4,921 matches
-
mostra pentru export se realizează încet, cu multe întreruperi și greutăți. După o vreme, este chiar lăsată la o parte în favoarea unor noi sarcini care apar pe parcurs. Când praful se depune bine pe ea, apare un telex ca din senin, emis de către întreprinderea de comerț exterior care răspunde pe linie de export de întreprinderea respectivă, prin care se solicită urgentarea execuției. Lumea începe din nou să se agite, în frunte cu directorul. Dacă nu mai sunt vopsea și diluant, cineva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la Percoto. Un soi de superstiție de moment, invocând comunicarea inefabilă dintre cimitire, cel de la Lido și cel din Suceava. Cimitirul era, Însă, Închis. Am vrut să cred că așa trebuia să și fie, că morții ne interzic să Îndoliem seninul efemer al bucuriei, inevitabilul ne pândește oricum la colțul neașteptat al unei clipe viitoare. Un tangaj nostalgic fusese vizita la Lido, Înaintea plecării spre Percoto și Înaintea gongului care declanșa Carnavalul venețian, care chiar satira morții o celebra, cu sarcasm
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
citească. Textele lui Cioran Îl fascinaseră și Îl determinaseră să și scrie o carte despre el, din care Îmi trimitea, spre lectură și comentariu, fiecare nou capitol. Aflasem, Între timp, de prelungita agonie senilă, ferită de luciditate, În care somnola, senin, fostul iconoclast și cinic. Exilatul care domicilia de mult În limba franceză, considerat printre stiliștii ei cei mai străluciți, Își părăsise, brusc, refugiul lingvistic de decenii și Începuse a vorbi, din nou, românește, limba pe care fusese bucuros, cândva, s-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a lumii, nu doar ostilitatea primară animând militanții antisemiți și ideologii care Îi „luminează”. Naratorul supraviețuitor al lui Kertész refuză „să cedeze, ca un idiot, isteriei de masă a supraviețuirii și retoricii care bate cu pumnul În piept”. Își acceptă senin condiția, fără s-o transforme În nimic altceva: „Exist, pur și simplu, ca un evadat din Varșovia, ca un supraviețuitor din Budapesta, cineva care nu face mare tam-tam despre supraviețuirea sa, nu se simte dator să depună mărturie, să-i
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
elev la Școala Normală din Sibiu. în timp ce Barbu se întorcea acasă, fără măcar să dea mâna cu Nicolae Petrașcu, acesta își făcea calculul cum să treacă podul. Un șir de care cu marfă intrase pe pod și cum începuse, ca din senin, o vijelie, care a băgat santinelele în gheretă, s-a strecurat printre însoțitorii carelor ținând și el cu mâna de hamul cailor. Mergând pe drumul indicat de Barbu, la vreo trei kilometri apare satul Ofcea și află de la un cioban
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
știut germanii. cu o populație de 80 milioane de oameni, n-au știut conducătorii României. în întreaga lume legionară, pierderea Basarabiei și a Bucovinei de nord a produs o mare amărăciune și durere sufletească. Pentru că lucrurile n-au venit din senin. Ele erau urmările unui trecut politic de greșeli și crime față de neam. Evenimentele prezente se desprindeau din faptele trecutului apropiat ca un fruct copt și care nu era o prea mare surpriză pentru un om cu nițel simț politic și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ciobanului, cu satele înșirate ca mărgele pe ea. Alături se vedea fabrica de cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul albăstrui al cerului de vară. în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sufletească. Rămas același creștin de profunzime, același geniu filosofic și poetic în plină desfășurare, cu toate condițiile-i create de executanții Jilavei a oribilei crime, care se săvârșea asupra lui cu fiecare clipă, cu fiecare zi ce trecea, el rămâne senin în toată mizeria pe care o trăiește, socotind-o o treaptă spre devenire, asemeni sfinților. Versurile sale au apărut în 1995 la Editura Majadahonda sub egida Fundației George Manu și sunt rodul memorării lor de către foștii lui colegi de Cazimcă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spirituală, dacă s-a hotărât să-și provoace propriul sfârșit, nu a găsit calea cea mai eficientă de a o face, ci a încercat vreo trei, una după alta Familia știe că în momentul când a rămas singur acasă era senin la suflet. Ne aflăm iarăși în fața unui mister care, dacă a fost provocat există și certitudinea că va fi lămurit odată, fiindcă este un dat al existenței ca făptașii oricărei crime să fie odată descoperiți. Fiindcă și Căpitanul a spus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cititorului-de-vise. Dar atâta vreme cât ele există, trebuie să te ferești de lumină. Ochii tăi nu mai văd lumina zilei. Dacă privești soarele, vei regreta amarnic. Deci n-ai voie să ieși din casă decât noaptea sau în zile înnorate. Când e senin, fă-ți întuneric în cameră și stai frumos acasă. Paznicul mi-a dat apoi o pereche de ochelari de soare. Trebuia să-i port tot timpul, cu excepția momentelor în care dormeam. Astfel am fost eu lipsit de lumina zilei. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mult de ele, privind cerul. Să trec pe la frizer să mă tund, să merg apoi în parcul Gaien și să mă întind pe iarbă. A, și să beau o bere rece. Înainte de a se sfârși lumea pentru mine. — O fi senin afară? am întrebat-o pe fată. — N-am de unde să știu, zise ea. — N-ai văzut buletinul meteo? — Nu. Te-am căutat toată ziua. Nu știam să ajung la tine. Am vrut să-mi amintesc dacă erau stele pe cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
admiram o acropolă. Intersecția udă de ploaie gemea de mașini de toate culorile, din toate direcțiile. Nici nu-mi venea să cred că sub picioarele mele mișunau Întunegrii aceia oribili. Bine că plouă! zise ea. — De ce? Dacă ar fi fost senin, ne-ar fi durut ochii și ar fi trebuit să așteptăm mai mult până ne obișnuiam cu lumina zilei. — Da, ai dreptate. Ce facem acum? — Mai întâi să bem ceva cald. Apoi mergem acasă și facem baie. Am intrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
credit și permisul de conducere. S-a făcut trei și jumătate, așa că m-am ridicat, mi-am plătit consumația și-am plecat. Ploaia se oprise cât am stat acolo și de aceea am lăsat umbrela la intrare. Semne bune! Era senin și eu mă simțeam cu inima ușoară. Nu mai aveam povara umbrelei. Îmi venea să mai merg undeva... într-un loc cu multă lume. M-am oprit în fața clădirii Sony, alăturându-mă o vreme grupului de turiști arabi care căscau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
degrabă ca o atitudine stoică. De altfel, Jean-Claude Lebrun numea scriitura lui toussaint „jansenistă”. Minimalismul francez practicat de scriitorii care publică la editura Minuit nu seamănă cu cel american, al unui Raymond Carver, de pildă. Nu Întîlnim la francezi umor senin sau sentimentalism suplu și fragil. și apoi, povestirea este una exclusiv interioară, a trăirilor și gesturilor unui personaj: În cazul lui Toussaint, al naratorului. Este vorba, la autorul Melancoliei lui Zidane de un minimalism tensionat. Întins. Dacă În romanele anterioare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1999. Ediții: Al. Claudian, Senin, introd. edit., București, 1972; Urmuz, Pagini bizare, București, 1983; Nichita Stănescu, Frumos ca umbra unei idei, București, 1985, Cărțile sibiline - Poezii inedite, București, 1995; Horia Groza, Poezii, cronici literare, eseuri, București, 1996 (în colaborare cu Horia Ion Groza). Traduceri: Robert
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu oștiri întregi de demoni / Cu puteri, vai, și-ale lumii / Și-ale sufletului meu”. Poeta ar fi dorit să fie văzută de contemporani în primul rând ca ființă omenească, nu ca regină
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
numește toamnă”, LCF, 1969, 13; Al. Andriescu, Ion Chiriac, „Răsărit de fată mare”, CL, 1970, 6; Mihai Drăgan, Poezia lui Ion Chiriac, CRC, 1973, 46; Daniel Dimitriu, Poezii de dragoste, CL, 1977, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 145; Nicolae Turtureanu, Senin în senin, CRC, 1979, 48; Constantin Pricop, Ion Chiriac, „Elegiile inimii”, CL, 1980, 2; Virgil Cuțitaru, Memoria cuvintelor, CRC, 1981, 42; Val Condurache, „Exact așa vor cânta privighetorile”, CL, 1982, 10; Nicolae Turtureanu, Discursuri lirice, CRC, 1983, 6; Ioan Holban
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
LCF, 1969, 13; Al. Andriescu, Ion Chiriac, „Răsărit de fată mare”, CL, 1970, 6; Mihai Drăgan, Poezia lui Ion Chiriac, CRC, 1973, 46; Daniel Dimitriu, Poezii de dragoste, CL, 1977, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 145; Nicolae Turtureanu, Senin în senin, CRC, 1979, 48; Constantin Pricop, Ion Chiriac, „Elegiile inimii”, CL, 1980, 2; Virgil Cuțitaru, Memoria cuvintelor, CRC, 1981, 42; Val Condurache, „Exact așa vor cânta privighetorile”, CL, 1982, 10; Nicolae Turtureanu, Discursuri lirice, CRC, 1983, 6; Ioan Holban, „Aici totul
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
1919-1929, Cluj, 1930; Pagini de critică, îngr. și pref. Ion Negoițescu, București, 1969. Ediții, antologii: Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Breazu); Pavel Dan, Urcan Bătrânul, introd. edit., București, 1938. Traduceri: Asztalos István, Vântul nu se stârnește din senin, București, 1949, Jóska, București, 1957, Omenie, București, 1960, Povestind copiilor, pref. Mihai Gafița, București, 1961, Duminecă cu dragoste, pref. Ion Oarcăsu, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Olariu); Móricz Zsigmond, Rubedenii, București, 1949, Haiducul își joacă murgul, București, 1952, Rubedeniile
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era, căci din apă un crocodil mare groznic ieșind, pre becisnicul Hameleon, pentru că să-l înghită, în fălci îl luă"6. Fiara apare din senin, protejată de unda apei înșelătoare și atacă. Știe, prin urmare, să profite de elementul-surpriză, știe să-și disimuleze prezența și să îl ia prin surprindere pe cel care, în acțiunea cărții, este cel mai priceput la aranjarea intrigilor, la ticluirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rămâne nimic dacă n-ar fi science-fiction-ul". Capitolul 1 Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback Ceea ce va deveni mai târziu science-fiction s-a dezvoltat în secolul anterior în sânul culturii occidentale recente. Or, un gen literar nu apare din senin fără motiv: se înscrie într-un orizont cultural și răspunde unor așteptări implicite. Nu se construiește ex nihilo, ci pornind de la date culturale anterioare, chiar dacă acestea din urmă nu au, uneori, decât puține lucruri în comun cu genul creat. Imaginarurile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
respectivă se va perpetua și postnatal, argumentând această epidemie a violenței care tronează suveran în lumea contemporană. Un exemplu grăitor îl furnizează D. Chamberlain (1995), citându-l pe Robert Harris, un tânăr care la vârsta de 25 ani a împușcat senin și calm, doi adolescenți nevinovați. Cercetându-i-se biografia s-a aflat că nașterea lui s-a produs prematur datorită loviturilor nemiloase pe care mama sa le-a primit din partea soțului. Ulterior, întreaga viață a lui Robert a fost un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Rătăcirea de la Stoborăni", Dinu Nicodim din „Lupii", I.L. Caragiale cu pamfletul - 1907, din primăvară până în toamnă, Vasile Demetrius în „Domnul deputat", iarăși Tudor Arghezi care într-un poem Cultură, din ciclul 1907 - Peizaje, notează: „În anii nouă sute șapte, Ca din senin, în martie, într-o noapte S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia Și din Flămânzi și Stănilești, văpaia... Răscoala izbucnise deodată în Moldova, La Giurgiu, la Caracal și Craiova"... Incendiarul poem 1907 al lui Al. Vlahuță scoate vinovat pentru soarta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al ziarului, a fost publicată o poezie: "Fără nume", în care s-a explicat, prin metafore și personificări, alegerea numelui Albina. Iată câteva versuri sugestive: "Albina mă cheamă, vă dau vouă mierea/ Ce-o fac eu cu truda, nădejdea, plăcerea/ Seninului zbor de pe floare pe floare/ Veniți toți cu mine veniți toți la soare!/ Acolo afla-vom lumină și aur/ Gândind la Regină, la casă și fagur" (Ibidem). 950 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, facicolo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Instantaneu conținutul creuzetului se va aprinde și va arde cu flacără violeta, strălucitoare. Aceasta se explică prin faptul că acidul sulfuric concentrat, fiind oxidant puternic, aprinde zahărul care arde în oxigenul degajat la descompunerea cloratului de potasiu. APRINDEREA HÂRTIEI DIN SENIN Într-o eprubeta ce conține 2 mL de sulfura de carbon, se adăuga cu o penseta o bucată mică de fosfor alb. Se agită eprubeta și după dizolvarea fosforului, se îmbiba o hârtie de filtru în soluția obținută. Se prinde
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]