5,689 matches
-
o țară de milenar democratism izbânda lui e apropiată, când inteligența românului găsește un punct psihologic vulnerabil. Spyros e crunt venizelist și românul îl provoacă în fața femeii: "- Recunosc... că acest înfocat regalist a fost mai tare ca mine!" Indignat, grecul protestează: "- Eu, regalist?... Trăiască Venizelos! Cu el e toată Grecia!" Popi, constantinistă fanatică, dezgustată de politica lui Spyros, cade în brațele românului. F. ADERCA F. Aderca e un umorist impenetrabil, plin de sarcasm. Punctul săude vedere e umanitar, internaționalist. Emoția e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
neconsecvență!3). I. Ghica deja merge spre dreapta și, în 1 Scrisori, p. 99, 100, 103, 104, 105. 2 Scrisori, p. 97. ăCătre I. Negruzzi, ian. 1878.î E drept că târziu, în 1888 și 1889 (Scrisori, p. 220, 223), protestează împotriva terfelirii lui I. Brătianu, de care vorbește ca de un mare om ! Deci, neconsecvență după neconsecvență. Scrisorile sale, vorbește adesea despre liberali ca de niște palavragii, care se laudă că ei au făcut totul, cum se laudă Clevetici, când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 63. din școala care și-a bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu protestează, zicând că: "...a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș-aceluiași popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț"1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Culegere..., p. 81. ăClasele superioare, " Timpul", 1881, 8 mai.î Socialiștii, dimpotrivă, voiesc democratizarea țării. Ei cer votul universal. De aceea, omul pe care-l vor stima mai mult dintre patruzecioptiști va fi același C. A. Rosetti. Când socialiștii protestează împotriva asemănării lor cu junimiștii 1, n-au dreptate în totul, căci în critica introducerii formelor noi se aseamănă; dar protestul lor e în mare parte îndreptățit, căci socialiștii, în deosebire de junimiști, au criticat aceste forme din punctul de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri protestează la această oră în fața Companiei Naționale a Lignitului din Târgu-Jiu... (CORV: 284) A: Iată ce spune, de pildă, Nicolae Manolescu în prefața cărții (IVLRA: 234). Frecvență mare are, în același mediu, și iată cu funcție de evocare/identificare (utilizat pentru prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
egalitatea - minimalizează diferența. XXIV.3. Toleranță și intoleranță în context internațional incontestabil, tema (in)toleranței religioase este una de maximă actualitate. Iată câteva exemple, mai vechi și mai noi, care ilustrează acest fapt. * Germania anilor ’80. Părinții unei eleve bavareze protestează vehement și repetat la adresa prezenței simbolurilor religioase (în mod special a cru cifixului) în spațiul public, mai precis pe pereții unei săli de clasă. Cazul ajunge în mai multe instanțe, iar cele de la regensburg și München resping acțiunea. în schimb
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Frăția Musulmană din Egipt a promis răzbunare. Papa a fost asociat cu predecesorii săi din Evul Mediu care au provocat cruciade pentru care Papa Ioan Paul al II-lea și-a cerut scuze. Mohammed al VI-lea al Marocului a protestat și și-a retras ambasadorul de la vatican. Femeile musulmane purtătoare de văl scandau lozinci de genul „Papa trebuie spânzurat”. Șeful comunităților musulmane din Germania a fost pe bună dreptate indignat de faptul că Papa făcea deose birea dintre creștinism și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe care le-am enumerat, eu le numesc libertăți personale. Și plecând de la religie, opinii sau convingeri, ajung la a doua categorie pe care o voi numi libertăți politice. Libertățile politice pot fi rezumate în trei cuvinte: a vota, a protesta, a se aduna. Și aici încă o dată putem să spunem că ne bucurăm acceptabil de aceste libertăți politice. În cea de-a treia categorie sunt libertățile sociale, pe care le numim adeseori drepturi sociale, dar cred că putem la fel de bine
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
texte suprarealiste” dicteul automat. Pe de alta, se dedau la felurite provocări cu sens politic, stârnesc scandaluri în locuri publice, atacă în presă, cu o violență fără precedent, personalități ale culturii oficializate, unora le organizează procese publice (firește, în contumacie), protestează zgomotos împotriva politicii guvernului (în 1925 condamnă războiul din Maroc), în sfârșit, în 1927, Aragon, Breton, Éluard, Péret ș.a. intră în Partidul Comunist Francez. Revista „La Révolution surréaliste” își schimbă titlul, devenind în 1930 „Le Surréalisme au service de la révolution
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Arbore și C. Bacalbașa. Spre sfârșitul anului 1888 Fundescu este înlocuit la direcția ziarului de I. G. Bibicescu. Gazeta iese complet de sub influența lui Fundescu și devine un oficios al liberalilor, schimbându-se componența redacției și chiar denumirea. Fostul proprietar protestează, face chiar și o încercare, nereușită, să scoată din nou ziarul său. Vechiul T. dispărea astfel, după șaptesprezece ani, pentru a face loc unui ziar nou, „Telegraful român”. La fel ca atâtea alte jurnale politice, cotidianul a publicat beletristică în
TELEGRAFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290124_a_291453]
-
-nchide telegraful... (ies cu grabă.) SCENA III Pristanda: (singur, intră prin dreapta, e puțin mișcat) O făcurăm și p-asta... și tot degeaba. Am pus mâna pe d. Cațavencu... Când am asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat prin toate colțișoarele, am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rezistam la alcool prea mult și nici nu puteam să Îmi permit să consum În timpul programului. Nu știam cum s-o dau ca să nu mă pun În conflict cu el... Mai aduce Încă una. Dar Între timp, după ce eu am protestat și nu m-am putut Înțelege cu el, am ieșit din zonă printr-o grădină și am dispărut. M-a căutat pe urmă scandalizat, că de ce am fugit. A doua zi, santinela de la poartă dă alarma că un camion Ford
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
suferisem o lovitură, dar nu prea puternică, și am zis să mergem după ăștia. Eram Înarmat, aveam un Parabellum de 9 mm... Și am urmărit mașina până unde s-a oprit, unde parcaseră ei, la marginea comunei Jilava. Și am protestat, și am cerut mașina... Și ei m-au somat, și m-au declarat prizonier. Și În felul ăsta am fost silit să rămân cu ei... Zadarnic am Încercat să plec, să cer să mă elibereze, m-au ținut și m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În holul gării până am urcat În tren, Într-un compartiment. Acolo..., nu-mi mai amintesc exact, erau deja acolo, sau au venit ulterior..., dar erau două doamne care, văzându-mă Însângerat la mâini și ținut În condițiile ăstea au protestat: „Se poate domnule...!”. S-au rușinat și m-au dezlegat. Am ajuns la Gara de Nord, am schimbat trenul, am ajuns la Brăila și m-a dus la Securitate. Când ați ajuns acolo? Vă mai amintiți data? Cred că era ultima zi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
provocați de Poliție. Studenții nu tre’ să fie provocați”. Asta am spus. Greșesc!? „Poliția greșește dacă provoacă studenți! Studenții nu tre’ să fie provocați”. Atât am spus și-a și scris așa: „A privit cu simpatie pe studenții care-au protestat Împotriva milițiilor poloneze”... și nu știu mai ce... Altul m-a făcut: „Cel mai bun student din facultate”, da’ nu eram cel mai bun, că erau fetele mai bune. Și după ce am terminat am fost repartizat la Târgu Mureș, ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
monetare latine (Franța, Italia, Belgia și Elveția) având, de altfel, putere de circulație în continuare în țara noastră. În stupefacțiunea generală, dl. Cezar Bolliac, care ocupa fotoliul de președinte, se ridică și, în câteva cuvinte în sensul de mai sus, protestă contra aces tei propuneri pe care o și respinge cu indignare ca amic leale și stabile al stabilității, în aplauze mai unanime, după care voiește să plece îndată, dar este reținut și rugat de către deputați să-și reia locul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-și reia locul de președinte. După dl. Bolliac ia cuvântul dl. Constantin Boerescu ca să sprijine propunerea d-lui Aslan. Însă în mijlocul perorațiunei sale, președintele dl. Bolliac neputând suferi această tentațiune (!) de a se compromite prestigiul dinastiei, aruncă clopoțelul din mână protestând din nou și gătindu-se să iasă cât mai curând din Adunare în care simțea o atmosferă asfixietoare“. După alte considerațiuni, ziarul urmează astfel: „Fatalitatea făcu să cadă, în una din zilele săptămânii trecute, în mâna d-lui Massim un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
794-797). VII Presa va cere înființarea de bănci județene și urbane naționale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastră de exploatarea cămătarilor. VIII Presa va cere cu stăruință aplicarea legii rurale, relativă la împro prie tărirea însurățeilor, protestând în contra oricărei vânzări a moșiilor statului, mai înainte de îndeplinirea prescripțiunilor menționatei legi. IX Apărarea țării este iluzorie fără înarmarea generală a poporului. Presa va stărui pentru realizarea ei: ea va cere asemenea și introducerea exercițiilor militare în toate școlile. X
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple declarațiuni de renunțare. Congresul protestează în contra stabilirii, în mai multe din orașele noas tre, de noi consuli austro-germani cari n-au existat niciodată, cari n-au nici o rațiune de a fi, fiindcă nu se întemeiază pe nici un drept, ci numai pe toleranța arbitrară a guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lei și de argint, de 26 820 000 lei (Costin C. Kirițescu, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, vol. I, Ed. Academiei, București, 1964, pp. 189-190). În legătură cu inscripțiile și efigiile de pe monedele românești, atât Turcia, cât și Austro-Ungaria au protestat, în această perioadă, de mai multe ori, considerând emiterea de monedă proprie un act de neîngăduită independență. Astfel, AustroUngaria își exprima nemulțumirea, în 1868, pentru faptul că pe moneda de 20 lei erau imprimate cuvintele: „Carol I, domnul românilor“, văzând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se opune categoric ca România și Serbia să poată încheia convențiuni comerciale cu statele străine, în specie era vorba de niște convențiuni comerciale ce trebuiau să fie încheiate cu Austro Ungaria. Dar atât Serbia cât și România se apără și protestează. Turcia invocă dreptul ei de putere suverană și contestă statelor tributare capacitatea de a semna convențiuni ca state independente, ceea ce îndeamnă pe sârbi și pe români să procedeze de comun acord. De aci zvonul că o înțelegere militară a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în care se discută o Moțiune, prin care guvernul este invitat să protesteze împotriva noii Constituții turcești în ceea ce privește drepturile României. Nicolae Blaremberg, Manolachi Costachi și Petre Grădișteanu combat Moțiunea pentru cestiuni de formă sau de tactică însă, în realitate, fiindcă aceștia erau acum în opoziție. Ion Brătianu, șeful guvernului, roagă însă Camera ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Europa și o Conferință pentru pace se va întruni, de aceea pregătea terenul din vreme, făcând să răsune lumea cu „barbariile, torturile și celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii înșiși, cei de bună credință și inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și [cu] propagatorii acelor insulte, menite să discrediteze demnitatea Statului român, în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
posesiunile Turciei și suveranul nostru nu poate fi comparat cu un cap de provincie otoman. Guvernul A.S. principelui Carol îndeplinește o datorie din cele mai imperioase declarând nule și neavenite dispozițiunile chartei otomane întru tot ce privește pe România și protestând în modul cel mai formal în contra violării drepturilor noastre garantate de tratate. Răspunderea și consecințele unei violări atât de flagrante cad cu totul asupra guvernului otoman care a rupt legăturile pe care românii au știut să le respecte totdeauna. Guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]