4,972 matches
-
copilul nenăscut este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice prenatale (inclusiv eventualele traume) se uită, ceea ce înseamnă că ele sunt transferate în „visteria”încăpătoare a inconștientului, de unde pot fi readuse în arenă conștiinței prin anumite metode precum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rolul de santinelă în fața pericolelor, pe care îl îndeplinește nucleul amigdalian. Acesta se comportă ca un „serviciu de urgență”(Goleman, 2001, p. 32) care, în situații critice, alertează principalele zone ale creierului, generând un set de reacții ultrarapide. întrucât mesajele senzoriale îi parvin pe „o potecă mai îngustă și mai scurtă”decât cea care merge la neocortex, nucleul amigdalian reacționează înaintea acestuia. Ideea care se configurează este aceea că datorită amigdalei, emoțiile pot surclasa uneori raționalul. Mai apoi, nucleul amigdalian este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copil, suntem nevoiți să insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția senzorial], prin autoanaliz], prin observarea celorlalți etc. Ins] alte informații, cum ar fi consecințele faptelor asupra vieții viitoare, dep]șesc puterea noastr] de înțelegere. Budismul accept] ideea c] exist] mai multe trepte în dezvoltarea spiritual] și c] diferențele dintre percepția obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu mediul într-un mod care s] sugereze existența facult]ții. În cel de-al treilea trimestru al sarcinii, unele p]rți ale creierului sunt funcționale și f]tul poate reacționa la sunete, lumin], presiune, mișcare și la alți stimuli senzoriali. Criteriul senzitivit]ții susține punctul de vedere conform c]ruia un avort realizat într-un moment avansat al sarcinii este mai greu de justificat decât unul realizat într-un moment timpuriu. Spre deosebire de un f]ț lipsit de senzitivitate, unul aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]ri, reptile, amfibieni și pești) dețin în mod clar aceste capacit]ți. Este posibil ca multe animale nevertebrate precum artropodele (de exemplu, insecte, p]ianjeni și crustacee) s] le dețin] capacit]țile respective pentru c] și acestea au organe senzoriale și sisteme nervoase și deseori se comport] ca si cum ar vedea, auzi și simți foarte bine. Dac] criteriul este senzitivitatea, atunci nici o mușc] nu poate fi omorât] în absența unui motiv bun. Dar ce înseamn] un motiv bun atunci când este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea determina dac] acest caracter bun și caracterul X se aplic] acelorași lucruri.) Dar aceasta presupune c] „binele” poate fi supus unei analize naturaliste, c] într-un anume sens înseamn] același lucru cu o fraz] care îl leag] de evidentă senzorial]. Altfel spus, înseamn] c] Moore se înșeal] și c] „binele” trebuie s] fie analizabil - chiar dac] nu trebuie neap]rât s] fie sinonim cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o reproduce la nivel mental sau în baza unui suport material și o transformă într-un discurs, diferit de obiect atât substanțial, cât și în ce privește valoarea sa ontologică. Se delimitează astfel de existența lucrurilor "reale", pe care le poate reda senzorial sau vizual, ca amintire sau copie a lor, indiferent dacă acestea sunt prezente sau absente, manifeste sau nu. Are o asemenea legătură cu senzația sau cu obiectul, încât le poate descrie funcțiile și le poate condiționa recunoașterea. Reiese de aici
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de interstițiu, de "terț inclus", pe de o parte, în relația dintre "semnificant" (lucru sau formă) și "semnificat" (substanță sau concept), pe de alta, între referință și subiectul receptor, imaginea solicitând atât funcția cognitivă (recunoașterea unui conținut, perceput și transmis senzorial), cât și capacitatea de reprezentare abstractă, intelectivă, cu ajutorul funcțiilor imaginației. În configurarea structurilor imaginarului, imaginea se dovedește, datorită acestor trăsături și funcții ale sale, o unitate fundamentală, pentru că actualizează forme fixate în memorie, reconfigurându-le în noi combinații, sau expune diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
complicație semantică atunci când este corelată cu studiul mentalului colectiv și al fenomenelor sale adiacente (pentru care definițiile și delimitările sunt oricum deosebit de dificile). În principiu, diversitatea imaginilor depinde de percepție și de diferitele traiectorii senzo-motorii pe care le parcurge informația senzorială până este prelucrată și interpretată mental. Imaginea ajunge să constituie, în relația cu subconștientul, cu inconștientul și cu psihismul individului familiile codificate de reprezentări mentale sau de "obiectivări" (proiecții figurative) într-o realitate psihică externă, acolo unde capătă noi trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de coduri și de cunoașterea lor (cu referire așadar la situații particulare). Cel mai important însă pentru constituirea acestei tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra imaginarului, subliniază Thomas, caută să identifice modalitățile operatorii prin care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează pe coduri culturale și pe cunoaștere; imaginea-semn are în schimb un caracter informativ, de aceea funcția ei se situează mai aproape de procedeul narativ, de trăire, de reactivitate și de senzorial. Semnul declanșează sau intră în schema acțiunii, în timp ce simbolul apare - în această teorie - ca un garant al relației cu sacrul sau cu lumea ideilor. Simbolul asigură accesul către o semnificație care codifică transcendentul sau imuabilul, în timp ce semnul intensifică raportul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
etapele istorice ale fenomenelor de memorare și de imaginare colectivă. Ele au însă funcții diferite, de aceea am căutat un model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut în sistemul limbii schema însăși pe care s-a pliat organizarea procesului de memorare. Imaginarul are propria lui gramatică și propriul lui vocabular (format din imagini, simboluri, semne), așa cum recunosc toți cercetătorii fenomenului, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne ancorat în referința sa istorică, deși el o memorează și o menține lung timp prin simboluri. Întâlnirea dintre real și imaginar nu este, după cum spuneam, antitetică, ci provoacă și reprezentări coerente
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ar mai putea motiva astăzi confruntarea iconoclaștilor cu iconodulii? Care ar mai putea fi miza intoleranței față de imagine? Dacă poate fi înțeles procesul psihic al nevoii de (auto)reprezentare, dacă filosofia utilizează azi variate tipologii ale imaginii, iar știința desparte senzorialul de imaginar, dacă pot fi sistematizate structurile imaginarului colectiv și tratată obiectiv istoria înfruntărilor ideologice din jurul imaginii, utilizarea ei în politicile laice și în cele religioase, în arta contemporană și în societate îi relevă și la ora actuală problemele și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acestei lucrări. Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea, într-un mod natural, firesc, rolul pre-formativ pe care ele îl au în cunoașterea lucrurilor din mediul în care trăim și chiar în cunoașterea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomen. La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și cauzalitate și prin intervenția schemelor senzoriale originate în Trup, el însuși constituit ca un lucru natural.17 Fenomenul, prin urmare, nu este posibil în afara condiționărilor venite dinspre logos. De aici, pe de o parte, preeminența fenomenului față de alte fapte din orizontul umanului, în ciuda prezentării lui unilaterale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică sinteze între cuvinte și "lucrurile" corespunzătoare, adică "obiecte ideale". Dar cum apare această sinteză, în context judicativ? Putem admite, de exemplu, o facultate a minții noastre în stare să pre-ia, deodată, "lucrul", pentru a-l exprima întocmai: simplele date senzoriale devin indicii pentru un "obiect", constituit ca atare de noțiune, în context judicativ. Sau putem socoti valabil scenariul kantian al constituirii cunoștințelor prin contribuția formelor a priori ale facultății de cunoaștere, de fapt, a apercepției originar transcendentale, a categoriilor "aplicabile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
situare afectivă", cu toate că lucrează părtinitor (ordonator și autoritar). Teoriile judecății cuprinse în cercetările fenomenologice tocmai amintite pot constitui o mărturie pentru acest fapt. Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial acceptată sau nu în funcție de "obiectul" ei. Pentru Husserl, judecata nu este altceva decât un construct intențional bazat pe intuiția empirică, pe cea categorială și pe cea eidetică, luate împreună într-o unitate; ea dă seamă de o "stare de lucruri
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; ... j) asigura cadrul legal și monitorizează implicarea unităților de învățământ în procesul de educație continuă a adulților; ... k) asigura școlarizarea specializată și asistența psihopedagogica adecvate pentru elevi și tineri cu deficiențe fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... l) asigura funcționarea consiliilor și a comisiilor naționale și consultative proprii; ... m) coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților extrașcolare, cultural-artistice, sportive și turistice ale elevilor și studenților; ... n) comunica și colaborează cu celelalte structuri ale administrației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179637_a_180966]
-
măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; ... j) asigura cadrul legal și monitorizează implicarea unităților de învățământ în procesul de educație continuă a adulților; ... k) asigura școlarizarea specializată și asistența psihopedagogica adecvate pentru elevi și tineri cu deficiențe fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... l) asigura funcționarea consiliilor și a comisiilor naționale și consultative proprii; ... m) coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților extrașcolare, cultural-artistice, sportive și turistice ale elevilor și studenților; ... n) comunica și colaborează cu celelalte structuri ale administrației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179638_a_180967]
-
măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; ... j) asigura cadrul legal și monitorizează implicarea unităților de învățământ în procesul de educație continuă a adulților; ... k) asigura școlarizarea specializată și asistența psihopedagogica adecvate pentru elevi și tineri cu deficiențe fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... l) asigura funcționarea consiliilor și a comisiilor naționale și consultative proprii; ... m) coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților extrașcolare, cultural-artistice, sportive și turistice ale elevilor și studenților; ... n) comunica și colaborează cu celelalte structuri ale administrației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179636_a_180965]
-
măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; ... j) asigura cadrul legal și monitorizează implicarea unităților de învățământ în procesul de educație continuă a adulților; ... k) asigura școlarizarea specializată și asistența psihopedagogica adecvate pentru elevi și tineri cu deficiențe fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... l) asigura funcționarea consiliilor și a comisiilor naționale și consultative proprii; ... m) coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților extrașcolare, cultural-artistice, sportive și turistice ale elevilor și studenților; ... n) comunica și colaborează cu celelalte structuri ale administrației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179635_a_180964]
-
măsuri corespunzătoare Guvernului și autorităților publice locale abilitate; ... j) asigura cadrul legal și monitorizează implicarea unităților de învățământ în procesul de educație continuă a adulților; ... k) asigura școlarizarea specializată și asistența psihopedagogica adecvate pentru elevi și tineri cu deficiențe fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... l) asigura funcționarea consiliilor și a comisiilor naționale și consultative proprii; ... m) coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților extrașcolare, cultural-artistice, sportive și turistice ale elevilor și studenților; ... n) comunica și colaborează cu celelalte structuri ale administrației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179634_a_180963]