11,123 matches
-
încorsetarea obligațiilor conjugale, Maria de Colonna a decis să se despartă de soțul ei care a reacționat despotic cu intenția de a o trimite într-o mânăstire. Fugind de această perspectivă, Maria a început seria unor călătorii, cu o suită restrânsă. S-a oprit în Franța cu gândul că suveranul, în temeiul relațiilor lor, o va ajuta să se stabilească. Din același considerent, acela diplomatic, suveranul nu a dat curs dorinței principesei care a călătorit în Piemont, în Spania pe care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
între femeile și bărbații care activează pe piața muncii constau, de cele mai multe ori, în diferențe la capitolul de venituri salariale (pentru muncă egală cu a bărbaților, femeile din România primesc salarii mai mici), în dificultăți la avansarea în carieră, acces restrâns pe piața muncii din anumite ramuri economice și, în multe cazuri, în ocuparea voluntară în gospodărie, pentru a asigura stabilitatea familiei în lipsa unei implicări din partea partenerului în gestionarea activităților casnice. Egalitatea de șanse și formarea și perfecționarea profesională Prin egalitatea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi pe deplin satisfăcător, în funcție de perspectiva și interesul celor care vor lectura cartea. Într-adevăr, se observă remarcabila dezvoltare a unor perioade istorice (precum perioada medievală sau a reunificării Germaniei, de pildă), după cum altora li se rezervă un spațiu mai restrâns, ceea ce nu diminuează însă cu nimic din importanța lor, nu scade cu nimic valoarea lucrării. De fapt, istoricul insistă asupra unor perioade care au marcat puternic istoria Germaniei și au influențat-o pe aceea a întregii Europe. În acest fel
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a Imperiului și a început o mișcare de reformă a instituțiilor. Domnia lui Frederic al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea unor încercări, materializate prin propunerile făcute în Dietele din anii 1434 și 1438: convocarea anuală a Dietei; instituirea unui colegiu restrâns, cu activitate permanentă, alcătuit din principii electori și reprezentanți ai stărilor privilegiate (asemănătoare juntelor din regatele spaniole); pentru judecarea litigiilor se dorea crearea unei instanțe superioare a stărilor, învestită cu autoritatea necesară. Acestea ar fi asigurat creșterea puterii principilor teritoriali
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
guvern responsabil. Ei l-au ales pe arhiducele Ioan, vicar imperial (Reichsverweser) și au creat un minister imperial (Reichsministerium) lipsit de orice mijloc de acțiune și fără nicio autoritate. Centrul liberal, care urmărea instaurarea unei monarhii constituționale, cu un sufragiu restrâns, era preponderent. Dizolvarea Adunării Naționale, de la aripa stângă la aripa dreaptă, în care se profilau deja viitoarele partide politice, a făcut dificilă crearea unei ordini constituționale. Nici centrul liberal nu a putut surmonta antagonismele existente pe întregul eșichier politic între
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
desemnat de Franța, unul de către populația din Saar și trei de către Societatea Națiunilor, cu condiția ca aceștia să nu fie nici francezi, nici germani. Comisia avea puteri suverane. La 25 iunie 1922 au avut loc alegeri pe baza sufragiului universal restrâns, pentru formarea unei adunări consultative, care să ajute Comisia. Dreptul de vot a fost acordat, în virtutea ordonanței din 24 martie 1922, oricărei persoane majore ce avea domiciliul în Saar de trei ani, dar nu erau eligibili decât cei născuți pe
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
proiecta cum trebuie sistemul de direcționare. Principiile par a fi destul de simple: fără cuvinte în plus; semnul potrivit la locul potrivit; suficiente semne, pentru ca șoferii să nu se simtă ignorați sau slab informați; nu foarte multe semne într-un spațiu restrâns, pentru a nu crea confuzie în supraabundență de informații. Faptul că trebuie să conduci pe niște autostrăzi pe care n-ai mai fost niciodată și că știi sigur că mergi în direcția potrivită - fără a fi nevoit să te oprești
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
durata grupului. Dacă rămîn totuși martori, iar elevii, de exemplu, își amintesc și încearcă să-i amintească și profesorului ceea ce acesta a uitat e pentru că în interiorul clasei, împreună cu cîțiva colegi, sau chiar în afara ei, împreună cu părinții, ei formau comunități mai restrînse, în orice caz mai durabile și interesate de evenimentele din clasă; și aceste societăți mai mici își aveau repercusiunile lor, lăsînd urme. Dar profesorul era exclus sau, chiar dacă era considerat printre membrii acestor societăți, el nu știa nimic. De cîte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
văzut, făcut, simțit, gîndit la un moment dat, adică memoria noastră nu se confundă cu a celorlalți. Ea este destul de strict limitată în spațiu și timp. La fel e și memoria colectivă: dar limitele nu sînt aceleași. Pot fi mai restrînse, dar și mai largi. În cursul vieții mele, grupul național din care fac parte a fost teatrul unui anumit număr de evenimente despre care spun că mi le amintesc, dar pe care nu le-am cunoscut decît din ziare și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o întărească și să o completeze pe a noastră mai trebuie, spuneam, ca amintirile acestor grupuri să aibă vreo legătură cu evenimentele care constituie trecutul nostru. Fiecare dintre noi face parte simultan din mai multe grupuri, mai largi sau mai restrînse. Or, dacă ne fixăm atenția asupra grupurilor mai largi, de pildă, națiunea, chiar dacă viața noastră, a părinților și a prietenilor noștri este cuprinsă în viața acesteia, nu se poate spune că națiunea este interesată de destinul individual al fiecărui membru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a lungul timpului? Dacă prin memoria istorică înțelegem suita evenimentelor a căror amintire o păstrează istoria națională, aceasta și cadrele ei nu reprezintă partea principală a ceea ce numim memorie colectivă. Dar, între individ și națiune există multe alte grupuri, mai restrînse decît acesta, care au și ele memoria lor și ale căror transformări acționează mult mai direct asupra vieții și gîndirii membrilor lor. Dacă un avocat păstrează amintirea cauzelor în care a pledat, iar un medic, a bolnavilor pe care i-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ar exista o societate de cititori ai Memoriilor lui Saint-Simon, ea ar fi, cu siguranță, prea limitată ca să capteze un public numeros. Istoria care vrea să surprindă în detaliu faptele devine erudită, iar erudiția nu caracterizează decît o minoritate extrem de restrînsă. Dacă, dimpotrivă, urmărește să conserve imaginea trecutului care-și poate avea încă locul în memoria colectivă de astăzi, nu reține decît ceea ce mai interesează societățile noastre, în concluzie, puține lucruri. Memoria colectivă se distinge de istorie cel puțin prin două
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
știe însă dacă această memorie extinsă ar avea un conținut mai bogat în cazul în care societatea legată prin atîtea tradiții ar evolua cu mai mare dificultate. La fel, dacă viața omului ar fi mai scurtă, acoperind o durată mai restrînsă, nu ar fi prin asta mai săracă, deoarece, într-o societate astfel di-minuată, schimbările s-ar precipita. În orice caz, dacă memoria unei societăți se pierde treptat, pe marginile care-i marchează limitele, pe măsură ce membrii individuali, mai ales cei mai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
relațiilor economice dintre popoare? Dar istoria universală înțeleasă astfel este tot o juxtapunere de istorii parțiale care nu acoperă decît viața anumitor grupuri. Dacă timpul unic astfel reconstruit se întinde pe spații mai vaste, el nu cuprinde decît o parte restrînsă a umanității care populează această suprafață: masa populației care nu face parte din cercurile limitate și care trăiește în aceleași regiuni a avut totuși propria istorie 107. Poate că am adoptat un punct de vedere care nu este și nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sîntem mai capabili să ajungem la niște amintiri foarte recente, destul de departe în trecutul lor... În comunitatea foarte largă și schimbătoare, constituită în jurul nostru din cei pe care-i întîlnim sau pe care-i putem întîlni, sînt angajate grupuri mai restrînse și mai stabile: prieteni, parteneri de călătorie, coreligionari, membri ai aceleiași clase, locuitorii aceluiași sat, familia lărgită, familia strictă; fără să uităm societatea originală pe care fiecare individ o formează, într-un fel, cu sine însuși"192. Enigmatica frază finală
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
împărtășite de participanții la comunicare 4 și au relevat relația dialectică dintre text și context, căci fiecare act de limbaj afectează contextul. Pivotul relației dintre enunț și context este enunțarea a cărei abordare poate fi lărgită sau limitată. În sens restrâns, strict lingvistic, este vorba despre "cercetarea procedeelor lingvistice (deictice, modalizatori, termeni evaluatori etc) prin care locutorul își imprimă marca în enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței enunțiative). Este o tentativă de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
povestire", unde non-deicticele sunt singurele elemente posibile (*Paul sosi ieri)92. Din punct de vedere cantitativ, disproporția dintre textele "discurs" și textele "povestire" este enormă. În timp ce "discursul" acoperă majoritatea enunțurilor produse în limba franceză, "povestirea" nu cunoaște decât o folosire restrânsă, în mod special în limba scrisă. În schimb, dacă luăm în considerare doar discursul literar, lucrurile nu stau la fel: rolul pe care îl joacă "povestirea" este considerabil, fie și numai pe motivul importanței narațiunii romanești. 2.3. Cele două
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deoarece există adjective mixte și cazuri aparte, recomandăm între-buințări și nu adjective clasificatoare) se introduc referenți în clase delimitabile, purtătoare de informație. Prin folosirea unui adjectiv non-clasificator se trimite la o evaluare. 6.3. "Biet" În materie de non-clasificare, grupul restrâns de adjective evaluative alcătuit din biet, nefericit, ghinionist reprezintă un caz interesant, care le apropie de "substantivele de calitate". Întrebuințările lor non-clasificatoare sunt legate de contexte bine determinate: după substantiv sau în incidentă, însoțite, în acest caz, de un determinant
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
generalizată; scopul infracțiunii: furtul obiectului comercial - încetarea producției; restabilirea ordinii: pedepsirea criminalilor - ratarea modelului prin salvarea protagonistului! Două dintre mutații sunt foarte grave. Prima se referă la ceea ce am numit criminalitatea emoțională generalizată. În modernitate, crima ca atare, clasică, probabil restrânsă statistic, a căpătat o formă indirectă, fără autor la vedere, în general cu un autor colectiv înfricoșător, la distanță în timp și spațiu, care ucide pe principiul picăturii chinezești: toxicizarea sufletească, în campanii militărește proiectate, prin insultă, denigrare, violențe verbale
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
la rându-i filtrată critic. O observație care se impune din capul locului este aceea că acțiunea pornise de sus în jos, prin intermediul părții „bogate și privilegiete“ a societății românești (ca să reiau formula lui Alecsandri), adică al unei pături extrem de restrânse. Două consecințe ale faptului se remarcă imediat: 1. orientarea inițială a procesului potrivit intereselor și gusturilor acestei pături, inclusiv consumarea parțial neproductivă a investiției materiale și intelectuale; 2. apariția unor distorsiuni prin transferul grăbit al noului la nivelurile inferioare ale
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ce coexistă în Un-garia, Boemia, Slovenia, Croația, Slovacia actuală și, desigur, în Polonia. Deși catolică și considerîndu-se occidentală, această zonă va fi supusă în permanență influențelor Europei de Est. Evident, această primă precizare a frontierelor nu trebuie considerată, în sensul restrîns al termenului doar ca un contrast inițial între anarhia occidentală și ordinea imperială a Bizanțului. Într-un sens mai larg ele implică întreg ansamblul diferențierilor etnice, culturale, sociale și, desigur, politice și de "identitate" ale diverselor zone. Spre exemplu, Imperiul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
stabilim o legătură între acest puseu liberator al societăților occidentale și emergența identităților politice de anvergura unei țări. Se poate chiar ca faptul acesta să fi întîrziat fenomenul tocmai prin aceea că a îngăduit unele libertăți și solidarități locale, foarte restrînse, în vreme ce la slavi, spre exemplu, foarte de timpuriu supușii Kievului, ai Moscovei și ai țarului au avut un sentiment pregnant al "rusismului". În schimb, nu e nici o îndoială că latura civică a sentimentului național în Europa de Vest se datorează ascendenței medievale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cît de a-i asigura acestuia stăpînirea asupra instrumentului de îmbogățire de vreme ce aceasta încă nu se putea concepe, în Franța, în perspectiva unei acumulări capitaliste. Totodată însă, viitoarea pătură conducătoare revoluționară își dădea seama că ea reprezintă un grup prea restrîns pentru a-și putea aroga singură o legitimitate capabilă să o înlocuiască pe cea a regelui. Pentru a obține acest lucru era necesar să se convingă pe sine însăși și pe ceilalți că ea reprezenta fracțiunea activă a întregului popor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în vigoare. Această interdependență a primelor resorturi ale naționalismului politic și a doctrinei suveranității națiunii nu se circumscrie nicidecum doar circumstanței fondatoare franceze. Într-un mod mai general, liberalismul originilor nu se sprijină în mod real decît pe un popor restrîns; este tocmai ceea ce îl ajută să dirijeze speranțele egalitare ale maselor excluse din corpul politic către fervoarea catalitică a naționalismului de stat. Faptul se verifică mai tîrziu, după 1848, cînd instituirea votului universal și implicit, admiterea săracilor în procesul de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
condiții, a cîștigat o omogenitate ce o ferește în prezent de amenințarea separatismelor. Explozia Factorilor care țineau odinioară de o anume amărăciune culturală și politică mai mult sau mai puțin resimțită în rîndul maselor, cît și aspirațiilor vagi ale elitelor restrînse, comunismul le-a adăugat, în țările cu regim federal, substanța mult mai stimulatoare a infrastructurilor economice, administrative, educative și de comunicare. Visul se putea sprijini adesea pe resurse ce ar fi permis transpunerea sa în proiect. Totuși, n-a fost
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]