestă, conține totuși un element important ce merită subliniat. El a pus foarte bine în lumină faptul că error și carmen au fost doar "cauza ocazională a exilului poetului" și că adevăratul motiv al hotărârii lui Augustus trebuie căutat în profunzimea lumii augustiene, mai precis în "ultima perioadă de domnie, întunecată din cauza presiunii exercitate de probleme și de tendințe diverse". Suntem întrutotul de acord asupra primei părți a concluziei lui D'Elia: că error și carmen nu au fost decât "cauza
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
probleme și de tendințe diverse". Suntem întrutotul de acord asupra primei părți a concluziei lui D'Elia: că error și carmen nu au fost decât "cauza ocazională a exilului poetului" și că adevăratul motiv al deciziei augustiene trebuie căutat în profunzimea lumii augustiene. Dar nu putem admite decât parțial afirmația că adevăratul motiv trebuie căutat în "ultima perioadă de domnie întunecată"48. De altfel, în această luare de poziție D'Elia se află pe urmele altor istorici, dar, mai ales, ale
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poate constitui decât "cauza ocazională", cauza reală trebuind să fie căutată în mediul politico-spiritual la care adera poetul sau la care se gândea că poate adera. Ambele concluzii, a lui Boissier și a lui D'Elia, privite cu mai multă profunzime, includ fără îndoială și o mare parte de adevăr și noi niciodată nu am putea sublinia acest lucru cu mai multă forță și claritate. Acestei anticipări concluzive a noastre nu i se poate contrapune nicio altă afirmație ovidiană, care să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]