7,992 matches
-
ceea ce ne reduce doar la 24 oameni. Se resimte lipsa de încorporare a țăranilor... 7.08 ...Azi se împlinesc 9 luni de constituire a guerillei, cu sosirea noastră. Din cei 6 de la început, 2 sunt morți, unul dispărut și doi răniți. Eu cu astma de care nu știu cum să scap. August a fost fără îndoială luna cea mai proastă în ceea ce privește lupta... Ne aflăm într-un moment de decădere a moralei noastre și a legendei noastre revoluționare... 10.09 ...Azi, după ceva mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pentru spitale.] (Ediția a II-a, 1996, p. 7. ) Strânsesem nu numai doamnele patroane ale Societății „Regina Elisabeta“, dar multe prietene și cunoștințe, pe surorile mele și pe cumnata mea Adina, ca să organizăm în Azilul de bătrâni un spital de răniți. Localul era nimerit cu multele lui odăițe, convenea pentru îngrijirea ofițerilor. Comitetul doamnelor și consiliul de administrație aprobară ideea mea, în afară de doamna Lydia Phi lippescu, care nu admitea evacuarea nenorociților bătrâni în mănăstirile din împrejurime și la gazde în oraș
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plătite de Societate. Pentru prima oară mă aflam în neînțelegere cu cea mai bună tovarășă de lucru, căci cu dânsa și soțul ei organizasem Azilul și muncisem de la 1898 până la 1916. Scopul Societății, pentru mine, dispărea față de război și soldatul rănit trecea înaintea oricăror mizerii civile. Am discutat, nu am cedat nici una, dar unanimitatea membrelor fiind de partea mea, dânsa se retrase din comitet. Cu o activitate febrilă, ne puserăm pe lucru la instalarea serviciului de primire a răniților, cu etuva
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și soldatul rănit trecea înaintea oricăror mizerii civile. Am discutat, nu am cedat nici una, dar unanimitatea membrelor fiind de partea mea, dânsa se retrase din comitet. Cu o activitate febrilă, ne puserăm pe lucru la instalarea serviciului de primire a răniților, cu etuva și vestiarul într-o clădire anexă, legată de spital prin băi și dușuri; sălile de operație, la ambele etaje. Reglementarea serviciului era un model. Doamnele nu meroase, împărțite în trei echipe, veneau cu automobilul dat îndată spitalului nostru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sălile de operație, la ambele etaje. Reglementarea serviciului era un model. Doamnele nu meroase, împărțite în trei echipe, veneau cu automobilul dat îndată spitalului nostru și cu o camionetă. Instalarăm două săli de operație și două servicii de chirurgie, numărul răniților fiind foarte mare. Fiecare etaj își avea organizația sa. Jos, dr. Virgil Popescu, care avea titlul de medic-șef al Spitalului nr. 108, lucra cu o activitate și un devotament exemplare. La evacuare, porni în Moldova, luând toate aparatele și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deșarte, nimic nu fac. Noi treceam prin toate chinurile, speram și deznădăjduiam, nu de victoria finală, dar de învingerea vremelnică. Ionel era foarte nenorocit, fiecare lovitură răsuna în el, i se părea că este răspunzător față de fiecare mort, de fiecare rănit. Lumea înnebunise, toți își as cundeau ce aveau mai prețios, îl porneau la Iași și în urmă la Mos cova; asemenea, arhivele, tablourile pinacotecii și ale colecțiilor particulare, dosarele de la Creditul Rural, tezaurul Băncii Na ționale și cu el tot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe nevestite, ca Miza Alimă neștianu; fiul ei era deja în Moldova. Răniții soseau din toate părțile; doctorii francezi, români porniseră luând cu ei toate in strumentele și materialul chirurgical; rămăsesem în mizerie mare. Bieții soldați soseau morți de oboseală, răniți și zicând cu durere: „Cum să le ții piept? Ce mai scule au!“ Spitalele din Craiova s-au evacuat, ni s-au trimis 150 de răniți supranumerari ca să-i adăpostim, să-i odihnim, să-i pansăm și să-i primenim
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
strumentele și materialul chirurgical; rămăsesem în mizerie mare. Bieții soldați soseau morți de oboseală, răniți și zicând cu durere: „Cum să le ții piept? Ce mai scule au!“ Spitalele din Craiova s-au evacuat, ni s-au trimis 150 de răniți supranumerari ca să-i adăpostim, să-i odihnim, să-i pansăm și să-i primenim între două trenuri. De aici sunt îndreptați la Galați. Bombele plouau la Buftea (unde se știa că este regina): 66 în două ore. Nadejda Știrbei 48
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bru tal, precum agonia e mai chinuitoare decât moartea însăși. Spitalul ne era o diversiune. Din lipsă de trenuri nu putusem evacua pe toți răniții transportabili. Bieții soldați plângeau, văzându-se condamnați la captivitatea în mâna germanilor. Matei Ion, sergentul rănit și îngrijit de noi a doua oară, se bucurase să plece din nou pe front, dar a trebuit să rămână. Ca să țină ordinea și să ajute populația Bucureștilor, guvernul lăsase pe Lupu Costache, ministru de interne, pe Emil Petrescu, primarul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe jos cu armele lângă ei. „Ce faceți, le strigai, fugiți! Vin germanii!“ Ei nu știau nimic. Se ridicară în pripă și, uitându-și oboseala, fugiră înainte. Nu știu de au scăpat. Trebuia să rămân la spital ca să susțin moralul răniților și al personalului. Soldații erau disperați să cadă prizonieri, unii plângeau, alții se văitau de ce nu au murit în luptă. Nu le vorbeam decât de victoria finală. Când m-am întors seara acasă tot se mai scurgeau trupele române fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne-au trimis 45 de soldați bolnavi la spital. I-am instalat în două săli de jos cam întunecoase, cu totul izolați de răniții români. Îndată am reclamat prin Crucea Roșie că bolnavii nu puteau rămâne într un spital de răniți. Unele doamne, voind să afle știri de la dânșii, se arătau prea amabile cu ei, până li s-a atras atenția că numai îngrijiri medicale trebuie să le dăm. După puține zile i-am văzut plecând, cu multă ușurare, la Spitalul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Acum sunteți în spital german.“ „Dar crezi d-ta că o singură infirmieră de ale noastre ne spune o vorbă bună?“ Lucru care m-a mirat mult, precum și vizita lui, al cărei scop adevărat nu l-am descurcat. Șaizeci de răniți români au înlocuit pe germanii plecați. Îngrijirile erau din ce în ce mai grele. Surorile cele mai bune ne-au fost luate și trimise la Alexandria, unde aveam 1 500 răniți fără ajutor medical aproape. Ni s-a spus că pe toate câmpurile de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcut slujba, a pomenit pe rege și familia regală. Pe urmă doamna Maria Brăiloiu, cu Steaua și Vicleimul organizate de Tibișoi și corurile ei cele mai bune, le-a făcut o serbare pur religioasă, dar atât de tristă! Mulți dintre răniți plângeau, se gândeau acasă, eu, într un colț printre ei, plângeam cu ei, pe ei, gândindu-mă la cei depărtați. La sfârșit însă, ca copiii, răniții uitaseră de necazuri și râdeau în hohote. Unul se costumase și cânta din clarinet
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să atragă atențiunea celorlalți asupra datelor de familie, cu speranța că vor trece nebăgate în seamă. Eram ca struțul din fabulă. Bineînțeles, am ascuns mamei știrea din ziarul german cu accidentul de tren de la Ciurel. Se vorbea de 300 de răniți, noi nu credeam. Spuneau că a fost și Belloy. A și fost, precum atâția alții, unii morți, alții scăpați ca prin minune, alături de tovarășii lor carbonizați. Ne temeam pentru Ion Pillat, atașat pe lângă ofițe rii francezi, aveam ca o presimțire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încredințându-i viața și averea noastră, de trebuia să plecăm, după cum declarase la intrarea lui în Capitală. Adăugai că rămăsesem aici ca directoare de spital, cu încrederea că guvernul imperial nu ne va persecuta, ci ne va susține în îngrijirea răniților și ajutorarea săracilor civili. Am trimis și o petiție oficială și înregistrată lui Lupu Costache, ca autoritate română răspunzătoare de viața și averea noastră. În fine, după cererea acestuia, o scrisoare către șeful poliției, cerând amânarea hotărârii nr. 2524. Marghiloman
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iași; n-au ajuns decât până la Buzău, unde trenul fu capturat de germani. Pe de altă parte, mănăstirea, cu tot ce conținea în ea, a fost respectată. Tot acel diacon ne confirmă ex ploziunea fabricii de muniții de la Ploiești: morți, răniți și 200 000 lei pagube. plimbare cu escorta De când fusese oprită d-na Rătescu, nu mai aveam așa de regulat corespondența, deși emisarii nu ne-au lipsit: cei doi preoți, trei maici, grădinarul etc. Ni se părea însă că suntem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost aproape în în tre gime prinse. Atunci colonelul Berindei, ca să scape de această soartă, a luat-o peste munți călare, îmbrăcat în mocan, părăsindu-și soldații. Ceilalți, cu părintele Justin, au fost duși la Târgoviște. El a îngrijit de răniți și de bolnavi în spitalul militar. Acum era în permisie la Cernica, visând numai cum să poată răzbi peste front în Moldova. Era foarte simpatic și noi foarte emoționate auzindu-l povestind cu foc și încredere. [Într-adevăr la 21
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și lui Vintilică ca să o însoțească. Copilul a fost lăsat mai multe ore la mama, încântată de a-l găsi crescut și dezvoltat. Se întrunise întreaga fa milie ca să-l vadă. Toți erau remontați de rezistența și bravura armatei noastre. Răniți vrăjmași erau așa de mulți, încât, după ce s-au um plut toate spitalele germane, au evacuat în grabă pe ale noastre: Poduri și Șosele, Colțea; Ortodoxia fusese împărțită pentru amândouă armatele, dar Didina Cantacuzino, Zoe Romni ceanu și surorile, lăsate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Costache, am dat câte 10 lei la cei care, din cauza infirmității, lor nu putuseră să lucreze. Ca să sfârșesc cu Lili Fălcoianu, mai aflai că vreo zece prizonieri, fugiți din lagărul St. Frères și unii cunoscând, probabil, Azilul ca foști răniți îngrijiți acolo, au venit și s-au adresat la directoare, rugând-o să-i ascundă până a doua noapte, când aveau de gând să fugă în Moldova și acasă. Se schimbase însă atmosfera la Spitalul 108, Lili chemă garda germană
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plin de viață, cu simțiminte bune, gentil și cu farmecul familiei sale. În episoadele cele mai tragice, îl umfla râsul aducându-și aminte de un caraghioslâc: fusese la groaznica nenorocire de la Ciurea; după ce ne descrise ciocnirea, prăbușirea vagoanelor, incendiul, țipetele răniților și gemetele muribunzilor: „Și eu n-am avut nimic, alături de atâția nenorociți, nici vecinul meu, care, ieșind din vagon, nu uită un curcan mare ce ducea acasă, curcanul mirosea a fript foarte ispititor!“ Și râdea cu poftă! corespondența cu iașii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de 150 pe 5 coroane, de teama pogromurilor la plecarea armatei germane. Moartea dramatică a lui Tisza, împușcat de trei soldați răzvrătiți în salonul lui, între fii sa și nevastă-sa, care voind să-l apere a fost și ea rănită, îi făcea un sfârșit impresionant și mai simpatic decât merita, dar dezvelea mentalitatea armatei maghiare. Ungaria nu ne mai interesa, o știam pierdută, dar ne bucuram de intrarea trupelor noastre în Bucovina, proprio motu, se zicea. La Iași, reprezentanții Antantei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un frumos costum de Vâlcea, ne iese înainte și ne poftește în strane; celelalte doamne îi întorc spatele și ne spun că nu vor să o mai cunoască din cauza purtării ei în timpul războiului, când n-a lu crat decât pentru răniți austrieci și unguri, a dat concerte pentru ei și i-a primit în casă pe inamicii noștri. Biserica este mare și cu proporții bune, dar absurd decorată cu desenuri de scoarțe românești în loc de chenarele bizantine, care s-ar fi potrivit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
surorile și ceru să [se] telegrafieze la Iași ca să vină fiul său. A doua zi sosi un băiat lung și subțire, la fel cu Io nel la aceeași vârstă; Vintilă îl aduse de la gară și îl duse lângă pa tul rănitului. Era prima lor întrevedere, mișcătoare pentru amândoi, mai ales în acele momente tragice. Bineînțeles, nu și putură vorbi, tatăl prea suferind, copilul prea sfios. Numai mama era de față. Când însă trecu dincolo și se văzu între atâtea chipuri necunoscute
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în pantofi, dar fără a profera o silabă, ieși repede și ajunse din urmă pe Ionel, susținut de sub brațe de doi oameni; nu voi să-i turbure și în tăcere, la un pas după ei, intră în curte. La ușă, rănitul pierdu cunoștința, dar personalul alergă, îl luă pe sus și îl culcă pe pat. Mama era lângă el, venise și Eliza. Ionel, îndată ce-și găsi cunoștința, întrebă de toți frații și surorile și [spuse] să telegrafieze la Iași după
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
manifestările. Pesemne că de acolo i s-a dat acest ordin, refuzându-i concursul armatei germane. Pe de altă parte, pe Calea Moșilor, armata germană s-a luptat și a tras contra legionarilor. În Piața Teatrului a fost luptă cu răniți și morți. Erau lacuri de sânge. La Dinu, de unde retrăsese garda, au pus-o din nou mult mai numeroasă, sub conducerea unui ofițer care comandă, și pe a lui Rioșanu în imobilul Dacia din Bulevardul Dacia și [din] Dionisie. 27
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]