5,379 matches
-
participă la nuntă și fuge în aceeași noapte. Falsul Păcală cu ușa în spate ajunge în sat și le spune oamenilor numai minciuni gogonate. Judecătorul hotărăște aruncarea mincinosului în râul Olt. Condamnatul este introdus într-un sac legat la gură, sătenii sfădindu-se între ei cu privire la locul de pe mal de unde să-l arunce. Păcălița scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
preotul Andreica, presupune existența unei biserici în Leșu. Preotul Andreica trebuia să slujească într-un locaș consacrat, iar la sfârșitul veacului, judele Grigore Gălan cumpăra cărți de cult pentru această biserică. Prima biserică din Leșu este așadar construită de umilii săteni ortodocși, în vechea vatră a satului,”Fața din Jos”, pe terenul aflat azi în proprietatea familiei Persecă. Aici a fost și primul cimitir al leșenilor, în care se păstrează și azi vechile cruci". Dacă la 1640 Leșu avea 10 gospodării
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Sofronie și distruge mănăstirile românești din Ardeal.. Comisia care avea misiunea să cerceteze situația românilor din Districtul Bistriței în 1761 a consemnat în procesul verbal situația de la Leșu: “În prezența comisarilor și a preotului Artene Tohati ca reprezentant al protopopului sătenii declară, că biserica a fost clădită de strămoșii lor înainte cu 200 de ani. Despre unire au auzit numai înainte cu un an, și ei nu știu alta decât că își au preoții cu cari au crescut și pe care
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Mihai Racoviță Voevodu” . Aceste tipărituri folosite la cultul divin în Leșu, demonstrează persistența legăturilor cu românii ortodocși de peste munți, în ciuda rupturii prin acceptarea formala a unirii religioase. Dintre preoții Gălănești amintiți în 1761, cea mai importantă activitate pusă în slujba sătenilor săi a desfășurat preotul Artene Gălan. S-a născut în 1715 și e ultimul dintre preoții care n-au avut ocazia să frecventeze școalele năsăudene. În vremea militarizării s-a stabilit hotarul comunelor grănicerești prin întrunirea unor comisii, la care
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
fi obținut pentru leșeni muntele Heniu, care aparținuse comunei Ilva-Mică, și a Muncelului pentru care leșenii erau în dispută cu cei din Prundu Bârgăului, cei din comisie caraterizându-l ca fiind “un om cam de 80 de ani, foarte prețuit de săteni pentru onestitatea sa ”. Dintre Gălănești sunt numeroși ctitori și donatori ai bisericii din Leșu, pomeniți de Anton Coșbuc. Din secolul al XVIII-lea se păstrează un Triod tipărit în tipografia Popii Stoica din București în 1747 și cumpărat în 1762
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
și lucrările au fost încheiate în 1854. Turla bisericii, din lipsă de fonduri, a fost improvizată din lemn. În vara anului 1854 biserica a fost consacrată Macedon Pop, vicar general al Episcopiei de Gherla. Lucrările au fost realizate prin efortul sătenilor, în fruntea lor lucrând personal popa Anton. Se pare că eforturile din acei ani i-au afectat serios sănătatea. Preotul "Anton Mălai se stingea la 15 iulie 1857, de “boală de apă”." Fiul preotului Anton Mălai, Ioan Mălai, avea să
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
rapsod al satului”, tânăr și “iubitor de povești”, care avea în biblioteca personală toată Istoria românilor a lui Alexandru D. Xenopol, Iliada, în traducerea lui George Murnu, sau Odiseea. Preotul Leon, deși a avut șase copii, a găsit timp pentru sătenii săi, rămânând în memoria enoriașilor săi, ca un vrednic preot greco-catolic. A murit in 1922 și este înmormântat în cimitirul de pe Leș. Preotul Vasile Coșbuc a absolvit Academia Teologică greco-catolică din Gherla și s-a căsătorit cu Valeria Rusu, fiica
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Academia Teologică greco-catolică din Gherla și s-a căsătorit cu Valeria Rusu, fiica preotului unit din Mureșeni. A slujit mai întâi în parohia Parva. A venit ca preot în Leșu în 1919, bătrânul său tată mai trăind până în 1922. Memoria sătenilor ni-l prezintă ca un preot impunător, cu o mare autoritate, pe care a folosit-o în a-i orienta pe săteni, într-o epocă în care România interbelică cunoștea evoluții care erau puțin înțelese în mediul rural. În arhiva
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
parohia Parva. A venit ca preot în Leșu în 1919, bătrânul său tată mai trăind până în 1922. Memoria sătenilor ni-l prezintă ca un preot impunător, cu o mare autoritate, pe care a folosit-o în a-i orienta pe săteni, într-o epocă în care România interbelică cunoștea evoluții care erau puțin înțelese în mediul rural. În arhiva parohiei se păstrează evidențe riguros alcătuite, din care aflăm că preotul Vasile Coșbuc era implicat în orice acțiune care avea drept scop
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
se desfășoară activitatea preotului leșean. A fost preocupat de educația religioasă a școlarilor leșeni, predând cu entuziasm și rigurozitate elemente de catehism și realizând periodic inscpecții catehetice. Din timpul preotului Vasile Coșbuc, biserica din Leșu un nou iconostas, despre care sătenii spun că a fost adus de la Viena. În anii ’30 a existat ideea de a se construi o nouă biserică, lângă cea veche. Nu s-a ajuns însă la un acord, deși s-a propus ca ridicarea ei să se
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Prima pictură realizată în biserica de piatră din Leșu poartă semnătura profesorului Constantin Baltaru, din Dej. Finalizarea lucrărilor a fost încununată de "slujba de sfințire a bisericii", săvârșită de episcopul Vadului, Feleacului și Clujului, Teofil Herineanu, la 26 octombrie 1958. Sătenii l-au întâmpinat pe episcop la 2 kilometri înainte de intrarea în sat, Prea Sfințitul intrând în Leșu într-un car de șase boi, flancat de călăreți. Evenimentul a avut pentru leșeni semnificația de mare sărbătoare a satului. În 1964 a
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
dezertării ci dau și numărul celor fugiți din regimente între anii 1771-1775 și anume: Năsăud 659; Jina 125; Făgăraș 119+65; Orăștie 52; Tohan și Tătari 60; Hațeg 15+21. Cei mai mulți au dezertat în principatele române. 1777 - O parte din sătenii din Tohan, au fugit în Țară Românească înainte de 1777, iar alta s-a așezat pe hotarul Branului înființând un nou sat, Tohanul Nou. În conscripțiile agentelor austriece care luaseră ființă în principate, care urmăreau pe fugiții din Transilvania, îi numeau
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Gaiden", o mică serie de șase capitole umple gaura dintre cele două părți ale poveștii. În timpul tinereții lui Kakashi, tatăl său, un ninja foarte respectat în Konoha, a abandonat o misiune crucială satului pentru a-și salva coechipierii. Urât de către săteni și de către cei pe care i-a salvat, din cauza consecințelor asupra satului, el s-a sinucis. Dorind să nu facă aceeași greșeală ca tatăl său, Kakashi a adoptat ideea că succesul misiunii vine întâi, devenind serios și respectând toate regulile
Kakashi Hatake () [Corola-website/Science/312546_a_313875]
-
albit înainte de vreme și trăsăturile feței înăsprite. În acest timp, soția sa (Elisabeta Jar-Rozorea) l-a părăsit și i-a vândut pământul boierului Leon Pârâianu (Emmerich Schäffer), al cărui unchi fusese omorât în timpul Răscoalei. Autoritățile locale îl întâmpină cu ostilitate, sătenii sunt suspicioși și copiii fug de el. Nemaivând nici casă și nici pământ, Manlache se învoiește să intre în slujba boierului pentru a-și primi înapoi bucata de teren. El are grijă de caii cuconului Leon, prinzându-i și apoi
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
El îi urăște pe nemți și are un singur prieten în sat, Ipu (Amza Pellea), un om cu părul alb care luptase în Primul Război Mondial și se întorsese cu mintea rătăcită. Numele real al omului este Todor Ciupe, dar sătenii obișnuiau să-l poreclească în tot felul; dintre toate poreclele, singura care-l deranja era cea de Ipu tocmai pentru că aceasta nu avea niciun înțeles. El era considerat „nebunul satului” și locuia de câțiva ani în șura preotului. Cei doi
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
masă ca represalii, primele persoane executate urmând a fi intelectualii satului (preotul, plutonierul, medicul, notarul și primarul cu soțiile lor). În satul vecin avusese loc un caz similar cu un an în urmă, iar nemții i-au deportat pe toți sătenii în Transnistria. Oficialitățile satului - preotul, notarul Mereuță (Gheorghe Dinică) și medicul Bunu (Octavian Cotescu) - se adună la casa preotului și pun la cale un plan pentru a-și salva viețile. Ei caută o persoană nevinovată care să accepte să devină
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
un Templier și că acesta s-a folosit de Altaïr pentru a îi elimna pe toți ceilalți, pentru a folosi puterea "Piece of Eden" și a conduce Țara Sfântă de unul singur. Altaïr se întoarce la Masyaf, unde găsește toți sătenii și majoritatea Asasinilor într-un fel de transă, toți slăvind numele lui Al-Mualim. În drumul său spre fortăreață, Altaïr este atacat de un grup de Asasini care încearcă să îl ucidă, dar e salvat de către Malik (rafiq-ul biroului Asasinilor din
Assassin's Creed (joc video) () [Corola-website/Science/312668_a_313997]
-
cel mai probabil i s-a dat foc intenționat fiind jefuită deoarece gratiile s-au găsit rupte. Satul astat fără biserică pănă în anul 1971 când, la inițiativa părintelui Elisei Florea, călugăr cu metanie din Mănăstirea Cozancea, și cu osteneala sătenilor s-a construit actuala biserică. De-a lungul timpului Satul Stănești a făcut parte de comunele: Zlătunoaia, Ionășeni, Albești, Bâznoasa, iar acum Lunca. Regimul comunist a vrut total să șteargă acest sat de pe hartă interzicând în totalitate eliberarea de autirizații
Stănești, Botoșani () [Corola-website/Science/312021_a_313350]
-
un regiment în Primul Război Mondial pe frontul din Galiția. Acesta adună o echipă de mercenari și dispune ca represalii uciderea câte unui țăran din fiecare casă. Maiorul Tudor Andrei conduce un mic detașament de soldați care vine în apărarea sătenilor. Mercenarii sunt decimați de grupul maiorului Andrei, iar baronul von Görtz este ucis la final de unul dintre mercenari. Refugiat la Viena după semnarea la 29 octombrie 1918 a armistițiului ce marca încetarea ostilităților din Primul Război Mondial, baronul von
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
colonel în armata austro-ungară, apelează la căpitanul Luca (Mircea Albulescu) pentru a recruta 40 de foști combatanți cu care să se deplaseze la castelul socrului său, contele Urmanczy, din satul Beliș (Transilvania). Scopul deplasării îl constituie executarea unor represalii la adresa sătenilor acuzați pe nedrept de colonel că ar fi incendiat o fabrică și un depozit de cherestea. Deviza baronul este „Venia nova peccata ciet” (în ), iar nobilul transilvănean nu vrea să arate niciun fel de milă față de cei pe care-i
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
ordinul, iar colonelul dispune împușcarea lor de către doi mercenari - Frank (Amza Pellea) și „Genovezul” (Corneliu Gârbea) - aflați lângă o mitralieră de pe balconul castelului. Oamenii angajați de von Görtz se duc în sat, iar în acel masacru sunt uciși 44 de săteni. Supraviețuitorii sunt adunați în curtea bisericii, unde baronul îi acuză că au incendiat fabrica și depozitul de cherestea și că au furat obiecte din castel. Un sătean bătrân (Ion Pascu) îi spune lui von Görtz că focul a fost pus
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Görtz se duc în sat, iar în acel masacru sunt uciși 44 de săteni. Supraviețuitorii sunt adunați în curtea bisericii, unde baronul îi acuză că au incendiat fabrica și depozitul de cherestea și că au furat obiecte din castel. Un sătean bătrân (Ion Pascu) îi spune lui von Görtz că focul a fost pus de prizonierii italieni ce au lucrat trei ani în fabrică și care fugiseră cu o lună în urmă după ce au aflat că frontul a căzut și împăratul
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
maiorul Andrei i se alătură frații căpitanului Luca, care fuseseră voluntari în Armata Română și s-au întors în sat atunci când au aflat de masacru: Mitru (Șerban Ionescu) și Onuț (George Mihăiță), o tânără țărancă (Ileana Popovici) și alți câțiva săteni ce știau să folosească armele. Românii îi atacă pe mercenari pe ulițele satului și apoi în pădure, iar mercenarii se retrag în castel. Colonelul își acuză oamenii de lașitate și îi avertizează că vor fi executați dacă se vor mai
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
pe maiorul Andrei. Genovezul îl împușcă însă pe von Görtz, dar Wilhelm, administratorul castelului, trage către Andrei, ucigându-l pe căpitanul Lemeni. Mercenarul genovez este iertat, iar contesa Esther moare izolată în castel, fără a fi eliberată. Maiorul Andrei împarte sătenilor banii câștigați de el la poker. În acest timp, reprezentanții Adunării Naționale a Românilor din Transilvania adunați la Alba Iulia decretau Unirea Transilvaniei cu România. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În octombrie 1918, ofensiva generală aliată
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
autorului” și reunește o „distribuție solidă”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Într-un sat ardelenesc, așezat între Oradea și Cluj, un baron angajează, în 1918, mercenari pentru represalii nemiloase împotriva sătenilor români care i-ar fi incendiat hambarele. Maiorul Andrei îi dejoacă planul. Combinație, nu tocmai convingătoare, de western cu vampiri pentru ca realizatorul să-și exerseze mâna, iar Cozorici să compună un portret de întârziat Nosferatu.”"
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]