5,549 matches
-
pe dalele de piatră ori e întipărită pe un meteorit, pe Piatra neagră de la Mecca. În fața acestui plan bicolor, nu mă pot împiedica să-l opun pe Tatăl care cântărește, taie și tranșează, Madonei care-și pleacă fruntea și zâmbește pruncului. Viroagă versus grădină. Pietrele lapidării și lemnul supliciului. Scrierea colțuroasă, numai cu consoane, și cea grecească, mai rotunjită, pe care vocalele o fac mai suplă. Nordul câmpenesc și sudul cu aspect de deșert. Hristos n-a vrut să arunce prima
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
primește Ciceiul. Matiaș se hotărăște să coboare în Valahia. Eliberând din închisoare pe Vlad îl trimite în Boemia ca guvernator. Umblă și soli la Lehia și dela Lehia. Dela Veneția; dela Papa. Lui Cazimir Craiu îi naște regina al unsprezecelea prunc. Matiaș vra să se însoare a doua oară și să ia zestre. În primăvara anului 1476 Ștefan coboară în Țara de jos. La 22 Maiu se afla la Iași. Solie turcească pentru bir robii din războiul dela Racova, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dânsa. Gura care grăiește nicicând nu flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de dar pare miere. Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele și desaga cerșetorului nu se umplu niciodată. Să dorești mult, să nădăjduiești puțin, să nu ceri nimic. Pânea altuia nu mă satură. Mânâncă mărul, nu te îngriji de pom. Cine dă săracului dă lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca pruncii care strică jucăriile. Emoționat ca un om care se pregătește de drum lung... Personagiile oneste dintr-o piesă trebuiesc astfel construite încât să le saluți dacă le-ai întâlni pe stradă... Un scriitor a făcut o carte, pornind cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
blonde, în veșminte scumpe, a căror croială ne duce cu gândul la Italia secolului al XV-lea. Nu este vorba numai de portretul domnului, ne aflăm în fața unei compoziții bine construite, în care poziția dominantă o ocupă Sfânta Fecioară cu pruncul în brațe, stând pe tronul la picioarele căruia domnul stă îngenuncheat și îi oferă cartea sfântă. În afara Tetraevanghelelor, au fost copiate un Sbornic în 1474, Vechiul Testament în 1475, Cuvintele pusnicești ale Avvei Dorothei în 1475, iar spre sfârșitul domniei lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În Povești populare din Basarabia. FătFrumos și soarele de Gr. Botezatu, 1995, mama eroului «merge într-o dimineață pe rouă, zariștea dealului, spre răsăritul soarelui și de la aceea purcede să nască un copil»”. Pășind în calea soarelui, mama zămislește un prunc printr-un mysterium, dar îl și predestinează astfel să aibă un traseu solar. Într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, se nasc doi feciori cu părul de aur din două mame și un cal cu coama de aur. Toate cele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
paroxistică a recunoașterii generale pe care o năzuiește tânăra nubilă. Mutarea aștrilor de la locul lor nu este aici urmarea raptului amenințător al zmeilor, ci o ceremonie de decorare, condusă de universul însuși. Aceleași veșminte mirifice apar în colinde purtate de pruncul Iisus sau de Moș Crăciun, ca ipostaze supreme ale cunoașterii și puterii regeneratoare. Uneori însă haina minunată se află la monstrul care amenință lumea și aducerea ei constituie o probă inițiatică: „din lumea cealaltă este adusă puterea asupra stihiilor”. Mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o formă inexplicabilă, punitivă. Motivul blestemului mamei către sugar apare și în cântecele de leagăn: „Haidi liu - liu cu mama,/ Cî mama te-a legăna/ Șî din gurî a blestema” (Izvoare - Neamț). Forma lirică a pasajului din baladă prin care pruncul este menit balaurului și coerența imaginilor poetice ce transcend genurile folclorice semnalează faptul că ne aflăm în fața unui imaginar mitic bine definit. Protecția astrului diurn continuă inclusiv în momentul pășirii pe tărâmul sacru, potrivirea temporală dintre răsărit și ajungerea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în el, fără nici o contagiune periclitantă. Cheile de la porțile paradisiace simbolizează accesul la cunoașterea recompensă, ceea ce reprezintă momentul eliberator al încercării inițiatice. În basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci supusă recluziunii inițiatice. Pruncul îl are naș pe Sfântul Petru, care răspunde imboldurilor venite de la Dumnezeu însuși: „- Cum îi pui numele Petre? - Poi cum să-i pui, Doamne, știu eu?! Să-i pun Petre? - Nu! Să-i punem Frunză-Verde, că-i făcut din frunză
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
morfologic de adverbul iară) se dezvăluie din atitudinea calmă a împărătesei confruntate cu așa un incident. Nici măcar sarcina apărută din senin nu provoacă frisoane, mentalul tradițional este familiarizat cu puterea germinativă din afara umanului. „Mama însăși nu face decât să primească pruncul”. Credințe nenumărate ne informează că femeile rămân însărcinate prin simpla apropiere de anumite locuri: stânci, caverne, copaci, râuri. Sufletele copiilor pătrund în pântec și femeile concep. Oricare ar fi condiția acestor sufletecopii, sunt sau nu sunt sufletele strămoșilor, un lucru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fază fetală. Încă nouă ani de căutări vor aduce eroul la vârsta specifică pentru saltul existențial. „Nouă este măsura gestațiilor, a căutărilor fructuoase și simbolizează încununarea eforturilor, desăvârșirea unei creații”. Într-un basm din Bughea-de-Sus, Argeș, cei nouă ani ai pruncului smuls de un vânt ursit pentru a fi supus inițierii devin o justificare din partea povestitorului pentru plâns: „pă unde călca, numai bolovani; unde punea picioru, numai bolovani. A-ncepu să plîngă șî iel pîn munți, copil mărișor, dă noo ani
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
supus inițierii devin o justificare din partea povestitorului pentru plâns: „pă unde călca, numai bolovani; unde punea picioru, numai bolovani. A-ncepu să plîngă șî iel pîn munți, copil mărișor, dă noo ani, cunoștea tot”. Chipăruș refuză să se nască, asemenea pruncului din Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, motivul acesta fiind, conform lui Lazăr Șăineanu, specific doar basmelor românești. În cunoscutul eseu despre acest ultim basm citat, Constantin Noica remarcă: „ivirea pe lume, dacă nu se petrece în chip orb
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a cădea în timp creează la nivel narativ pretextul pentru incursiunea inițiatică. Promisiunea exagerată din disperare exteriorizează o imagine adânc îngropată în id, acolo unde se retrag scenariile arhetipale. „Semnul lui «a fi întru ceva anume»” este vocația eroică a pruncului neobișnuit, care se supune timpului doar pentru a-l da de la început. Traseul inițiatic nu este doar ursit, cum vedem în balada și colinda șarpelui, ci provocat de neofitul însuși, înzestrat cu puteri asupra existenței încă din etapa formării în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că-i dă doă. Când îi dă doă, gîn’și că-i dă tri” (Vălcău de Jos - Sălaj). Sămânța, simbol al principiului masculin fecund, pare animată de misiunea concepției fantastice. Graba cu care gestația se încheie și creșterea accelerată a pruncului indică nevoia imperioasă de un erou care să înfăptuiască gesturile salvatoare. „Fecunditatea, belșugul, norocul, sănătatea - sau, la un nivel mai ridicat, nemurirea ori tinerețea veșnicăsunt concentrate în ierburi sau arbori; umanitatea sau rasa derivă dintr-o specie vegetală”, credință din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pătrunde în haos. Capacitatea de apotropaion îl menește pe Petrea să parcurgă traseul inițiatic, pentru că forțele malefice nu se pot măsura cu vitalitatea sacră a plantei plăcut mirositoare. Îngrijirea unui „știup dă lemn dă t’ei” (Bughea-de-SusArgeș) duce la ivirea pruncului ce va primi numele Tei-Legănat. Înainte de venirea lui pe lume, continuitatea vieții se afla în pericol, părinții bătrâni nu aveau de la cine „primi o cană cu apă”. Hotărâtă să primească prin vis soluția, bătrâna visează că orice va întâlni moșul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au trecut” (Telega - Prahova). Deși atât fata, cât și băiatul sunt neofiți aici, el este cel care resimte materia mistuită în mod intim, până la o adevărată îmbrăcare spirituală în cenușă. Nu în buzunare, un spațiu profan de depozitare, își așază pruncul reziduurile lemnoase, ci în sân, în spațiul vulnerabil al plexului solar. Într-un basm cules de la prețiosul Gheorghe Zlotar, descoperit de Ovidiu Bârlea în Fundu Moldovei, Suceava, Cenușotcă este de fapt Cenușăreasa, prigonită de mama vitregă, la fel cum Florea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în tainele lumii tenebrelor - iată călăuza de care are nevoie Mistricean. În cazul lui Bogdan-Dimian din balada cu același nume, accentul pare să cadă în mai multe variante pe frăgezimea vârstei: „Vai, cu Bogdan-Dimian,/ Băiețăl de la Ardealî”, „Micul Dălea - Dămean,/ Prunc de doisprezece ani”. Pragul pe care l-a atins eroul este important de două ori: cifra doisprezece conține sugestia unui ciclu încheiat (doisprezece ani formează un an cosmic) și de aici decurge faptul că la vârsta lui Dămean aveau loc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care l-a atins eroul este important de două ori: cifra doisprezece conține sugestia unui ciclu încheiat (doisprezece ani formează un an cosmic) și de aici decurge faptul că la vârsta lui Dămean aveau loc inițierile în cele mai multe triburi primitive. „Prunc” și „băiețel”, Bogdan este personajul care face transparentă ideea de neofit cel mai limpede. Pentru a deveni flăcău de însurat, el trebuie să treacă de proba confruntării infernale cu samovila. Referirile precise la vârsta inițiatică sunt rare, cel mai adesea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
avea frâu/ Chiar din o falcă de zmeu;/ Frâul e din năpârcele/ Oacheșe și frumușele,/ Tot din gură încleștate/ Și din coadă înnodate,/ Cum mai negre și ciudate”. Aflat la vârsta transformării, înarmat cu „trofee” ce sporesc puterea calului său, „pruncul” cu ochi negri, ca oricare alt erou ce face incursiuni în Haos, va actualiza modelul mitic și prin istețime. Etimologic vorbind, numele compus Bogdan-Damian/ Dămean/ Dimian conține toate datele învingătorului arhetipal: numele slav Bogdan înseamnă „dăruit de Dumnezeu”, iar Damian
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare fecior demn de actul benefic al colindatului. Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu numai ce s-a întâmplat in principio, dar află, în cele din urmă, și că el era acolo de față
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în ciuda tuturor batjocurilor îndurate, este singurul care reface echilibrul tulburat al lumii. În basmul Viteazul cu mâna de aur, frații mai mari sunt „frumoși de ți-era dragă lumea cu dânșii”, „așa de mândri că se minuna lumea de dânșii”. Pruncul care vine să răscumpere eșecul fraților întreabă de ei, imediat ce dobândește capacitatea logos-ului. Ființa lui constituie întotdeauna o treaptă superioară față de progeniturile ce i-au premers, este „mai vioi și mai viteaz decât dânșii” „și mai deștept dintre toți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a pasivului fiind metafora pentru epuizarea puterii de rod a lumii. Arhetipuri ale eroizării Ruperea de lume Pentru homo religiosus viața curge între vadurile bine delimitate ale nivelurilor magice de percepție a lumii. Venit în lumea albă și asimilat ei, pruncul crește marcat de feminitatea mamei. Când etapa aceasta se încheie, este nevoie de o rupere brutală de sfera maternă a familiarului, pentru ca flăcăul sau fata nubilă să demonstreze la nivel simbolic că sunt capabili să întemeieze o familie. Finalitatea riturilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Preludiul la adevăratele fapte vitejești face instanța epică să treacă rapid peste descoperirea dușmanilor arhetipali, definitivată rapid prin perfectul compus al indicativului. Gestul repetabil al vânătorii ține însă de un alt timp, de tiparul atemporal al inițierii virile, actualizat de pruncul cu naștere nefirească. Importanța fundamentală a acestei ocupații istorice reiese din testamentul împăratului tată, care modelează traseul inițiatic al urmașului său prin interdicția - mesaj ce conține localizarea magică: „Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o fo’ zua mai mare./ Mă-sa-așe l-o blăstămat:/ - Sugă șerpțî carnea ta,/ Cum mi-ai supt tu inima./ Sugă șerpțî trupu tău,/ Cum mi-ai supt tu piaptu’ meu” (Gârdani - Maramureș). Se remarcă în colinde localizarea „greșelii” eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să așeze trandafiri (lat. Rosae > Rosalia) pe morminte și marcau cultul morților prin această jertfă, Rusaliile se serbează la cincizeci de zile după Paști, printr-o suprapunere a mitului latin peste sărbătoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]