6,897 matches
-
a României profunde nu va vota alianța partidele de dreapta, chiar dacă Alianța Creștin Liberală propune ca președinte un român de etnie germană și de confesiune lutherană. Bine, dar românii respectă profund mentalitatea germană - ar putea susține cititorul neconvins. Conform cercetărilor sociologice, el are dreptate. Majoritatea imaginilor, reprezentărior și stereotipurilor despre germani în România momentului de față sunt pozitive și foarte pozitive. În cazul etnicilor germani din România, scala distanței sociale este cea mai mică (fapt pozitiv); la antipod, țiganii au scala
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
produse de corpul subtil al omului. Astăzi, în plină postmodernitate, magicianul nu a dispărut. S-a camuflat discret într-un respectat expert al relațiilor interumane. ,,Magicianul se ocupă astăzi cu relațiile publice, cu propaganda, cu prospecții ale pieții, cu anchete sociologice, publicitate, informații, contrainformații și dezinformare, cenzură, operațiuni de spionaj și chiar cu criptografia, o știință care făcea parte, în secolul al XVI-lea, din magia propriu-zisă"169. Cheia practicării magiei ca tehnică de manipulare este înțelegerea fanteziei omenești, adică a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
drept și economie politică la Universitatea din Berlin, după care va profesa timp de zece ani, între 1910 și 1920, la Universitatea din Iași, în cadrul catedrei de istoria filozofiei antice, etică și sociologie. Aici, Dimitrie Gusti a pus bazele învățământul sociologic românesc, înființând, în anul 1911, Seminarul de sociologie și etică. Activitatea de la Iași va fi încununată cu primirea în cel mai înalt for științific al țării, Academia Română, în anul 1919, si va fi ridicată pe noi trepte valorice la București
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de la Iași va fi încununată cu primirea în cel mai înalt for științific al țării, Academia Română, în anul 1919, si va fi ridicată pe noi trepte valorice la București, în perioada interbelică. Alături de contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școală sociologică monografica și metodă monografica, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografica a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școală sociologică monografica și metodă monografica, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografica a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate publicistica, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnata medalistic, după șase decenii de la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și inițialele de pe umărul drept, de Maximillian Fetiță. Acest fiu al Iașului mai apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, si pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALĂ SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legendă aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetiță, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A fost elev al Liceului Național
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și se va mai scrie. În rândurile de față ne propunem doar să poposim asupra unor amintiri legate de minunata personalitate Victor Ion Popa și Dodești, mai cu seamă. Ca urmare a punerii în practică a metodei monografice de cercetare sociologică condusă de profesorul Dimitrie Gusti s-a fixat și pentru satul Dodești o echipă de studenți, începând cu anul 1935, care avea să fie condusă de Victor Ion Popa în calitate de inspector al Fundațiilor culturale regale, ajutat de prof. Dumitru Dogaru
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Popa, se afla în echipa de organizare a campaniilor monografice, alături de inițiator - renumitul sociolog Dimitrie Gusti, de H. H. Stahl, Traian Herseni, de B. Iordan ș.a. V.I. Popa a obținut aprobarea și răspunderea de a conduce personal desfășurarea unei cercetări sociologice la Dodești, începută în vara anului 1935 și terminată în 1937, unde i-a adus pe marii cercetători ai țării (foto 5). Pe scriitor îl aducea pe aceste meleaguri recunoștința pentru memoria bunicilor din satul Dodești (bunicul Gheorghe Popa a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
corespondență. Pe peretele dinspre apus, în camera înaltă și răcoroasă, „de musafiri”, unde noi înșine am fost găzduiți, aveau înrămate portretele celor doi, Maria Mohor și V. I. Popa, iar în albume erau multe fotografii cu secvențe din timpul campaniei sociologice (foto 5-6-7). O dată ne-a arătat și am discutat îndelung pe baza „Cărții de aur”, un jurnal cu coperte groase, negre, ușor roase pe la colțuri, pe care o păstra învățătorul Toma Codreanu și-n care erau semnături celebre ale participanților
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
deschis că uneori se mai întâmplă să greșească și că tocmai din greșeli se poate învăța. Altfel spus, acțiunile noastre ca părinți, față de copii noștri, trebuie să fie întro permanentă armonie cu nevoile dar și cu dorințele acestora. în literatura sociologică sunt identificate mai multe modele de acțiune parentală, care se organizează în jurul următoarelor axe: restricție-toleranță, angajament-detașare, dependență-autonomie, respingere-acceptare (Pourtois, 1978, apud Sălăvăstru, D., 2010, p. 165). Prin combinarea a două variabile, control parental - suport parental se pot identifica, în literatura
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
existență,de conservare a demnității umane,de a munci pentru a te bucura de roadele lui. Rebreanu, un excelent cunoscător al proceselor sociale, economice specifice satului românesc în care s-a născut și a trăit, nu se mărginește la motivarea sociologică, psihologică a acțiunilor lui Ion care,obsedat de pământ este constrâns să fie imoral,ambițios,calculat,viclean,ci depășind acest nivel mediocru,terestru are o viziune epică superioară a vieții. “Noțiunea de ambiție nu-l caracterizează pe Ion, această trăsătură
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Ceea ce aduce Rebreanu cu totul nou, în afară de de puținele schițări în aceeași direcție la Duiliu Zamfirescu, este viziunea stărilor de mulțime și a omului ca element al grupului social.Romanul Răscoala este sediul acestor contribuții(...).Răscoala este redevabilă conceptului sociologic al mulțimilor omenești.” G.Călinescu în Istoria literaturii române de la origini si pâna în prezent înscrie Răscoala printre capodopere conferându-i scriitorului atributul de a fi “aproape genial‟‟ în reprezentarea gloatei. “Avem de a face aici cu un țăran colectiv
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
tip reprezintă o ipostază sintetică și- se poate spunesimbolică,un termen capabil să indice că romanul lui Rebreanu depășește sfera realismului strict, descripția vieții «așa cum este ea», apropiindu-l de epopee, de marea poezie, la o extremă, și de studiul sociologic, la cealaltă.” Discuția din tren dintre Rogojinaru, Grigore Iuga, Baloleanu din capitolul I ne introduce nemijlocit în problematica romanului, printr- un “schematism violent”, foarte deosebit de procedeul care ne familarizează cu tema treptat, pe căi intenționat ascunse, ocolite, prin intermediul unor relatări
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
scopul teoretic și nu pe cel practic; d) Investigația tinde spre formularea unor legi, a relațiilor de profunzime dintre variabile; e) În cercetarea științifică a vieții sociale, măsurarea și controlul variabilelor sunt esențiale. f) Stilul de prezentare a rezultatelor anchetelor sociologice, a sondajelor de opinie, a experimentelor psihologice sunt trăsături specifice domeniului științelor sociale. CARACTERISTICILE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE De-a lungul istoriei s-au impus mai multe modalități de generare și testare a adevărului enunțurilor despre realitate. În 1971, Walter Wallace ia
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale, pentru că ele se opun principiilor metafizicii neo-tradiționale ce se regăsesc în versiunile contemporane ale empirismului sau pozitivismului logic ce au penetrat și în cunoașterea sociologică: - viitorul este determinat de trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea trebuie să se întemeieze pe certitudine; - cunoașterea științifică poate, în principiu, să fie adusă până la nivelul de cunoaștere ce au diferite niveluri de generalitate. - cunoașterea și metoda
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mondial pentru lucrările logicometodologice (Introduction to Logic, 1957: A Probabilistic Theory of Causality, Logique du Probable, 1981; Foundations of Measurements, 1971), consideră că principiile metafizicii neo-tradiționale sunt false. În ceea ce ne privește, apreciem că aplicarea principiilor empirismului probabilist în cunoașterea sociologică este foarte fertilă, dat fiind faptul că fenomenele sociale prin complexitatea lor se pretează cel mai bine analizei probabiliste sau statistice. În demersul științific este important de stabilit în mod clar, limitele disciplinelor științifice, întrucât ele studiază fenomenele și lucrurile
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Theory and Social Structure sublinia că, după 1950, termenul de teorie a fost folosit de sociologi în șapte accepțiuni diferite din care doar una este acceptabilă. Aceste accepțiuni sunt: 1) metodologie, 2) idei directoare, 3) analiza a conceptelor, 4) interpretări sociologice post-factum, 5) generalizări empirice, 6) teorie, 7) derivare și codificare. Pentru Robert Merton se poate vorbi de teorie (punctul 6) în sens strict, atunci când o propoziție: a) este dedusă dintr-o mulțime de propoziții fundamentale; b) se demonstrează concordanța ei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
propoziții fundamentale; b) se demonstrează concordanța ei cu observația. Unul din cele mai faimoase exemple de teorie în acest sens este teoria durkheimiană din Despre sinucidere (1897). Sinuciderea lui Durkheim este o lucrare de referință pentru teoria și metodologia cercetării sociologice, evidențiind rolul teoretic în investigațiile empirice concrete, arătând importanța definirii clare a conceptelor precum și importanța necesității introducerii variabilelor-test în verificarea relațiilor dintre două fenomene, valoarea analizei multivariate și a analizei contextului. În științe polisemia noțiunii de teorie are o dublă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon însemnând propozițiile de explicat) nu sunt deduse dintr-o teorie, ci derivate, prin analogie, dintr-un corpus de cunoștințe aparținând altui
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la paradigme provenite din biologie (de exemplu, modelul logistic elaborat de Pierre Verhulst în biologie este punctul de referință al modelului difuziunii inovațiilor în mediul rural utilizat de Torsten Hägerstrand). Teoria jocurilor a servit și ea drept paradigma unor cercetări sociologice, în special în analiza relațiilor internaționale sau a relațiilor industriale și economice. De ce este necesară înțelegerea distincției dintre paradigma și teorie? Raymond Boudon răspunde : a) Pentru că absența distincției între teorie și paradigmă contribuie efectiv la explicarea caracterului incert al noțiunii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mai mult decât o între bare. Ea cuprinde și între barea, dar totodată și răspunsul, cu explicarea în planul gândirii a întrebării puse. Obținerea unor noi cunoștințe constituie principala funcție a ipotezelor în cunoașterea științifică, în general, și în cunoașterea sociologică sau psihologică, în special. Ipotezele fac trecerea de la neștiință la știință - apreciau Walter Friedrich și Bernd Vetter, care reprezentau astfel locul ipotezei în cunoașterea științifică. Septimiu Chelcea identifică trei condiții pe care trebuie să le îndeplinească un enunț pentru a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
acest tip presupun un travaliu de elaborare mai amplu în vederea stabilirii unor relații probabile între variabile complexe. Modalități de elaborare a ipotezelor Una dintre căile utilizate de cercetători pentru a elabora ipoteze valide este deducerea ipotezelor din teorie. Considerând teoria sociologică și, mai general, din științele socio-umane ca un sistem de ipoteze care au un nivel de maximă generalitate, se pot deduce ipoteze de nivel intermediar, cu rază medie de generalitate și din acestea numeroase ipoteze de lucru testabile prin cercetările
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
regularitatea probabilă a producerii lor, despre legăturile posibile dintre ele. În afara deducerii din teorie și a stabilirii ipotezelor pe baza experienței personale a cercetătorului, analogia reprezintă, de asemenea, o sursă fertilă pentru noi ipoteze. O serie între agă de ipoteze sociologice și psihologice au fost stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice. Referindu-ne tot la problema schimbării atitudinilor observăm că una din cele mai fertile ipoteze privind rezistența la persuasiune - ipoteza inoculării, formulată de William J. McGuire, în 1964
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
socialului nu este suficientă. Uneori intuiția ne conduce la rezultate eronate. A explica înseamnă a atribui un fapt principiului său sau o teorie unei teorii mai generale. Raymond Boudon (1969) conchide că metoda comprehensivă, singură, nu este suficientă în cercetarea sociologică, dar ea își are aplicabilitate în științele socio-umane, valabilitatea ei variind de la o cercetare la alta. Principiul unității dintre cantitativ și calitativ impune utilizarea convergentă a metodelor statistice și cazuistice, folosirea unor metode care sunt deopotrivă cantitative și calitative (de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]