8,651 matches
-
alături de alții - drept model pentru unii umoriști de duzină din perioada 1948-1989. Universul scrierilor lui umoristice și (blând) satirice e înzestrat cu o pregnantă autenticitate; scriitorul a construit o mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot fi depistate asemănări cu scriitori confruntați biografic cu realități similare. Mahalaua lui este cea din primele decenii ale secolului al XX-lea
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
Rezolvarea acestor probleme evoluționare a fost posibilă doar prin construirea unei nișe culturale. O nișă culturală apare În urma unui proces prin care organismele care posedă cultură Își modifică mediul sociocultural, iar, ca urmare a acestor modificări, se pot schimba presiunile selective la care acel grup este supus de mediul Înconjurător (Lachapelle et al., 2006). Construirea unei nișe culturale care să slăbească presiunile selective impuse de mediu a fost posibilă prin producerea următoarelor schimbări (Boehm, 2000): 1. emergența unor mecanisme pentru limitarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
organismele care posedă cultură Își modifică mediul sociocultural, iar, ca urmare a acestor modificări, se pot schimba presiunile selective la care acel grup este supus de mediul Înconjurător (Lachapelle et al., 2006). Construirea unei nișe culturale care să slăbească presiunile selective impuse de mediu a fost posibilă prin producerea următoarelor schimbări (Boehm, 2000): 1. emergența unor mecanisme pentru limitarea puterii indivizilor cu un comportament de tip alfa; 2. implementarea unor mecanisme de pedepsire a blatiștilor și a indivizilor cu un comportament
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de selecție a agenților publici, după criteriul acestui din urmă tipar psihologic-comportamental? În cazul pieței, agenții de succes sunt cei care Întrunesc caracteristicile agentului rațional egoist. Cei ce nu vor reuși să concretizeze oportunități pe piață vor falimenta sub presiunea selectivă a competiției. Diferența față de cazul agenților publici constă În faptul că mecanismul de selecție este intrinsec dinamicii de interacțiune specifică pieței. Totuși, tocmai această caracteristică structurală ne arată În mod clar că furnizarea de bunuri și servicii publice nu va
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unui mecanism de decizie, care bunuri să fie furnizate colectiv și care pot fi produse privat (Buchanan și Tullock, 1996)2. De aceea, putem ignora caracteristicile particulare ale bunurilor publice furnizate. Soluțiile la problemele de acțiune colectivă bazate pe stimulente selective au În comun faptul că presupun existența unui antreprenor care să furnizeze efectiv bunul public (Heckathorn, 1993, 1996; Kollock, 1998). Desigur, În cazul majorității bunurilor furnizate colectiv, cu un nivel mai Înalt de complexitate sau necesare Într-un volum mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care este necesară controlării agentului. Posibilitatea de reînnoire a Parlamentului la intervale mai scurte, votul nominal sau sistemul majoritar și elementele de democrație directă sunt câteva mecanisme care pot contribui mult la aplicarea unor sancțiuni corecte, graduale și suficient de selective pentru a limita comportamentul blatist. 3.2. Antreprenoriatul politic și administrația publică Dacă În relația dintre constituenți și antreprenori politici avem, În privința constituenților, o multitudine de indivizi și interese organizate care au scopul comun ca bunurile și serviciile furnizate colectiv
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
indivizilor de a se angaja În această strategie. În măsura În care sistemul politic este capabil de a confrunta antreprenorii publici cu un sistem corect de stimulente, acțiunea acestora este, În mod normal, superioară ca eficiență, În raport cu alternativa administrativ-formală, Întrucât beneficiază de stimulente selective și informație relevantă (de exemplu, cunoașterea locală), la care se adaugă libertatea de a experimenta idei inovative. Acești factori (stimulentele selective, cunoașterea locală și flexibilitatea În organizare) pot permite reducerea incidenței problemei principal-agent. Mediul semicompetitiv În care antreprenorii publici Își
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
corect de stimulente, acțiunea acestora este, În mod normal, superioară ca eficiență, În raport cu alternativa administrativ-formală, Întrucât beneficiază de stimulente selective și informație relevantă (de exemplu, cunoașterea locală), la care se adaugă libertatea de a experimenta idei inovative. Acești factori (stimulentele selective, cunoașterea locală și flexibilitatea În organizare) pot permite reducerea incidenței problemei principal-agent. Mediul semicompetitiv În care antreprenorii publici Își desfășoară activitatea pot induce stimulente În direcția limitării creșterii birocratice, similare celor cu care piața confruntă firmele. Antreprenoriatul public devine Însă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1998), „Social Dilemmas: The Anatomy of Cooperation”, Annual Review of Sociology, vol. XXIV, pp. 183-214. Goodin, Robert E. (ed.) (1998), Theories of Institutional Design, Australian National University, Canberra. Heckathorn, Douglas D. (1993), „Collective Action and Group Heterogenity: Voluntary Provisions versus Selective Incentives”, American Sociological Review, vol. LVII, nr. 3, pp. 329-350. Heckathorn, Douglas D. (1996), „The Dynamics and Dilemmas of Collective Action”, American Sociological Review, vol. LXI, nr. 2, pp. 250-277. Hess, Charlotte (1999), „A Comprehensive Bibliography of Common Pool Resources
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
iberică, Madrid, 1954; Între Volga și Mississippi, Madrid, 1956; Cântecul desțărării, Cleveland, 1962; Versuri, îngr. Ovidiu Cotruș, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref. Alexandru
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului magic”). Numeroase cercetări au arătat că publicul este selectiv în receptarea mesajelor mass-media, că le decodifică și le înțelege în maniere diferite, iar trecerea de la informație la acțiune este multiplu mediată. Totuși, unii specialiști de la noi consideră - după părerea mea, oarecum exagerând - că prin informațiile pe care le transmit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gara din Barcelona era plin de români care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de transport și sprijin nu au putut face față masei mari a nou-veniților. Aceste rețele au devenit mult mai selective și mai puțin permeabile pentru noii emigranți. Cei care aveau documentele legale și dreptul de a închiria o locuință (așa-numiții pionieri ai migrației) (Sandu, 2000) au ajuns să locuiască la câteva luni după liberalizarea granițelor în apartamente aglomerate, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Singurul proces care poate însă explica formarea unor trăsături complexe funcționale drept componente ale naturii umane dar și a tuturor ființelor vii este selecția naturală ca teză a teoriei evoluționiste (Buss et al., 1998Ă. Apariția și evoluția omului presupune criterii selective specifice care favorizează adaptarea la condițiile mediului și diferă, bineînțeles calitativ, de cele corespunzătoare altor specii (Symons, 1992Ă. Trăsăturile complexe funcționale, formate ca variabile individuale, asigură supraviețuirea organismului și reproducerea acestuia. Variabilele moștenite sunt calitativ superioare și domină inițial procesul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate de cluster A Primul cluster - clusterul A - al clasificării categoriale include personalitățile patologice cu trăsături de serie psihotică. 5.2.1. Tulburarea paranoică de personalitate Aceasta are ca dominante structurale orgoliul și interpretativitatea manifeste din tinerețe, alături de abilitățile relaționale selective. Suspiciunea și lipsa de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care cultivă raporturi interpersonale sărace și mereu problematizante. Stima de sine exacerbată inhibă simțul autocritic și poate alimenta uneori o ținută morală superioară
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și detașarea de cei din jur, întreținute de sentimentele de invidie și ostilitate, îl caracterizează și în situațiile cele mai favorabile. Tendințele de a simpatiza, de a se apropia de persoane importante sau de a agresa și domina în mod selectiv persoanele considerate lipsite de valoare sunt expresia trăsăturilor dezavantajante: nesiguranța și lașitatea. Sunt descrise două stiluri narcisice: unul hipervigil și cu tenacitate scăzută, ca expresie a unui eu fragil și empatic, respectiv unul dominator și tenace, corespunzător unui eu bine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din partea anturajului și a implicării în situații de viață problematice. Are, de asemenea, tendința de a amplifica realitatea personală în sens negativ și pe cea exterioară în sens pozitiv. Îi sunt proprii asociațiile superficiale pe fondul hipervigilității, dar și amnezii selective asupra psihotraumelor. Eul hipotrofiat întreține în plan afectiv timiditatea și emoții negative persistente, alături de o anxietate îndreptată spre sine. Sunt descrise numeroase fobii, predominant de factură socială. Depersonalizarea este mereu prezentă, îndeosebi sub forma senzațiilor de înstrăinare și decolorare a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
concurenții au probleme cu controlul calității; - concentrarea pe serviciile post-vânzare atunci când consumatorii sunt invadați de multitudinea modelelor și trăsăturilor opționale oferite de adversar. c) raidurile de mici proporții, dispersate și la Întâmplare asupra liderilor și tacticilor de hărțuire prin: - reduceri selective de prețuri; - intensificarea bruscă a activităților promoționale; - intentarea de acțiuni de urmărire legală sub acuzații de nerespectare a legii concurenței, de nerespectare a brevetelor și de reclamă mincinoasă. 6. Lovitura de anticipare impune o primă mutare a atacantului și obținerea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
termen scurt; • Întârzierea răspunsului la strategia competitorilor de reducere a costurilor; • păstrarea excedentului de capacitate atunci când rata de creștere scade; • investirea excesivă pentru reimpulsionarea vânzărilor. În schimb, firmele dintr-un sector matur și În declin Își asigură succesul prin combinarea selectivă a celor trei opțiuni strategice de bază (concentrarea, diferențierea și reducerea costului): a) Concentrarea prin identificarea, crearea și exploatarea segmentelor cu creștere puternică din cadrul sectorului. Chiar și piețele stagnante sau În declin includ segmente cu potențial de creștere rapidă; concurentul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mari decât primii lor rivali; „urmăritorii” (39%), cu 50% mai mari față de liderul specializării, și restul firmelor (35%). A treia tipologie, abordarea strategică, distinge următoarele categorii: - adepții metodei „costuri și prețuri joase” (10% dintre firme); - cei care dezvoltă În mod selectiv cupluri produse/piețe (21%); - cei atașați de marcă (14%); - adepții strategiei „preț-performanță” (47%), care caută să anticipeze cererea și să inoveze pentru a crește valoarea și competitivitatea produsului la preț constant. A patra tipologie, abordarea tehnologică, evidențiază trei categorii de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Chișinău, 1988; File de istorie literară, Chișinău, 1989; Contribuții istorico-literare, București, 2001. Repere bibliografice: P. Zavulan, Vasile Ciocanu, „Constantin Stamati. Viața și opera”, RLSL, 1982, 2; Haralambie Corbu, Vasile Ciocanu la 60 de ani, RLSL, 2002, 1-2; Ion Șpac, Bibliografie selectivă a istoricului literar Vasile Ciocanu, RLSL, 2002, 1-2; Dan Mănucă, Obsesii regionaliste, CL, 2003, 1. S.P.
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
din colectivul care a redactat și a editat, între anii 1983 și 1993, volumele XI-XVI din ediția monumentală Opere de M. Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga-Domnița Gherghinescu-Vania (1995), ediție însoțită de note, o anexă și bibliografie selectivă, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Ediții: Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Galați, 1993; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, București, 1995; Din călătoriile lui Don Miguel. Corespondență Ion Barbu - Al. Rosetti, București, 1995; Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
l-ar putea induce în eroare pe un animal aflat pe o treaptă de evoluție inferioară). Omul formează mult mai rar unele conexiuni de stimuli pe care animalele nu-i pot analiza și elimina. Învățarea umană este eminamente analitică și selectivă; învățarea animală este eminamente „mecanică”, selectând prea puțin elementele oportune rezolvării situației problematice 4. • Legea reacției prin analogie (numită și „legea asimilării”) Stabilește modul în care cel care învață se întâlnește cu o situație nouă. „Dacă omul întâlnește un stimul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai mult. Mai mult, acestea pot facilita retenția selectivă prin activarea deliberată a codării și reperării răspunsurilor modelate ce au o mare valoare utilitară. Abordările tradiționale privind întărirea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai mult. Mai mult, acestea pot facilita retenția selectivă prin activarea deliberată a codării și reperării răspunsurilor modelate ce au o mare valoare utilitară. Abordările tradiționale privind întărirea și-au focalizat atenția în exclusivitate pe controlul răspunsurilor prin consecințele administrate extern. Potrivit teoriei banduriene, comportamentul este menținut nu numai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]