5,479 matches
-
ușor și așa poate să-și plimbe jucăriile la aer și la iarbă verde. Încerc cricul și așezarea nu e așa ușoară. În momentul acela o motocicletă elegantă, ce venea ca vântul, se oprește În dreptul nostru. Un tânăr polițist, deosebit de simpatic, elegant Îmbrăcat, se dă jos, ne salută și ne Întreabă ce s-a Întâmplat. E un polițist al drumurilor. Cu motocicleta sa cred că e greu să nu ajungă pe oricine. Își scoate mănușile și mă roagă sa-i cedez
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mare, dar 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 133 vizitatorii sunt numeroși și În special din cei care dispun. În fericirea de aici, vreau să menționez două drame ce au avut loc. Pe șoselele californiene un moșuleț simpatic, aidoma lui Moș Crăciun, făcea propagandă pentru o fabrică de lichioruri Într un cărucior tras de 4 măgăruși cu hamuri elegante. L-am Întâlnit la nord de San Francisco și am vrut să-l fotografiez. Acum a fost Întâlnit de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a reparat siguranța, În restaurantul ținut de vestitul Andronic de la Bulevard, ne ospătăm cu alese mâncăruri românești. Vameșul are o poftă nebună. Merge pe gratis, mânâncă pe gratis, și va gusta farmecul Bucureștiului câteva zile. Întâlnesc aici de necrezut, pe simpaticul domn Dimăncescu, consulul României de la San Francisco. Nu era acolo când am trecut prin Frisco. Porțiunea Sibiu-Predeal am gustat-o din plin. E duminică și ziua e superbă. Culmile Negoiului și ale Munților Făgăraș, Îmbrăcate Într-o dulce culoare violacee
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu comportament modest în față. Și ideea să ne facem datoria. Înclin să cred că totul por‑ nește de la această pregătire militară, dar nu aș ști să explic mai mult decât atât. Cu părinții, era o stare de libertate destul de simpatică, ce nu știu exact de unde venea. Deci, pe lângă caracterul părinților mei, care erau așa, a fost norocul tatălui meu, care, în momentul de liberalizare de la începutul anilor ’70, a prins un Fulbright în America. De acolo s-a întors cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
făceau intervenții ca să mă pot duce la faza finală la mai multe olimpiade, care aveau loc în aceeași zi, eram copilul superpremiant, mă calificam la toate și trebuia să mă duc la toate finalele. Oricine știe însă că nu este simpatic să fii un copil pre‑ miant. E o parte bună, că m-am învățat să răspund prima la orice examen sau întrebare, și la Medicină, și oriunde. Dar premianții nu sunt populari, eu pe frate-meu am încercat să îl
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dar ce, puteai să i le impui unui secretar de partid ? Ea striga la mine ; mă vedea în ușă și striga : „Fetițo, să vină pro‑ fesorul !“. „MĂ lăsați să vă iau tensiunea ?“ „Ieși afară !“ Ce să mai vorbim ! Era foarte simpatic la noi în ’89, trebuie spus. Adică erau, pe de o parte, oameni ca doamna Ghițulică și, pe de altă parte, toți disidenții. țin minte că pe un prieten, de exemplu, după ce a semnat scrisoa‑ rea cu Ceaușescu, bineînțeles că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
comparăm cu ce am avut după aceea. V.A. : Eu și soția mea l-am votat pe Câmpeanu, iar fiul nostru - era prima oară când vota - l-a votat pe Rațiu. L-am întrebat de ce. „Nu știu. Mie mi-e simpatic.“ A.M.P. : Și eu l-am votat tot pe Câmpeanu. Nu mi-ar fi rușine nici astăzi cu niciunul dintre ei. V.A. : V-aș spune un lucru pe care poate că nu-l știți. A doua sau a treia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
écrire, care adesea (deși nuîntotdeauna) se însoțește cu o haine sociale (pentru a relua o formulă genială pe care un istoric nonconformist precum Michel Tardieu o aplică gnosticilor din Antichitate). Această trăsătură putea fi suficientă pentru a mi-l face simpatic. La aceasta trebuie adăugat faptul că, puțin câte puțin, am aflat (grație recunoașterilor din operele mult mai prolificului Georges Dumézil, precum și câtorva dintre rarele mele incursiuni în câmpul studiilor mithraice) că, deși și-a început cariera ca iranist și a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
actualul profesor de istorie a religiilor, domnul Erland Ehnmark 2 - neglijența sa trebuie să fi complicat și afacerea dvs. (l-am rugat pe Widengren să vă invite la Uppsala, dar nu știu ce a făcut). De altfel, dl Arbman este un om simpatic, care pentru moment se află la Paris sau Cherbourg, unde va dirija în iulie săpături într-un sit al vikingilor. Soția lui de asemeni, cunosc amândoi Franța de minune. În legătură cu domnul Herescu, sunt dezolat că, în ceea ce îl privește, proiectele
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
gândiți la romanul dvs.? Dar va avea critici mai bune decât Tratatul dvs.? Aș vrea să știu dacă acesta din urmă a fost foarte cerut și de cumpărători. Nu uitați să-i salutați din partea mea pe compatrioții dvs. atât de simpatici, domnii Herescu și Constantinescu, dar mai ales pe Cioran, pentru care am o mare slăbiciune; ce publică, ce face? Prieteni, nu voi uita acea duminică de 15 august 1950, zi magnifică, când am avut o conversație atât de prelungită pe
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
să vă citesc. Apropo de iranologie: Corbin 1 și-a inaugurat ieri cursul la École des Hautes Études. Anul acesta va vorbi mult despre Sohrawardș. Gândul de a vă întâlni în Italia îmi face acest Congres de la Roma și mai simpatic! Am ales ca subiect al comunicării mele „Zborul magic” și o regret deja, căci cum să ataci o problemă considerabilă în 20-30 de minute? Dar, în sfârșit, important va fi că ne vom reuni acolo. L-am văzut pe Dumézil
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lucra... La sfârșitul lui mai se va afla la Uppsala, pentru câteva zile, Ichir½ Hori, profșesorț de istoria religiilor la Tôhaku University și mare specialist în folclor 1. Vă va căuta. Engleza lui nu este strașnică, dar el e foarte simpatic. Soția mea vă transmite amândurora gândurile sale amicale. Omagiile mele dnei Wikander, salutări tinerelor fete și, cordial, al dvs.ș,ț M. Eliade XLIItc "XLII" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Swift Hall, Université 14 mai 1958 Dragul meu prieten
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai intelectuală decât cea de la Columbia. La noi, Near East Department este un institut mai degrabă practic și politic. Probabil că nu mă amăgesc prea mult, fiindcă aici am vorbit aproape despre același subiect și discuția a fost cu siguranță simpatică, dar nu atât de activă și de competentă ca la dvs. - Am fost foarte fericit să intru în contact (prea puțin, vai!) cu seminarul dvs. activ și simpatic - spuneți-le tuturor cât de mult m-au impresionat interesul și contribuțiile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
am vorbit aproape despre același subiect și discuția a fost cu siguranță simpatică, dar nu atât de activă și de competentă ca la dvs. - Am fost foarte fericit să intru în contact (prea puțin, vai!) cu seminarul dvs. activ și simpatic - spuneți-le tuturor cât de mult m-au impresionat interesul și contribuțiile lor la discuție. Sunt sigur că peste puțin vor ieși lucrări remarcabile din acest cerc. Cu riscul de a părea de o suficiență insuportabilă, trebuie să vă spun
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sud de Malaga, dar aproape toate satele, pe coastă și în munți, sunt încântătoare. E cald, dar fără umiditate, ceea ce este un avantaj față de majoritatea vilegiaturilor italiene, un vânt proaspăt dinspre Atlantic amestecându-se cu blândețile mediteraneene. Oamenii sunt mai simpatici decât italienii și francezii, amabili și ospitalieri, dar în același timp mândri și rezervați. Ne-am decis deja să ne petrecem acolo timpul când vom fi pensionari și care, vai!, se apropie. Înainte de venirea lui Gunnel, am lucrat în bibliotecile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Italia este foarte bun și deloc scump. Acest Puerto de Andraitx se află la o jumătate de oră (cu mașina) de Palma. Dar trebuie deja să vă rețineți camera. Proprietarul (?) Șmanager (?)Ț (ni s-a spus) este un neamț tânăr, simpatic și inteligent. Am vorbit mult despre dvs. cu Cioran! La Puerto de Andraitx vom închiria o mașină; în acest fel vom putea străbate insula 2... Foarte nerăbdători să vă revedem, vă îmbrățișăm amicalș,ț Mircea și Christinel LXXIItc "LXXII" ELIADE
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de-ale vieții, când intră un evreu tânăr, slab ca un ogar, cu un costum care era evident puțin prea mare pentru trupul său fragil, cu kipă pe vârful capului, perciuni groși și barbă scurtă, însoțit de o domnișoară scundă, simpatică și cochetă, îmbrăcată cu o rochie verde-deschis, ca iarba de primăvară. — Curajos băiat, râde Pribeagu. — Curajos sau nebun de-a dreptul. Cei doi și-au comandat cafele, niște sucuri, și-au pus pe masă câteva cărți pe care le purtaseră
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
compartimentului, făcând cu ochiul spre vagonul-restaurant. — Nu, Sachi, mersi. — Sigur, domnișorule Cristian ? — Sigur, îi răspunde sec. — Sigur, sigur ? Dacă-ți spun, nu mă mai înnebuni atât. — Eu mă duc, mai ales să văd dacă piticania aia de franțuzoaică cochetă și simpatică mai e pe- acolo, poate ne amețim împreună. — Du-te și amețiți-vă. Și Pribeagu trântește ușa, mâhnit că nu l-a putut scoate pe amicul său din starea inexplicabilă pe care-o avea de când plecase din București. — Pari cam
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o făceau de altfel disidenții culturali ruși, polonezi, cehi sau unguri și, s-a văzut, aceștia au și fost cu mult mai eficienți decât disidenții noștri culturali, câți au fost, iute izolați și Împinși să emigreze? Uitând, de altfel, acești simpatici foști amici, că Breban o făcuse primul, această disidență, protestând contra Începutului dictaturii ceaușiste, atunci când Încă „se mai putea”, tiranul și viitorul tiran nu avea Încă În mâini toate levierele puterii, iar „protestatarul” avea mult de pierdut! Deoarece el nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stil nou”! -, domnii politicieni care „ne conduc” În timp ce se sfârtecă Între ei cu zâmbetul pe buze sau schimbând alianțele cum alții Își schimbă lenjeria de corp, neuitând să-și aprovizioneze conturile substanțiale În bancă sau să ia masa cu unii „simpatici mafioți”, ei, „disprețuiți” În continuare de noi, e drept cu mai puțină vlagă ca Înainte, ei, spre stupefacția noastră indignată, nu numai că „nu ne disprețuiesc”, dar, auzi domnule, nici nu ne mai bagă În seamă! Da, literatul român a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
excelente edituri, după Revoluție, Univers, serbând zece ani de „nouă” editură și de directorat, m-a invitat să particip la aniversarea care urma să aibe loc la U. Scriitorilor și să spun cîteva cuvinte. Am vorbit, bineînțeles, elogiind directorul, pe simpatica și vechea prietenă, poeta Denisa Comănescu, adjuncta sa; Înainte de mine, a luat cuvântul Andrei Pleșu, care a făcut o interesantă teorie a „adaptării” sau „schimbării destinale” pe care au suferit-o după Revoluție unii membri marcanți ai microcosmosului literar. Vorbea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu accent — tot mai apăsat — pe valorile românești. Cenzura Însă veghea. Erai acum liber să fii naționalist, după cum erai liber să fii prosovietic În 1950! Dar liber să gândești și să te exprimi liber oricum nu erai. Era desigur mai simpatic să gândești național decât antinațional. Să gândești pur și simplu rămânea o operație riscantă. Riscul de a intra În Închisoare scăzuse considerabil. Însă și oamenii se fereau, se Învățaseră să se ferească. În toiul marii represiuni de la Începutul anilor ’50
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
antipodul lui Eminescu. Este și un balcanic, atât prin origine (are mai mult sânge grecesc decât românesc), cât și prin atitudini. Balcanismul Înseamnă un soi de neorânduială pe care Europa o suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a privi detașat lucrurile, o pronunțată sociabilitate și o substanțială doză de relativism și de umor. Față de „purismul“ românesc al lui Eminescu, Caragiale personifică infuzia cosmopolită, caracteristică orașului românesc; cu alte cuvinte, exact ceea ce detesta
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un copil peste cinci ani - o fată cu numele de Sarah - și nici de data asta relația cu tatăl în cauză nu va funcționa. (Îl știam vag pe individ - președintele faimos al unei case de discuri din LA; un tip simpatic.) În final Jayne părea să fi devenit o ființă practică, maternă și echilibrată. Am păstrat relații amiabile. Era în continuare îndrăgostită de mine. Eu mergeam înainte. Jayne a cerut întotdeauna ca numele lui Robby să nu fie asociat cu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
atracției. Fetele din clasa mea și unele pisici-ospătărițe stăteau acum aplecate și-i puneau întrebări cu voci dulci, gângurite, iar Sarah păru să uite curând de necazurile lui Terby, așa că l-am tras încet pe McInerney după mine. Micuța păpușă simpatică rămase în atenția tuturor chiar și atunci când Don’t Fear the Reaper începu să zguduie casa - un moment de cumpănă, dar o șansă să scăpăm. În timp ce îl conduceam pe Jay pe coridorul lung ce duce spre ușa care se deschidea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]