5,184 matches
-
a bisericii muntene nu avea, în primii ani, recunoașterea canonică a Patriarhiei de Constantinopol, suprema autoritate în partea de răsărit a Europei. Această recunoaștere este menționată în două acte însemnate pentru istoria noastră bisericească. Primul act este "înscrisul" sau hotărârea sinodului patriarhal, prin care mitropolitul Iachint, anterior titular la Vicina, era recunoscut ca primat al noului stat, Ungrovlahia. Al doilea este scrisoarea patriarhului Calist I (1350-1363) către domnul țării, Nicolae Alexandru, prin care-i aducea la cunoștință hotărârea sinodală. În scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zone ale peninsulei. Autoritățile au înființat aproape opt sute de școli, precum și o bibliotecă, un teatru național și o universitate. Aceste instituții aveau desigur scopul de a servi drept mijloace de asigurare a bulgarizării Macedoniei și Traciei. În același timp, Sfîntul Sinod bulgar a preluat administrarea tuturor afacerilor bisericii ortodoxe. Fiecare soldat și fiecare funcționar bulgar, produse ale propriei lor educații naționale, era convins că locuitorii Macedoniei și Traciei, pe care ei le numeau Belomorie, erau realmente conaționalii lor. Cu toate că exista o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tuturor protestanților din Europa că vor fi bineveniți în Moldova. Competiția între ortodoxie și Reformă presupune un raport de contact mimetic și de redefinire în contra-atac. Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ales în 1633. Acesta organizează un sinod la Iași. Se spera ca această Confesiune a lui Petru Movilă să poată să unească Bisericile slavă, greacă și română împotriva formulării calviniste a credinței. Sinodul este ocazia de a traduce în greacă versiunea în latină a Confesiunii lui Petru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ales în 1633. Acesta organizează un sinod la Iași. Se spera ca această Confesiune a lui Petru Movilă să poată să unească Bisericile slavă, greacă și română împotriva formulării calviniste a credinței. Sinodul este ocazia de a traduce în greacă versiunea în latină a Confesiunii lui Petru Movilă. Textul este tipărit la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și aprobat, în 1643, de patriarhul Constantinopolului... Petru Movilă a înființat la Kiev o Academie Teologică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la Sibiu pînă la Brașov. Ierarhia ortodoxă face apei, de asemenea, la Rusia. Prelații ortodocși intră în contact cu ambasadorul Rusiei la Viena și cer împărătesei Elisabeta ca preoții din Transilvania să fie unși în Rusia și să depindă de sinodul Bisericii ruse. În sfîrșit, rezistența implică un caracter mistic popular. În martie 1744, călugărul sîrb Visarion trece în Transilvania pentru a predica în satele de credință ortodoxă. EI vorbește în sîrbă, o limbă apropiată de slavonă și atrage țăranii convinși
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autoritatea în fața celui grecesc pentru a interveni în viața ecleziastică a ortodocșilor români de origine slavă. Basarabia formează o metropolă cu arhiepiscopia de Chișinău și episcopatul de Cetatea Albă-Ismail. Această metropolă trebuie, ca și celelalte, să se supună deciziilor Sfîntului Sinod și a Congresului național ecleziastic. Tensiunile unei Basarabii nedispusă să intre sub tutela Bucureștiului contrastează cu mișcarea spre unitate, cum a fost cea a Bisericii ortodoxe din Transilvania; la 23 aprilie 1919, Sinodul episcopal al Mitropoliei Ardealului hotărăște să intre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și celelalte, să se supună deciziilor Sfîntului Sinod și a Congresului național ecleziastic. Tensiunile unei Basarabii nedispusă să intre sub tutela Bucureștiului contrastează cu mișcarea spre unitate, cum a fost cea a Bisericii ortodoxe din Transilvania; la 23 aprilie 1919, Sinodul episcopal al Mitropoliei Ardealului hotărăște să intre în Sfîntul Sinod de la București, iar Biserica Ardealului, a Crișanei și a Maramureșului devin parte integrală a Bisericii României. La 31 decembrie 1919, episcopul de Caransebeș, Miron Cristea, este numit mitropolit primat. Unitatea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Congresului național ecleziastic. Tensiunile unei Basarabii nedispusă să intre sub tutela Bucureștiului contrastează cu mișcarea spre unitate, cum a fost cea a Bisericii ortodoxe din Transilvania; la 23 aprilie 1919, Sinodul episcopal al Mitropoliei Ardealului hotărăște să intre în Sfîntul Sinod de la București, iar Biserica Ardealului, a Crișanei și a Maramureșului devin parte integrală a Bisericii României. La 31 decembrie 1919, episcopul de Caransebeș, Miron Cristea, este numit mitropolit primat. Unitatea identității istorice și spirituale românești se afirmă în vecinătatea relației
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cele mai înalte ale ierarhiei, controlează bunurile imobile și mobile ale Bisericii, aprobă toate scrisorile pastorale și toate cuvîntările publice, reglementează modalitățile de instruire a candidaților la preoție, supraveghează relațiile cu Bisericile străine. Reprezentanții săi sînt prezenți la sesiunile Sfîntului Sinod și la adunările Congresului Național al Bisericii. Relațiile sînt supravegheate de ministerul Cultelor, care va fi reorganizat în 1957 în Departament al Cultelor și subordonat Consiliului de Miniștri. În februarie 1949 este promulgat Statutul de organizare și funcționare a Bisericii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
operele, se temeau să nu-i devină complici. Papa Urbano, după primirea entuziastă, după prietenia și experiențele de magie și după învățămintele primite în legătură cu influența aștrilor și alte tainice inițieri, îl lăsase de izbeliște, compromis fiind și rău văzut de sinod și, deci, temător de a fi el însuși considerat eretic dacă s-ar fi opus tuturor. Existau însă cei care voiau să-l vadă pe rug și zvonurile ajunseseră și la urechile lui. Trebuia să fugă cât mai repede, dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu-se de la principiul că adevărul creștin nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Impedimentul major al autocefaliilor, dincolo de indubitabile avantaje, constă în imposibilitatea de a stopa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu-se de la principiul că adevărul creștin nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul Sinoadelor Ecumenice. Impedimentul major al autocefaliilor, dincolo de indubitabile avantaje, constă în imposibilitatea de a stopa dezvoltarea aspectului istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dezvoltarea aspectului istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o demarcație clară a lor. Noile mutații produse după primul conflict mondial reclamau ținerea unui Sinod ecumenic (Sinod proiectat să aibă loc în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
istoric din viața bisericească, în detrimentul aspectului dogmatic. Biserica este alcătuită din aceste două paliere esențiale și este foarte greu de stabilit, în practică, o demarcație clară a lor. Noile mutații produse după primul conflict mondial reclamau ținerea unui Sinod ecumenic (Sinod proiectat să aibă loc în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să aibă loc în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română să dețină un rol principal la acest Sinod Ecumenic. Ținerea acestui Sinod avea o dublă importanță pentru Biserica românească: pe de o parte, răspundea unor probleme vitale care s-au manifestat în viața religioasă după război și a căror rezolvare nu mai putea întârzia, iar pe de altă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română să dețină un rol principal la acest Sinod Ecumenic. Ținerea acestui Sinod avea o dublă importanță pentru Biserica românească: pe de o parte, răspundea unor probleme vitale care s-au manifestat în viața religioasă după război și a căror rezolvare nu mai putea întârzia, iar pe de altă parte constituia o posibilitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarh este serios argumentată de Nae Ionescu, prin recursul la canoanele Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul 6 apostolic, Canonul 81 apostolic și Canonul 11 al Sinodului local de la Constantinopol din 861 care stipulează consecința scoaterii din cler pentru această abatere flagrantă 3. Articolele filosofului au dat naștere unei polemici acerbe. Remarcând absența argumentelor de jure din aceste replici, Nae Ionescu se focalizează asupra problemei de drept
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ce te-ai chemat întru aceea și rămâi" (1. Corint. 7, 20, 24)9. Nae Ionescu lămurește confuzia creată de Alexandru Georgescu, specialist în drept canonic, care, în pledoaria sa pentru susținerea tezei patriarhului-regent, aduce ca argument Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, canon care nu se referă la chestiunea patriarhului-regent, problemă eminamente politică, ci la înfrânarea arghirofiliei (Sinodul al IV-lea Ecumenic intervine normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Alexandru Georgescu, specialist în drept canonic, care, în pledoaria sa pentru susținerea tezei patriarhului-regent, aduce ca argument Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, canon care nu se referă la chestiunea patriarhului-regent, problemă eminamente politică, ci la înfrânarea arghirofiliei (Sinodul al IV-lea Ecumenic intervine normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu interzice episcopului să administreze averea, ci îi impune să aibă un econom, care, lucrând DUPĂ DORINȚA EPISCOPULUI SĂU, deci PRIN DELEGAȚIE, să-i poată sluji de martor că nu se risipește averea Bisericii. (Martor și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic și de Canonul 83 Apostolic -, acesta nu poate constitui o probă, întrucât este o încălcare frauduloasă a legii. Deși o asemenea faptă nu a fost pedepsită la vremea sa, ea nu poate constitui un argument sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
argument sau un precedent pentru ideea unui patriarh-regent. Prin urmare, teza filosofului român cu privire la problema patriarhului-regent râmâne valabilă: NICI DUPĂ LEGILE ȚĂRII, NICI DUPĂ CANOANE, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE NU POATE FACE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENȚĂ 17. Convocarea Sfântului Sinod de către P. S. Pimen al Moldovei și Sucevei confirmă încurcătura în care se găsește Biserica, prezidarea ședințelor Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin renunțarea la propria autonomie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
valabilă: NICI DUPĂ LEGILE ȚĂRII, NICI DUPĂ CANOANE, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE NU POATE FACE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENȚĂ 17. Convocarea Sfântului Sinod de către P. S. Pimen al Moldovei și Sucevei confirmă încurcătura în care se găsește Biserica, prezidarea ședințelor Sinodului fiind făcută în virtutea legii Lapedatu, care este anticanonică, prin recunoașterea dreptului de a legifera în Biserică, și implicit, prin renunțarea la propria autonomie. Din punct de vedere al spiritului juridic al Ortodoxiei, este aberant să se delimiteze la un episcop
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]