12,551 matches
-
primei lor opere importante. Aceste rezultate arată, cel puțin indirect, că posibilitatea de a realiza ceva creativ depinde de cunoașterea profundă a domeniului ales. S-au făcut și numeroase studii de caz calitative, care au analizat evoluția carierei unor persoane remarcabile în mai multe domenii creative (de exemplu, Csikszentmihaly, 1996; Gardner, 1993; Gruber, 1981). În toate aceste studii apar dovezi ale faptului că este nevoie de o cunoaștere profundă a domeniului ales înainte de a produce ceva nou. Următoarea întrebare este ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
împiedica adaptarea eficientă la situații noi. Cu alte cuvinte, folosirea propriei experiențe în situațiile noi are ca rezultat un transfer negativ. Relația în formă de U dintre educație și creativitate Simonton (1984, capitolul 4) a analizat relația dintre rezultatele creative remarcabile și nivelul educației formale. El a studiat viața a peste 300 de persoane celebre, născute între 1450 și 1850, care fuseseră incluse într-un studiu precedent privind esența geniului. Printre acele personalități se numără Leonardo, Galileo, Mozart, Rembrandt și Beethoven
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atingerea nivelului superior de funcționare. El a studiat evoluția carierei unor personalități din mai multe domenii care necesită o gândire creativă, cum sunt compoziția muzicală, pictura și poezia. Rezultatele, consecvente pe întreg parcursul, au arătat că până și cele mai remarcabile și „talentate” persoane au avut nevoie de mulți ani de pregătire până să creeze operele care le-au făcut celebre. Compozitori Pentru a studia dezvoltarea măiestriei în muzică, Hayes a cercetat biografiile a 76 de compozitori, incluși într-o lucrare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucrare de referință (Schoenberg, 1970), despre care există destule informații pentru a putea stabili momentul când au început să studieze muzica. Hayes a calculat perioada dintre începutul carierei fiecărui compozitor, definit ca inițierea în studiul muzicii, și apariția primei lucrări „remarcabile” sau „capodopere”. La definirea acestor lucrări, Hayes a folosit o unitate de măsură „arhivistică”: numărul disponibil de înregistrări ale lucrării. Bazându-se pe acest criteriu, Hayes a identificat peste 500 de lucrări remarcabile pe care compozitorii din eșantion le-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în studiul muzicii, și apariția primei lucrări „remarcabile” sau „capodopere”. La definirea acestor lucrări, Hayes a folosit o unitate de măsură „arhivistică”: numărul disponibil de înregistrări ale lucrării. Bazându-se pe acest criteriu, Hayes a identificat peste 500 de lucrări remarcabile pe care compozitorii din eșantion le-au creat pe parcursul carierei lor. Dintre toate, doar trei au fost create înainte de al zecelea an al carierei, și anume în al optulea și al nouălea an. Hayes a arătat că tiparul normal al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
an. Hayes a arătat că tiparul normal al productivității în cariera compozitorilor începe cu ceea ce el a numit „cei 10 ani de tăcere”, care duc la prima capodoperă. Capodopera inițială este urmată de o creștere rapidă a numărului de lucrări remarcabile, între anii 10 și 25 ai carierei. Apoi vine productivitatea stabilă, între anii 25 și 49 și, în fine, declinul treptat. Ca o exemplificare a caracterului general pe care îl are această configurație, putem lua cariera lui Mozart, care a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să se impună. Pictori Hayes (1989) a făcut o analiză similară a evoluției carierei pictorilor. El a studiat biografiile a 131 de pictori, pentru a afla în ce moment și-au început cariera. Apoi a determinat momentul apariției primei lucrări remarcabile. În acest studiu, au fost considerate lucrări remarcabile cele reproduse în cel puțin unul dintre câteva volume standard de istorie a picturii. Evoluția carierei pictorilor s-a încadrat în același tipar ca în cazul compozitorilor. Există o perioadă inițială de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o analiză similară a evoluției carierei pictorilor. El a studiat biografiile a 131 de pictori, pentru a afla în ce moment și-au început cariera. Apoi a determinat momentul apariției primei lucrări remarcabile. În acest studiu, au fost considerate lucrări remarcabile cele reproduse în cel puțin unul dintre câteva volume standard de istorie a picturii. Evoluția carierei pictorilor s-a încadrat în același tipar ca în cazul compozitorilor. Există o perioadă inițială de șase ani, pe care Hayes o numește noncreativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
treptat. Și în acest caz, chiar și carierele celor mai precoci și fecunzi pictori, cum este Pablo Picasso, se încadrează în această configurație. Picasso a început să picteze pe la 9 ani, sub îndrumarea tatălui său, pictor și el. Primele lucrări remarcabile au apărut când avea cam 15 ani. Picasso afirma că a pictat ca Rafael de la bun început, dar se pare că nu este adevărat (Pariser, 1987; Richardson, 1991). Pariser a examinat desenele din copilărie ale lui Picasso, Paul Klee și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fel ca și copiii mai puțin talentați, doar că au făcut-o, probabil, mai rapid. Poeți Wishbow (1988, citat de Hayes, 1989) a efectuat un studiu biografic pe un eșantion de 66 de poeți celebri. O poezie a fost considerată remarcabilă dacă apărea în una dintre marile antologii de poezie. Și aici găsim același tipar al evoluției carierei: nu a fost scrisă nici o poezie înainte de a fi trecut cinci ani din cariera poetului. Mai mult, în cazul a 55 dintre cei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
același tipar al evoluției carierei: nu a fost scrisă nici o poezie înainte de a fi trecut cinci ani din cariera poetului. Mai mult, în cazul a 55 dintre cei 66 de poeți studiați, au trecut 10 ani până la crearea primei lucrări remarcabile. Concluzii Hayes (1989), după Chase și Simon (1973), a afirmat că, pentru a da rezultate creative, este necesară pregătirea, în sensul dobândirii unor cunoștințe profunde într-o anumită disciplină. Pentru a funcționa la nivelul superior în domeniul respectiv, compozitorii, pictorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Simon, au nevoie de perioade mari de timp în care să-și însușească suficiente cunoștințe și tehnici. Observați că, în acest punct, nu se pot spune prea multe lucruri specifice despre timpul necesar dezvoltării capacității de a produce lucrări creative remarcabile într-un anumit domeniu. Nu putem spune decât că este nevoie de mult timp, mult mai mult decât atunci când se învață doar elementele de bază ale domeniului respectiv. Expresia „regula celor 10 ani” este, prin urmare, un pic înșelătoare, întrucât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
realizare în diferite domenii (vezi și Csikszentmihaly, 1996). În acest punct al discuției, singura concluzie pe care o putem trage este că o perioadă lungă de timp pare să fie o condiție necesară, deși nu suficientă, pentru apariția unei contribuții remarcabile; În ciuda acestor obiecții, rezultatele studiului lui Hayes sunt impresionante din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este remarcabilă uniformitatea rezultatelor în cadrul unei discipline, dar și în total. În fiecare domeniu, analiza a inclus persoane din perioade istorice diferite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este că o perioadă lungă de timp pare să fie o condiție necesară, deși nu suficientă, pentru apariția unei contribuții remarcabile; În ciuda acestor obiecții, rezultatele studiului lui Hayes sunt impresionante din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este remarcabilă uniformitatea rezultatelor în cadrul unei discipline, dar și în total. În fiecare domeniu, analiza a inclus persoane din perioade istorice diferite - totuși, a apărut același tipar de dezvoltare pe termen lung. În plus, s-a găsit același tipar în domenii diferite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
O întrebare importantă la care cercetările pe tema regulii celor 10 ani nu au găsit răspunsul este ce anume se întâmplă în anii de dezvoltare. Așa cum am văzut, Hayes (1989) a numit „mută” sau „necreatoare” perioada de dinaintea apariției unei lucrări remarcabile, însă trebuie să precizăm că în acei ani se întâmplă multe. Activitatea din perioada „mută” nu are consecințe pozitive directe în ce privește celebritatea acelei persoane, de vreme ce nu sunt create capodopere. Totuși, această activitate trebuie să aibă o importanță crucială, deoarece ea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
compuse în 1772, când Mozart avea 16 ani. Nici aceste lucrări nu conțin muzică originală compusă de Mozart: ele se bazează pe lucrări ale lui Johann Christian Bach (fiul mezin al lui J.S. Bach), care devenise el însuși un compozitor remarcabil; Mozart a făcut, pur și simplu, un aranjament pentru noi combinații de instrumente. Aceste lucrări nu sunt numerotate așa cum sunt concertele pentru pian. Primul concert pentru pian cu muzică originală compusă de Mozart a fost nr. 5 (K. 175); el
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Darwin poate fi un exemplu de persoană cu un nivel foarte înalt de inteligență naturalistă. Gardner subliniază totuși faptul că majoritatea acestor persoane au dovedit că au un nivel înalt al mai multor tipuri de inteligență, dar și un nivel remarcabil de scăzut în cazul altor tipuri de inteligență (de exemplu, Freud se poate să fi avut un nivel scăzut de inteligență spațială și muzicală). Chiar dacă putem aborda creativitatea din punctul de vedere al folosirii inteligențelor multiple pentru a naște idei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
căruia i se atribuie. Descrierea modelului „ cu sisteme” Prin urmare, pornind de la o perspectivă strict individuală asupra creativității, am fost silit de fapte să adopt o concepție care include mediul în care acționează persoana respectivă. Acest mediu are două aspecte remarcabile: cel cultural sau simbolic, pe care îl numim aici „domeniu”, și cel social, numit „aria de specialitate”. Creativitatea este un proces care poate fi observat doar la intersecția dintre persoană, domeniu și aria de specialitate (figura 16.1). Domeniul este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trăsăturile caracteristice care favorizează aportul creativ. Dar nici una dintre aceste caracteristici personale nu este suficientă în sine și s-ar putea ca ele să nu fie nici măcar necesare. Unii oameni de știință conservatori și lipsiți de imaginație au avut contribuții remarcabile la progresul științei dând, pur și simplu, peste fenomene noi importante și s-a considerat că niște pictori primitivi cum au fost Rousseau Vameșul sau „Grandma” Moses, care încercau să picteze în stil tradițional, dar nu erau în stare să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe care o dă obișnuința de a folosi o mână sau alta, s-ar putea ca ea să nu fie legată direct de creativitate, ci de o deviere de la normal ce poate lua o formă pozitivă sau negativă. Cea mai remarcabilă trăsătură a persoanelor creative este, probabil, curiozitatea nepotolită, un interes mereu nou față de tot ce se întâmplă în jurul lor. Această sete de experiențe este privită adesea ca parte a „caracterului copilăros” atribuit persoanelor creative (Csikszentmihalyi, 1996; Gardner, 1993). Fără acest
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Un sumar studiu publicat În acel an de doctorul Petrini (de Galatz) descria efectele dezastruoase ale alegerii unui partener fără a lua În considerare potențialul ereditar sau afecțiunile care pot apărea, de la tuberculoză până la sifilis 10. Cartea doctorului Petrini este remarcabilă pentru că, deși a fost publicată după apariția lucrării lui Galton, prefigurează multe dintre preocupările și ideile pe care eugeniștii români le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o jumătate de secol mai târziu. Argumentul lui Petrini nu se bazează totuși pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
colegii lor americani și au Încercat să emuleze - atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de mișcări eugeniste deja consolidate, mișcarea din România nu era doar o continuare imitativă a tendinței
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
premisele eugeniei rezistă sau nu testului standardelor științifice ale sfârșitului de secol XX, mișcarea eugenistă a avut, incontestabil, un impact important În acest secol asupra discursului științific, dar și, În sens mai larg, asupra celui public. Numeroși oameni de știință remarcabili au fost convinși de argumentele eugeniștilor referitoare la importanța eredității În explicarea comportamentului uman și mulți au fost cuceriți de magia posibilității de a controla acest proces, ignorând aspectele mai Întunecate ale eugeniei. Ca oameni de știință, se bazau pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timp, Moldovan sublinia necesitatea ca femeile să controleze ele Însele mișcarea de revendicare a dreptului la vot, printr-o mai bună organizare, care să le permită să devină mai active În programele de asistență socială 27. Aceasta este o atitudine remarcabilă și unică În comparație cu cea a eugeniștilor din alte țări, În special din Marea Britanie, Franța și Statele Unite. Și În aceste țări femeile erau un grup important afectat de ideile și programele eugeniste, dar mișcarea eugenistă nu Încerca să promoveze participarea femeilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeilor pare să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să contracareze posibila influență a retoricii grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică datorită activităților unor figuri remarcabile precum Calypso Botez, o activistă pentru reforme sociale care desfășurase Încă din 1918 un lobby convingător În favoarea dreptului de vot pentru femei și reușise chiar să impună abordarea problemei În cadrul unor dezbateri serioase, ce se desfășurau sub forma unei serii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]