5,656 matches
-
Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p. 392. 47 Despre receptarea folclorului la Collège de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre perspectiva "transnațională" făcută astfel posibilă, în Cornis-Pope, Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe, III, pp. 277, 278, 351sqq. 48 Ion Breazu, Michelet și românii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ar măsura după reacția pe care lectura operei lor o stârnește în publicul de azi. Dacă aceasta este entuziastă, actualitatea, adică perpetua tinerețe a clasicului, e asigurată. Dacă nu, nu... În ce mă privește, n-aș acorda atâta credit teoriilor receptării, renunțând la imanentismul valorii estetice. Să nu uităm că sunt poeți mari, dar ermetici, ori vizionari ale căror fantasme creatoare s-au lovit ca de un zid de percepția comună, de gustul nu îndeajuns de rafinat al contemporanilor. Aș schimba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
acestei hotărâri reiese din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în limba maternă a credincioșilor 432. În același jurnal era consemnată, la data de 6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la Mănăstirea Benedictină din Einsiedeln 434 (locul de proveniență a episcopului Netzhammer), a făcut ca redactorul Auner să realizeze un număr special (pe 6 aprilie 1913) al revistei, dedicat acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresat membrilor parohiei Sfântul Iosif. Toate publicațiile s-au adresat comunității catolice, însă ele erau specializate, având (așa cum am mai menționat) un public țintă precis și diferit, care era îndemnat să se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
chiar vreo câțiva ne-au arătat dorința ca acest buletin să fie răspândit și în alte parohii. În aceste două numere, buletinul a avut un caracter cu total local, dar în numerele viitoare va avea un caracter inter-parohial..."800. Această receptare bună a revistei Viața s-a datorat sfaturilor practice oferite de autori locuitorilor de la țară. În condițiile existente în România, presa catolică a fost privită și primită pozitiv de majoritatea populației țintă; firește că au existat și contestatari cum reieșea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mistic al lui Christos. Poziția monocrată a Papei a rămas neschimbată, deoarece Suveranul Pontif era situat în imediata descendență a lui Christos din punctul de vedere al autorității, iar episcopii erau o deviație directă din oficiul pontifical. Sfântul Scaun, în pofida receptării unui filon spiritual care venea din istoria sa îndelungată, miza în continuare pe ideea unei societăți creștine catolice, în interiorul căreia, în raport cu statele, revendica o "potestas indirecta", iar presa a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, Editura Victor, București, 2003, p. 106. 301 Ne referim la teritoriul României Mari, chiar dacă analiza presei catolice pornește de la începutul secolului al XX-lea. 302 Din raportul întocmit de J. Georgescu și M. Teodorian Carada cu ocazia participării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de numeroase alte texte fără de care el nu ar putea fi și aceasta se întâmplă sub formă de schimb, de grefă, de dialog, de apropiere, de colaj, de confruntare, de corelație, de incorporare, de inserție, de integrare, de memorie, de receptare, de surse, de transformare, de transpoziție, de transplantare, de travestire etc. Muguraș Constantinescu a putut astfel să pună în valoare în Cartea ospitalității elemente de ospitalitate în fenomenul intertextualității, calificând epigraful drept invitat de onoare, plasat în capul mesei, citatul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și socială. 1) Funcția praxiologică sau operațională se referă la faptul că prin evaluare se activizează procesul didactic. Evaluarea solicită efectuarea unor operații didactice specifice, un anumit gen de prelucrare și manipulare logică, gnoseologică și psihosocială. Spre deosebire de produsele mass-media unde receptarea înseamnă și finalizare, activitatea didactică prin evaluare implică o elaborare analitică și retroactivă. Fără evaluare activitatea didactică devine superficială echivalentă din punctul de vedere al eficacității gnoseologice cu impactul mass-media. Integrarea evaluării în activitatea didactică necesită o delimitare clară, a
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
un mijloc de comunicare în masă, fiind utilizat în favoarea publicului. În mass-media, radioul a devenit noul partener al presei scrise și al televiziunii și nu concurent, cum consideră unii. Noutatea pe care o aduce radioul,din punct de vedere al receptării mesajului, este aceea că receptorul intra în posesia evenimentelor pe masura ce acestea se derulează.Mai mult, nu se poate compara rapiditatea transmiterii informațiilor de către radio cu cea a presei scrise sau cu cea a televiziunii. Cu toate acestea, radioul nu are
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Apariția televiziunii, ca fenomen nou în anii Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale ’60, a fost văzută ca venind să niveleze, să omogenizeze, să masifice publicul . Televiziunea, ca mijloc de comunicare, beneficiază de anumite particularități în ceea ce privește transmiterea, prelucrarea și receptarea informațiilor.Asa cum scopul comunicării este de a ne face înțeleși și de a transmite cât mai clar ceea ce dorim, la fel și televiziunea, prin mesajele pe care le comunica, trebuie să permită telespectatorului o înțelegere imediată a evenimentelor, a
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Pe de o parte, la nivelul comunicării de masă, feed back-ul se reduce, procesul de role-taking este mai puțin accesibil ; pe de altă parte, obținerea unui feed-back puternic este o caracteristică a comunicării interpersonale. Cu toate acestea, gradul și intensitatea receptării informațiilor difuzate de media sunt tot mai des verificate și analizate prin sondajele de opinie. Așadar,feed-back-ul este unul indirect, dar există cu siguranță și influențează modul de abordare și de transmitere a mesajelor în viitor. 1.4.2.Comunicarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
publice Relațiile publice se dezvoltă continuu, reflectând creativitatea specialiștilor, evoluția tehnologică și noi căi de a atrage atenția publicului țintă. „Relațiile publice online sunt acea parte a relațiilor publice care folosesc mediul electronic de comunicare drept suport de emitere și receptare a mesajului, urmărindu-se atingerea unui public care are acces la acest mijloc comunicațional și venind astfel în sprijinul obiectivelor de relații publice în general”. În prezent, relațiile publice online înseamnă relații publice desfășurate pe Internet sau ePR. Așa cum s-
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
un mijloc de comunicare în masă, fiind utilizat în favoarea publicului. În mass-media, radioul a devenit noul partener al presei scrise și al televiziunii și nu concurent, cum consideră unii. Noutatea pe care o aduce radioul,din punct de vedere al receptării mesajului, este aceea că receptorul intra în posesia evenimentelor pe masura ce acestea se derulează.Mai mult, nu se poate compara rapiditatea transmiterii informațiilor de către radio cu cea a presei scrise sau cu cea a televiziunii. Cu toate acestea, radioul nu are
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fenomen nou în anii Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 32 ’60, a fost văzută ca venind să niveleze, să omogenizeze, să masifice publicul . Televiziunea, ca mijloc de comunicare, beneficiază de anumite particularități în ceea ce privește transmiterea, prelucrarea și receptarea informațiilor.Asa cum scopul comunicării este de a ne face înțeleși și de a transmite cât mai clar ceea ce dorim, la fel și televiziunea, prin mesajele pe care le comunica, trebuie să permită telespectatorului o înțelegere imediată a evenimentelor, a
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
masă, feed back-ul se reduce, procesul de role-taking este mai puțin accesibil ; pe de altă parte, obținerea unui feed-back puternic este o caracteristică a comunicării interpersonale. Cu toate acestea, gradul și 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 33 intensitatea receptării informațiilor difuzate de media sunt tot mai des verificate și analizate prin sondajele de opinie. Așadar,feed-back-ul este unul indirect, dar există cu siguranță și influențează modul de abordare și de transmitere a mesajelor în viitor. 1.4.2.Comunicarea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
publice Relațiile publice se dezvoltă continuu, reflectând creativitatea specialiștilor, evoluția tehnologică și noi căi de a atrage atenția publicului țintă. „Relațiile publice online sunt acea parte a relațiilor publice care folosesc mediul electronic de comunicare drept suport de emitere și receptare a mesajului, urmărindu-se atingerea unui public care are acces la acest mijloc comunicațional și venind astfel în sprijinul obiectivelor de relații publice în general”. În prezent, relațiile publice online înseamnă relații publice desfășurate pe Internet sau ePR. Așa cum s-
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă: Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 655- 656.</ref> Junimism, conservatorism și moderație. O încercare de contextualizare Unul dintre elementele definitorii ale receptării Junimii în mediul cultural românesc este tendința de a distinge între acțiunea politică și reflecția intelectuală asupra politicului, pe de o parte, și campaniile destinate să impună un nou canon și să stabilească o direcție de evoluție în câmp literar
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este un detaliu care nu poate fi ignorat de o exegeză care amendează vulgata partinică.<footnote id=”1”Textul lui Z. Ornea, Junimea și Junimismul, publicat a doua oară în 1975 la Editura Eminescu, rămâne un reper central în economia receptării postbelice a fenomenului junimist.</footnote> În definitiv, în această formă radicalizată ideologic și influențată de lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui Z. Ornea, Junimea și Junimismul, publicat a doua oară în 1975 la Editura Eminescu, rămâne un reper central în economia receptării postbelice a fenomenului junimist.</footnote> În definitiv, în această formă radicalizată ideologic și influențată de lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne. Plasând junimismul în tabăra „reacționară“, E. Lovinescu deschidea o linie de interpretare extrem de influentă în posteritate. În pofida meritului istoric
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
raportăm la numărul studiilor și articolelor. în concluziile capitolului despre Maiorescu, editat și în volum, G. Ivașcu realizează și un rezumat al lucrărilor legate de această personalitate, oprindu-se și la cele din perioada comunistă: „După al doilea război mondial, receptarea lui Maiorescu, ca și a atâtor alți scriitori și ideologi din trecut, înregistrează o curbă sinuoasă de-a lungul căreia un prim moment este acela al respingerii «ân bloc» a activității acestora, considerată global, sub specia reacționarismului. O asemenea etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
document se face propunerea de a se manifesta „stăpânire de sine și răbdare, înțelegere față de poziția unor partide precum P.S.U.G. și P.C. din Cuba, care, în virtutea unor condiții specifice ale dezvoltării lor, se confruntă cu dificultăți importante în receptarea și realizarea restructurării economice și democratizarea societății”. Referindu-se în mod concret la România, în Memorandum se consemnează că „persistă atmosfera sufocantă a cultului personalității și guvernării autoritare a lui Ceaușescu. Acesta caută să izoleze România de influența noastră, încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru și criteriile de alegere a subiecților nu sunt expuse dintru început, iar cititorul este lăsat să le descopere singur. Considerăm totuși că era necesară o explicație care să detalieze metoda de lucru și alte aspecte lămuritoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o teorie a "semnului figurativ, comparabilă cu cele pe care le posedăm pentru alte categorii de limbaje", o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de imprimare și difuzare în masă a imprimatelor în societățile industriale. Aici se operează transformarea Spectatorului în Lector, ceea ce înseamnă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]