4,986 matches
-
două divizii împotriva pătrunderii austro-germane, dar nefiind pregătite, acestea au fost anihilate fără a putea nici măcar să dea veste la cartierul general. Din punctul de vedere rusesc, ambele divizii au dispărut pur și simplu de pe hartă. Armata a III-a rusă a lăsat în mâinile inamicului circa 140.000 de prizonieri, și aproape că a încetat să mai existe ca unitate combatantă. Corpul al Treilea Caucazian, de exemplu, înființat în aprilie cu 40.000 de oameni, s-a găsit redus la
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
Ordinul a rămas în Schleswig. Prin căsătoria Ecaterinei de Anhalt-Zerbst - cărei mamă Ioana Elisabeta tot a fost o prințesă de Holstein-Gottorp - cu viitorul țar Petru III în 1745, a fost întărită unirea dinastiei Romanov și Holstein-Gottorp De atunci dinastia imperială rusă a fost numită „Holstein-Gottorp-Romanov”. După asasinarea lui Petru în 1762, soția sa a fost proclamată împărăteasă sub numele Ecaterina a II-a. Fiul Ecaterinei, Pavel I, ia urmat în 1796 pe tron, și a instituit ordinul „Sfânta Ana” ca un
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
În anul 1828 înfățișarea crucii a fost modificată prin ucazul țarului Nicolae I. Sticla ei a fost înlocuită de o cruce pattée, emailată roșu încadrată într-o ramă aurie. Ordinul a fost acordat de atunci cu o coroana emailată imperială rusă care atârna deasupra crucii, pentru clasa I și II. Pentru aceste clase exista și decorația cu stea. Mai departe a lăsat să creeze o cruce cu brațe de rubine înconjurată de brilianți. În 1874 premiul cu coroană a fost desființat
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
Who Could Read Stone”, în "Changing Religious Worlds: The Meaning and End of Mircea Eliade", ed. Bryan Rennie, Albany, NY, 2000; traducere de Mac Linscott Ricketts), cehă (în vol. "Hádání z kamenù", Editura Argo, Praga, 2000; traducere de Jiří Našinec), rusă („Гадальщик на камешках”, în vol. "Гадальщик на камешках", Editura Azbuka, St. Petersburg, 2000; traducere de Tatiana Sveșnikova), ucraineană („Гадальщик на камнях”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de Stanislav Semcinskii), bulgară („Гадателят”, în vol. "Гадателят. Госпожица Кристина
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
Ortodoxia de tradiție slavă, în general, crucea pectorală este însemnul distinctiv al preotului. Majoritatea preoților (în special din tradiția rusească) poartă o cruce simplă, de culoare argintie (cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru și cositor). În Biserica Ortodoxă Rusă îndeosebi, care are un ceremonial mai elaborat decât altele, se face distincția între diferitele tipuri și materii din care este făcută crucea pectorală pe care o va purta preotul. Astfel, crucea de argint este acordată la hirotonie tuturor preoților, potrivit
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
Armata a 14-a „de gardă” Sovietică/Rusă (în ) a fost o unitate militară strategic-operativă din cadrul forțelor armate al Uniunii Sovietice (1942-1992), și de asemenea, pentru o scurtă perioadă de timp, o unitate a forțelor armate ale Federației Ruse (1992-1995). Este notoriu cunoscută pentru implicarea sa în războiul
Armata a 14-a Rusă () [Corola-website/Science/335141_a_336470]
-
Antipa de la Calapodești (1816-1882), ce a sosit aici în anul 1837 și a trăit timp de 15 ani după aspra rânduială athonită, mutându-se apoi la Mănăstirea Esfigmenu. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română și de Biserica Ortodoxă Rusă. Călugării valahi și moldoveni au primit constant sprijin financiar din partea guvernului lor, trăind acolo în liniște fără a crea probleme politice sau etnice. A fost construită o bisericuță cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” în cimitirul schitului (1849) și o moară
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
(în rusă: Маша Распутина; nume real: "Alla Nikolaevna Agheeva", în ; n. 13 mai 1965, Urop, regiunea Kemerovo, Rusia) este o cântăreață rusă de muzică pop, cunoscută pentru vocea sa puternică și stilul scenic extravagant. Mai multe piese din repertoriul său au devenit
Mașa Rasputina () [Corola-website/Science/335147_a_336476]
-
Marina Sergheevna Abrosimova (în ; n. 10 iunie 1983, Kazan), cunoscută mai mult după numele de scenă (în rusă: МакSим; anterior - Maxi-M) este o cântăreață, compozitoare și producător muzical din Rusia, laureată a premiului MTV Russian Music Awards și a premiului Muz-TV, câștigătoare a 13 statuete „Gramofonul de aur”. Ea este unica cântăreață care a avut 7 single
MakSim () [Corola-website/Science/335150_a_336479]
-
1982, la un an după nașterea singurului lor copil, Marele Duce George Mihailovici. În urma divorțului din 19 iunie 1985, Franz Wilhelm a revenit la numele prusac și la titlul său. Maria Vladimirovna trăiește în Franța și Spanie. Ea vorbește fluent rusa, engleza, franceza și spaniola. De asemenea vorbește germana, italiana și araba. Când Vladimir Kirillovici a murit la 21 aprilie 1992, fiica lui Maria a pretins șefia Casei Romanov ca singurul copil al ultimului dinast pe linie masculină a Casei Imperiale
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
rus. Dar, în persoana Marii Ducese Maria Vladimirovna și a fiul ei, George, succesiunea Romanovilor este păstrată — nu numai tronul imperial rus, dar și istoria însăși". În decembrie 2013 Marea Ducesă Maria Vladimirovna a vizitat Statele Unite, la cererea Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor, care a primit-o cu onoruri depline și recunoașterea ca șef al Casei Imperiale Ruse.
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
literare au fost impuse ca valabile pentru limbă în general, astfel confundându-se limba literară cu ceea ce se numește „limbă standard”. Această concepție s-a perpetuat până relativ aproape de epoca actuală. În opinia lingviștilor sovietici din anii 1960-1990, limba literară rusă este o formă superioară a limbii naționale elaborată de-a lungul istoriei, normată și corectă, fiind limba operelor literare, a mass mediei, a teatrului, a științelor, a instituțiilor oficiale, a școlii etc. Prin calitățile sale superioare față de ale celorlalte variante
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
Crăciun "O Tannenbaum", cu versuri de Melchior Franck, puse pe o melodie populară din Silezia, din secolul al XVI-lea, devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor. Crăciunul în Rusia (în rusă: Рождество Христово "Rojdestvo Hristovo", în Biserica Ortodoxă Rusă numit ca "Е́же по пло́ти Рождество Господа Бога и Спа́са нашего Иисуса Христа") este sărbătorit la 7 ianuarie și marchează ziua de naștere a lui Iisus
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
puse pe o melodie populară din Silezia, din secolul al XVI-lea, devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor. Crăciunul în Rusia (în rusă: Рождество Христово "Rojdestvo Hristovo", în Biserica Ortodoxă Rusă numit ca "Е́же по пло́ти Рождество Господа Бога и Спа́са нашего Иисуса Христа") este sărbătorit la 7 ianuarie și marchează ziua de naștere a lui Iisus Hristos. Crăciunul este unul dintre principalele evenimente religioase
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
(în , pronunțat în rusă "Șto? Gde? Kogda?") este un joc intelectual de televiziune rusesc, bine-cunoscut în țările fostei URSS. Jocul reprezintă o emisiune-concurs în care o echipă de șase jucători caută răspunsuri la întrebările puse de telespectatori, timp de un minut, prin metoda "brainstorming
Ce? Unde? Când? () [Corola-website/Science/335313_a_336642]
-
nu fuzionează totdeauna bine cu tema existenței naturale”. Romanul "Nada Florilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară ("Virágöböl", Ifjúsági Könyvkiadó, Budapesta, 1952; traducere de Ádám Réz; a fost inclusă apoi în vol. "Virágöböl", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1963), rusă ("Ostrov cvetov", Detgiz, Moscova-Leningrad, 1953; traducere de Ilie Konstantinovski; reeditată în 1955 de Detskoi Gosud din Moscova), slovacă ("Ostrov kvetov", Slovenské nakladatel'stvo detskej knihy, Bratislava, 1953; traducere de Alica Szabová și Milan Ferko), estoniană ("Lillede saar", Eesti Riiklik Kirjastus
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
1953; traducere de Ilie Konstantinovski; reeditată în 1955 de Detskoi Gosud din Moscova), slovacă ("Ostrov kvetov", Slovenské nakladatel'stvo detskej knihy, Bratislava, 1953; traducere de Alica Szabová și Milan Ferko), estoniană ("Lillede saar", Eesti Riiklik Kirjastus, Tallinn, 1955; traducere din rusă de Nadežda Roose), bulgară Островът на цветята", Narodna Mladej, Sofia, 1955; traducere de Iordan Stratiev; reeditată în 1982 și 1989), poloneză ("Wyspa Kwiatów", Nasza Księgarnia, Varșovia, 1955; traducere de Rajmund Florans), cehă ("Ostrov květů", Mlada Fronta, Praga, 1956; traducere de
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
(în rusă "Северный Кавказ ") este partea de nord a regiunii Caucazului, între Marea Neagră și Marea Caspică, în partea europeană a Rusiei. Termenul este, de asemenea, folosit ca un sinonim pentru regiunea economică Caucazului de Nord a Rusiei. Din punct de vedere politic
Caucazul de Nord () [Corola-website/Science/331530_a_332859]
-
Noile autorități ucraineene nu au acordat nici o atenție voinței poporului crimeean și, din 1991, Crimeea a devenit parte a Ucrainei independente, formând o Republică autonomă în cadrul acesteia. În 2014, ca replică împotriva urmărilor Euromaidanului, a avut loc o intervenție armată rusă urmată de un nou referendum care, de această dată, a dus la alipirea Crimeii la Federația Rusă, rezultat nerecunoscut de majoritatea comunității internaționale. Numele „Crimeea” își are originea în denumirea orașului „Qırım” (astăzi "Старый Крым", transliterat „Starîi Krîm”) care a
Istoria Crimeii () [Corola-website/Science/331547_a_332876]
-
în lume, chiar dacă în limba locală cuvântul pentru numele unității poate varia. Printre variantele în limbi diferite ale numelui acestei unități se numără: "chilometro" (italiană), "Kilometer" (germană), "kilometer" (neerlandeză), "kilomètre" (franceză), "χιλιόμετρο" (greacă), "quilómetro/quilômetro" (portugheză), "kilómetro" (spaniolă) și "километр" (rusă). Se observă variații și la ortografia numelor de unități chiar între țările care folosesc aceeași limbă, cum ar fi cele între ortografia din engleza americană și cea din engleza britanică. De exemplu, în Statele Unite se scrie "meter" și "liter", dar
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
2], care a început ca urmare a intervenției Rusiei în Republică Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol, diviziuni administrative ale Ucrainei, și după ce autoritățile locale nerecunoscute și-au declarat independența față de Ucraina și au organizat un referendum, sub ocupație militară rusă, referendum nerecunoscut și considerat ilegal de guvernul de la Kiev și de comunitatea internațională. Rusia consideră procesul acesta că aderarea națiunii independente „Republică Crimeea”, proclamata atunci cand regiunile s-au unit și, ulterior, au solicitat admiterea lor în Rusia, în conformitate cu un referendum
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
poziție este luată și de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care a adoptat Rezoluția 68/262, confirmând „integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”. Vladimir Puțin a recunoscut în cele din urmă că în timpul referendumului armata rusă era prezenta în toată peninsula, după ce anterior declară că trupele înarmate sunt forțe de autoapărare locale. Pe 15 martie 2015, canalul public rus de televiziune Rossia 1, a difuzat filmul documentar „Crimeea. Drumul spre casă”, în care este prezentat că
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
care Vladimir Puțin a remis către parlament legea cu privire la primirea Crimeei și Sevatopolului în Federația Rusă, ținând un în fața Adunării Federale a Rusiei. Apoi a urmat semnarea acordului „interstatal” cu privire la primirea Republicii Crimeea în Federația Rusă, în conformitate cu care în Federația Rusă s-au format noi subiecte — Republică Crimeea și orașul de importanță federală Sevastopol. Acordul a intrat în vigoare la data ratificării de către Adunarea Federală, 21 martie, dar a fost plicat în practică temporar de la data semnării. Pe 18 martie la
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
Dmitri Livanov, a anunțat ca toti absolvenții din Crimeea vor primi atestate de model rusesc Pe durata lunii aprilie Banca Centrală a Federației Ruse a creat în regiune Bancă Crimeei și a trecut sfera financiară din administrarea ucraineană în cea rusă, încetând activitatea în regiune a o serie de bănci ucrainene. Valută oficială în regiune a devenit rublă rusă, iar circulația hrivnei ucrainene a fost limitată printr-o lege a Dumei de Stat din 16 mai. Din 11 august, oficiile de
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
și la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea și a altor minorități din spațiul sovietic și a asigurat că noile autorități de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri: una dintre măsurile acesteia vizează limba tătara să devină oficială în Crimeea, alături de rusă și ucraineană. Vladimir Puțin l-a criticat pe liderul sovietic Nikita Hrușciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei fără să țină seama de dorință locuitorilor din regiune .
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]