8,522 matches
-
și mai suple, mai credibile ca dicțiune decât cele ale unui Gabriel Garcia Marquez. Devălmășia fabulației și a vocilor încrucișate nu este decât aparentă, căci ea, materia epică, crește riguros într-o construcție fără cusur. Efectele stilistice, desele enjambements de relatări și comentarii, inventarierea realului în adevărate cascade mnemonice, reacreditarea simultană a unor episoade disparate în timp și spațiu, ieșirea subită din planul depoziției în direct și cuplarea la un prezent presupus a se derula în absența naratorului, risipa energetică a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ferma cu pricina ascunde un complex subteran, o veritabilă casă a ororilor (pentru care autorii britanici sau olandezi par să aibă o voluptuoasă slăbiciune). Este și cazul lui Michel Faber, care, de la realismul canonic al romanului british, trece direct la relatarea horror, stilul fiind aproape științific, în ciuda cruzimii și violențelor riturilor săvârșite de personalul format din alieni cu aparențe umane. Masculii livrați de Isserley, după ce sunt rași, purificați chimic, decerebrați și castrați, sunt puși la îngrășat în niște țarcuri și boxe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sonore și vizuale) viața profundă a Martei (ratată prin moarte), avându-se mereu prezent pe sine și propria narațiune, substitut târziu al contratimpului comunicării în care sunt prinse cam toate personajele. Asimilând drama aferentă, naratorul va ieși din umbra tăcerii, relatarea fără constrângere a faptelor, condiția mărturisirii fiind o eliberare de orice presiune psihică, fie că e vorba de vinovăție, conștiință încărcată, remușcare (a se vedea în acest sens scena finală Victor-Deàn). Romanul lui Marías este nu numai un recital al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a.m.d. Din acest punct de vedere, mesajul polemic al cărții include veștejirea mentalității ipocrite, întreținute ani în șir, artificial și nesănătos, de recent defuncta ideologie colectivistă. Spre a-i face parcă în ciudă, autorul nu ezită să-și agrementeze relatarea cu cruzimi de limbaj, mai ales cuvinte numind părți anatomice și acte fiziologice "rușinoase", ce revin, uneori absolut gratuit, epatant, de dragul sincronizării cu un anume curent (vizibil și în literatura română) al dezinhibării autenticiste. Esterházy, departe de a ridica sexul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un purgatoriu de patimi suprareale, ea nu ezită să i se substituie până și în actul artistic. În schimb, fondul ei bovaric, bine disimulat, reizbucnește cu ocazia întoarcerii la Sunne a lui Edwin, iubirea de-o vară din adolescență. Conform relatării lui Stellan, Edwin intră în scena romanului penibil de beat și de mototolit, intervenind asupra unei afirmații făcute public de pastorul Cederblom: ceea ce acesta luase drept Oceanus Procellarum, era de fapt Mare Tranquillitatis/Marea Liniștii. Lucru de care Edwin era
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
merită a fi amintite în acest sens și eliadesca poveste a Castelanului, spectacolul cu gladiatori organizat deMagistrat, activismul minorității de pitici din oraș și apocaliptica apariție a lupilor albi, secvențe ce au darul de a spori impresia de hiperrealism al relatării, bazate pe un scenariu alegoric.Subminat de iminența unui final, a fatalității ce a stigmatizat comunități celebre în istorie prin viciul contra naturii și dumnezeirii. Cheia de boltă a romanului construit după strategia amânării și a suspansului, este deținută totuși
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
l-a înscris pe fiul ei, pentru anul școlar 1894∕1895 la București, la Liceul “Matei Basarab”. Prin intervenția acelorași colegi i au fost asigurate masa la un internat particular, iar cazarea într-o cameră a Societății Dacia Traiana. Din relatările lui Alexandru Lapedatu expuse în Amintirile sale aflăm despre societatea respectivă că: ,, Societatea Dacia Traiana era o societate de ajutor mutual în care se întrețineau și cultivau sentimentele naționale ale românilor de peste munți prin cântece, jocuri, întruniri și petreceri naționale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
perioada ieșeană a fost o perioadă benefică din punct de vedere intelectual, în pofida greutăților materiale. Aflat la o vârstă la care capacitatea de asimilare și receptivitatea erau la cote maxime, Alexandru Lapedatu a dobândit cunoștințe temeinice de cultură generală. Conform relatărilor sale, studia cu interes pe Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc si Ioan Slavici. Cu același interes citea clasicii literaturii ruse, cât și pe Emile Zola. Totodată și-a descoperit interesul pentru studiul istoriei în genere și al istoriei românilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Lapedatu, op.cit., p. 155. 17 trebuie socotită ca o reacție la lipsa de metodă și de rigoare documentară a istoriografiei de factură romantică. Noua școală punea accent pe următoarele elemente: tipărirea de izvoare și analiza critică a acestora, obiectivitate în relatarea faptelor istorice, rigoare în reconstituirea lor, cât și înțelegerea acestora. Se adaugă sprijinul pe documente în realizarea interpelării faptelor. Din punct de vedere tematic, școala critică se îndreapta spre o istorie mai mult pozitivă, politică și evenimențială. Rolul ei de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
să formuleze un mesaj propriu care ar include elementele esențiale ale mesajului prezentat mai sus. În afară de aceasta în anumite cazuri, unele elemente ale mesajului de începere pot lipsi. De exemplu, nu este nevoie de prezentare dacă toți se cunosc etc. Relatările părților si identificarea problemelor. La această etapă mediatorul le va propune celor implicați în conflict să povestească, pe rând, despre ceea ce s-a întâmplat si cum se simt ei. După ce fiecare parte povestește, mediatorul rezumă pentru a se convinge că
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
etapă mediatorul le va propune celor implicați în conflict să povestească, pe rând, despre ceea ce s-a întâmplat si cum se simt ei. După ce fiecare parte povestește, mediatorul rezumă pentru a se convinge că mesajul a fost înțeles corect. Pe parcursul relatării, folosind diferite tehnici, mediatorul clarifică esența conflictului din toate părțile. Întâi de toate mediatorul alege cine va vorbi. Structura acestei etape este următoarea: Mediatorul spune primului elev: Povestește ce s-a întâmplat. (În acest timp el ascultă folosind tehnicile de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
a întâmplat. (În acest timp el ascultă folosind tehnicile de comunicare si ascultare învățate.) Mai ai ceva de spus? (După ce primul elev a terminat de vorbit, mediatorul rezumă ceea ce a fost spus.) Aceiași pași sunt folosiți si pentru a asculta relatarea celuilalt elev. După aceasta mediatorul întreabă fiecare parte: Ce simțăminte, emoții ți-a provocat situația de conflict prin care ai trecut? Înainte de a trece la identificarea soluțiilor, mediatorul întreabă dacă fiecare parte mai are ceva de spus. Schema prezentată mai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Va vorbi prima Mădălina, deoarece ea a cerut să fie rezolvat conflictul prin mediere.” Adresează-te primei părți: „Spune ce s-a întâmplat si cum te simți.” După aceasta, în calitate de mediator, rezumă cuvintele si întreabă dacă ai înțeles corect. Dacă relatarea este cam confuză, pune întrebări de clarificare. Procedează la fel si cu partea a doua. În timp ce asculți părțile, nu uita să folosești tehnicile învățate la modulul Comunicarea (formularea si adresarea întrebărilor, ascultarea activă, limbajul non verbal etc.). Alternativă. Pentru ca să fie
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
fizic S-a prezentat A verificat dorința părților de a fi mediate A explicat rolul său si esența medierii A explicat regulile medierii A verificat acceptarea regulilor de către părți A verificat dacă părțile au întrebări Fișă de observare a etapelor relatărilor părților si stabilirii problemelor. Ascultă activ relatările părților Identifică faptele si simțămintele Rezumă mesajele astfel încât toți să-l înțeleagă în același fel Încurajează dialogul constructiv si eficient (utilizează mesaje focalizate pe „Eu”, aduce aminte părților să respecte regulile, folosește întrebări
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
părților de a fi mediate A explicat rolul său si esența medierii A explicat regulile medierii A verificat acceptarea regulilor de către părți A verificat dacă părțile au întrebări Fișă de observare a etapelor relatărilor părților si stabilirii problemelor. Ascultă activ relatările părților Identifică faptele si simțămintele Rezumă mesajele astfel încât toți să-l înțeleagă în același fel Încurajează dialogul constructiv si eficient (utilizează mesaje focalizate pe „Eu”, aduce aminte părților să respecte regulile, folosește întrebări etc.) Clarifică detaliile Fișă de evaluare a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în Viena timpului. Ceea ce acuza Kraus la acest gen era amestecul relatării faptelor cu opiniile autorului. Lumea sentimentelor și reflecțiilor foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera că amestecul până la deplină indistincție a faptelor și a reacțiilor personale față de ele înseamnă nu numai o manipulare a opiniei publice prin
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pasionat în lunile și anii care au urmat despre ceea ce îl interesa cel mai mult: despre relația tensionată cu sine, despre religie, literatură și artă, cu deosebire despre ceea ce a dorit să spună în Tractatus. Corespondența lor și, mai ales, relatările lui Engelmann sunt de cel mai mare interes pentru cunoașterea omului Wittgenstein și pentru lectura operei sale de tinerețe. Scrise în ultimii ani ai vieții lui Engelmann și neîncheiate, aceste amintiri au apărut la o jumătate de secol după elaborarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
afecțiune puternică și adâncă față de el și, presupun, l am cunoscut bine, sunt foarte sigură că nu l-am înțeles. Cred că este greu să nu oferi o versiune a atitudinilor sale care să-ți fie ție accesibilă, dar atunci relatarea este de fapt numai despre tine; este infectată de propria mediocritate sau micime sau lipsă de complexitateă“52 Despre cei zece ani, care au trecut până în 1929, când Wittgenstein a revenit la filozofie, s-a vorbit ca despre „anii săi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ale acestei zbateri chinuitoare. Ca și încercările repetate ale lui Wittgenstein de a și anihila vanitatea prin acte de penitență. Încă în 1931, la scurt timp după ce a început să predea la Cambridge, a simțit nevoia să pună pe hârtie relatări despre momente ale vieții sale care îi inspirau sentimente de rușine și de căință. Le-a cerut unor membri ai familiei sale, prietenilor din Viena, precum și lui Moore, Skinner și Drury să le citească. Dorea ca acești oameni, a căror
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
după moartea lui, cu titlurile Caietul albastru și Caietul brun. Își dorea însă ca accesul la aceste însemnări să fie strict limitat. Ele urmau să fie puse la dispoziția altor persoane numai cu aprobarea lui expresă. Wittgenstein protesta împotriva oricărei relatări publice a vederilor prezentate în lecțiile sale. Era convins că ele vor deveni în acest fel obiect al distorsiunilor sau al plagiatului. Alice Ambrose, care a făcut parte din cele două grupuri de studenți alese de Wittgenstein pentru a le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
filozofice nu va fi posibilă probabil o lungă perioadă de timp. În 1946, cunoscutul filozof englez Alfred J. Ayer a susținut la radio o conferință despre filozofia britanică contemporană, al cărei text a fost publicat apoi în revista Listener. Potrivit relatării sale ulterioare, apreciase că deși Wittgenstein nu publicase nimic nu putea omite orice referire la influența ideilor sale. Iar singura sursă de informații erau relatările celor care îi ascultaseră mult timp lecțiile de la Cambridge. Principala sursă pe care a utilizat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
despre filozofia britanică contemporană, al cărei text a fost publicat apoi în revista Listener. Potrivit relatării sale ulterioare, apreciase că deși Wittgenstein nu publicase nimic nu putea omite orice referire la influența ideilor sale. Iar singura sursă de informații erau relatările celor care îi ascultaseră mult timp lecțiile de la Cambridge. Principala sursă pe care a utilizat o Ayer au fost publicații ale unui filozof de la Cambridge, John Wisdom, prezent mult timp la cursurile lui Wittgenstein. Bazându-se pe ceea ce afirma Wisdom
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care pornea în noile sale cercetări. Mulți erau, fără îndoială, impresionați de personalitatea profesorului, de caracterul neobișnuit al interogațiilor, de stilul cu totul aparte al gândirii sale, fără să-l poată totuși urmări bine. O presupunere confirmată și de unele relatări ale foștilor săi studenți: „S-a spus că Wittgenstein a fost un exemplu viu de practicare a metodei socratice deoarece adesea lecțiile lui constau într-un schimb de întrebări și răspunsuri între el și cei prezenți. Se pare că avea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să prindă și să facă clar din toate ceea ce este mai important. Am avut și eu de câteva ori prilejul să-l văd la lucru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să fie doar una realistă, dacă ținem seama de faptul că numelor li se atribuie referință prin raportare la ceva independent de ele. Deoarece obiectele „cu posibilitățile lor inerente sunt parteneri dominanți în relația cu numele, Tractatus-ul începe cu o relatare despre obiecte și nu introduce imaginile înainte de 2.1“45. Există bune argumente împotriva interpretării realiste a ontologiei Tractatus-ului. Asemenea argumente au fost formulate de autori ca Heidé Ishiguro, Rush Rhees, Brian McGuiness și Cora Diamond. Ei cred că expresia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]