4,965 matches
-
două: durerea este starea intențională a imaginației, iar imaginația este obiect intențional al durerii. Cu alte cuvinte, durerea se transformă în stare intențională cînd vine în relație cu forța obiectivizatoare a imaginației. Poate că o asemenea răsturnare pare simplu artificiu retoric, sau găselniță fără vreo utilitate anume. Dar ipoteza lui Elaine Scarry e de fapt îndrăzneață și interesantă, pentru că o "intenționa lizare" a durerii are urmări importante la nivelul alcătuirii identitare. În Dreaming by the Book autoarea pornește de la o conexiune
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
la un mediu acut inconfortabil, cel totalitar, impactul cu acesta jucînd rolul unui stimulent. Ceea ce contează din punct de vedere estetic este datul personal ireductibil al creației, indiferent de încadrarea ei epocală (fapt intențional, putîndu-se rezolva pe o cale pur retorică), în semnificațiile unui manifest. Nu mai puțin, prin transluciditatea discursului transpare monstruozitatea temei care l-a alimentat. Astfel că utopiei comuniste i se răspunde cu o antiutopie, care se compune din factorii negativi ai reprobării sensibile, în tiparele unei scriituri
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
suspendării din timp. Peisajele naturale și chipurile umane, momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în desenele Eugeniei Iftodi într-un mod spontan și definitiv așa cum lumea vegetală intră în iarnă esențializată, adică eliberată de orice element supus retoricilor efemere. Amestec de reverie și de observație etnografică, de joc gratuit și de cercetare a existenței și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
sine nu este la urma urmelor condamnabil. Contează ce rezultă. Unele dintre lungile monologuri eseistice ale lui Pavel Șușară, în special cele în care apare și o undă de ironie, au farmecul lor. Poetul pune în funcțiune o uriașă mașinărie retorică pentru a face, de pildă, considerații asupra poeziei. Umorul de idei difuzat în acest discurs este produs și el de aceeași mașinărie puternică și lentă: "orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
pregătești, dacă nu ești idiot, să ai o moarte decentă și adecvată cu ființa ta și cu rosturile vieții. Adică să nu mori penibil, să nu mori grotesc, să nu mori ridicol, să nu mori odios și să nu mori retoric. E foarte important lucrul acesta și la asta mă gîndesc tot timpul.
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
traiectoria existențială a scriitorului însuși trezește în Ionel Teodoreanu furia creatorului neînțeles: nici un scriitor autentic nu plagiază realitatea. Cît despre Olguța și Monica, somat să divulge „modelele” reale, despre a căror existență cititorii nu se îndoiau, avocatul - scriitor se întreabă retoric în proiecții automăgulitoare: „Ce ar fi făcut marele Tolstoi dacă amanții improvizați i-ar fi cerut adresa Annei Karenina ?”. Fără a avea un sistem estetic bine articulat, Ionel Teodoreanu găsește, totuși, expresii memorabile: „Calul troian al creațiunii este omul viu
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
Tatiana Slama-Cazacu Cât este "psihologie" în ceea ce traversam? Este, desigur, o întrebare retorica. Însă este mai mult decât atât: este o prostie să pun o asemenea întrebare. Dar iată că o pun, pentru că este implicită în atitudinea generală și, de asemenea, pot demara astfel discuția. În tot ceea ce "traversam" este implicat psihicul; excluzând
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
carte, de altfel o tulburătoare analiză a operei shakespearene cu foarte interesante, dar și discutabile speculații și generalizări pornite de la ea, Bloom e cumva mai franș cu propriile sale idiosincrasii. În deschiderea cărții, pentru a-și justifica subiectul, se întreabă retoric: Why Shakespeare? (De ce tocmai Shakespeare?). Si isi răspunde la fel de retoric: Who else is there? (Cine altcineva mai există?). Nimeni, vor recunoaște probabil unii (mai ales angliștii, evident); foarte mulți se vor revoltă, la fel de probabil, alții. În definitiv, ceea ce propune Harold
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
foarte interesante, dar și discutabile speculații și generalizări pornite de la ea, Bloom e cumva mai franș cu propriile sale idiosincrasii. În deschiderea cărții, pentru a-și justifica subiectul, se întreabă retoric: Why Shakespeare? (De ce tocmai Shakespeare?). Si isi răspunde la fel de retoric: Who else is there? (Cine altcineva mai există?). Nimeni, vor recunoaște probabil unii (mai ales angliștii, evident); foarte mulți se vor revoltă, la fel de probabil, alții. În definitiv, ceea ce propune Harold Bloom nu este un canon în sensul neapărat valorizant al
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
care ce-i drept, Bloom îl lasă în pace) e doar un apanaj al imposturii. Dacă ar fi polemizat, argumentele lui Bloom ar fi fost mult mai grele intelectual. Dar el preferă să tune (sau să suspine, după cum îi convine retoric) în axiome de genul "acuitate cognitivă, forța lingvistică, putere de invenție", refuzînd scandalizat să creadă că ar putea exista cineva care realmente să nu priceapă exact la ce se referă aceste concepte, in ce se măsoară ele, daca nu în
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
a întrebării, fără a avea și structurile ei prototipice, "forma interogativă" (enunțuri declarative, imperative etc.; de exemplu "Parcă mai era ceva..."), ca și structurile interogative prin care se realizează valori ilocuționare diferite (acte de vorbire asertive, directive, expresive etc.; întrebări retorice, ordine - "N-ai plecat încă?"). De altfel, o surpriză a acestei cărți e tocmai numărul extrem de mare de disocieri și de subtipuri pe care le propune și le justifică, mai ales din punct de vedere funcțional. Autoarea arată de la început
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
faci ?" sau "Coborîți la prima?" la "Cum adică?" etc.). Foarte interesantă e analiza funcțiilor diferite (atitudine defensivă, politețe etc.) ale întrebărilor negative față de corespondentele lor pozitive, ca și descrierea întrebărilor de confirmare, discursive ("nu-i așa?"), a întrebărilor puternic orientate (retorice), a întrebărilor-ecou; distingerea funcțiilor informative, evaluative și de conectare. Permanent, atenția autoarei se îndreaptă spre strategiile comunicative și spre modelele culturale care le stau la bază: e zona de maxim interes a unei cărți inteligente, în care actul verbal al
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
devine permeabil , se desfoliază, deîndată ce situația ale cărei reminiscențe textul le sublimează e identificată: întîlnirea celor doi, pe malul Senei. Celan îi scrie prietenei sale că poemul i se pare reușit, că este un semn bun. {i o întreabă retoric - „{tiai că într-un poem fiecare cuvînt cîntărește cît o scrisoare”? Să nu fie acesta , ne-am putea întreba la rîndul nostru, tot retoric, și argumentul infailibil într-o pledoarie neîncheiată în favoarea publicării corespondenței marilor scriitori și gînditori?
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
prietenei sale că poemul i se pare reușit, că este un semn bun. {i o întreabă retoric - „{tiai că într-un poem fiecare cuvînt cîntărește cît o scrisoare”? Să nu fie acesta , ne-am putea întreba la rîndul nostru, tot retoric, și argumentul infailibil într-o pledoarie neîncheiată în favoarea publicării corespondenței marilor scriitori și gînditori?
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]