12,660 matches
-
umane; ea nu dezvoltă același discurs despre cultură, nu folosește aceleași noțiuni, nici aceleași metode de investigație și de demonstrație; sintetică, urmărind să (re)găsească cel mai mic numitor comun al diferitelor câmpuri, să determine preocupările și metodele comune printre sociologiile timpului liber, a sociabilității, a culturii muncitorești, a artei, a educației, a cunoașterii, a religiei, a loisir-urilor... Principiul general de realizare a proiectului: o cultură de obiect Dacă sociologia culturii spre deosebire de alte sociologii sectoriale implantate și în contrast cu disciplinele învecinate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al diferitelor câmpuri, să determine preocupările și metodele comune printre sociologiile timpului liber, a sociabilității, a culturii muncitorești, a artei, a educației, a cunoașterii, a religiei, a loisir-urilor... Principiul general de realizare a proiectului: o cultură de obiect Dacă sociologia culturii spre deosebire de alte sociologii sectoriale implantate și în contrast cu disciplinele învecinate (istorie, antropologie, filozofie, economie, drept) nu este încă pe deplin recunoscută în cadru universitar (fiind rareori numită), motivul ține, în mare parte, de faptul că universitarii nu se pun de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
determine preocupările și metodele comune printre sociologiile timpului liber, a sociabilității, a culturii muncitorești, a artei, a educației, a cunoașterii, a religiei, a loisir-urilor... Principiul general de realizare a proiectului: o cultură de obiect Dacă sociologia culturii spre deosebire de alte sociologii sectoriale implantate și în contrast cu disciplinele învecinate (istorie, antropologie, filozofie, economie, drept) nu este încă pe deplin recunoscută în cadru universitar (fiind rareori numită), motivul ține, în mare parte, de faptul că universitarii nu se pun de acord nici asupra definiției
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
procesului și a mecanismelor colective care le conferă o specificitate și o identitate proprii, apoi în identificarea diferitelor efecte sociale provocate în sferele politică, economică și simbolică. Cu această condiție, acest câmp poate deveni, ca și altele, un sector al sociologiei. Privilegiind, din secolul al XIX-lea, o abordare obiectivă și empirică, științele sociale ne-au arătat calea (Capitolul 1). Dar vom face doi pași mai departe, expunând două axe noi: pe de o parte, considerând bunul cultural nu ca un
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de alta, considerând că acest proces se desfășoară ca un lanț social care nu doar că valorizează în mod colectiv bunul respectiv, dar îi și multiplică efectele sociale (Capitolul 3). În loc să privească definirea lucrurilor ca pe o problemă de rezolvat, sociologia se angajează într-o muncă de descriere analitică a definiției înseși, în măsura în care ea mobilizează colective, trimite la cunoștințe, se referă la valori și pune în scenă corpuri. La rigoare, ea ar putea chiar să se limiteze, după expresia lui Everett
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
înseși, în măsura în care ea mobilizează colective, trimite la cunoștințe, se referă la valori și pune în scenă corpuri. La rigoare, ea ar putea chiar să se limiteze, după expresia lui Everett Hughes, la "ochiul sociologic" (1996). Oricum, intenția de a fonda sociologia culturii pe bunuri este, fără îndoială, inițiativa care ne-a dus cel mai departe. Lucrarea începe cu ele fiindcă ele comandă "restul": practicile, profesiile, politicile. Partea a doua Aceasta abordează problema "practicilor" în spiritul primei părți. Mai întâi analizând protagoniștii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Abia în a doua fază vom prezenta rezultatele cercetărilor, distingând metodele de investigare și diferențiind cele două abordări, explicativă și comprehensivă (Capitolul 5). În fine, vom arăta că orice analiză a practicilor poate fi înscrisă într-o tradiție interpretativă a sociologiei (Capitolul 6). Partea a treia Aceasta urmărește să evidențieze dubla mișcare care comandă dinamica profesiilor culturale, pentru a le caracteriza: pe de o parte, toate posturile se inspiră din modelul creatorului și al charismei sale; pe de alta, ele sunt
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în cea de-a treia, cultura este privită ca o lume de actori reuniți prin convenții, inserați în rețele de cooperare: bunurile sunt ele însele tratate ca niște convenții (Capitolul 13) 1. Partea întâi Bunurile Capitolul 1 La originile unei sociologii a bunurilor culturale Cercetarea asupra bunurilor culturale își are izvorul, cronologic, în trei tradiții: filozofia germană a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, antropologia anglo-saxonă din secolele al XIX-lea și al XX-lea și marile sisteme explicative
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exprimată atât în politica defensivă a "ariilor francofone", cât și în politica pro-tectoare a unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să facă față monopolului producțiilor culturale provenite din lumea anglo-americană (în limba engleză). "Științele culturii" • Fondarea "științelor culturii" Sociologia germană a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în toiul unei dezbateri epistemologice între "științele naturii" și "științele culturii", ceea ce s-a numit "gâlceava metodelor" între cele două categorii de științe. Ea s-a afirmat în spațiul științei fenomenelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
naturii susțineau o analiză explicativă asupra cauzelor, o căutare a legilor imuabile și a relațiilor necesare, cele ale culturii dezvoltau o perspectivă comprehensivă, de căutare a semnificațiilor acțiunilor individuale și a interdependențelor dintre ele. În plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări, "comparativă" și "normativă", centrată pe diversitatea, relativitatea și contrastul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
produc. Ea nu este rezultatul unei evoluții autonome, ci aparține istoriei generale a ideilor și trebuie replasată în cadrul istoriei culturale (Peinture et société, Audin, Paris/Lyon, 1951; Art et technique au XIXe et XXe siècles, Minuit, Paris, 1956; Études de sociologie de l'art, Denöel, Paris, 1970). Francastel a jucat un rol important, deoarece este primul profesor care a ocupat o catedră de sociologie a artelor la Școala Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Audin, Paris/Lyon, 1951; Art et technique au XIXe et XXe siècles, Minuit, Paris, 1956; Études de sociologie de l'art, Denöel, Paris, 1970). Francastel a jucat un rol important, deoarece este primul profesor care a ocupat o catedră de sociologie a artelor la Școala Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un rol important, deoarece este primul profesor care a ocupat o catedră de sociologie a artelor la Școala Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber (1864-1920) a considerat întotdeauna sociologia drept o interogație asupra culturii ca un "cosmos de sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o catedră de sociologie a artelor la Școala Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber (1864-1920) a considerat întotdeauna sociologia drept o interogație asupra culturii ca un "cosmos de sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este de a caracteriza cultura noastră modernă și "tipul de om
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Practică de Înalte Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber (1864-1920) a considerat întotdeauna sociologia drept o interogație asupra culturii ca un "cosmos de sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este de a caracteriza cultura noastră modernă și "tipul de om" care-i corespunde, înțeles ca produs și manifestare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
XIX-lea, s-a desfășurat într-o dimensiune strict conceptuală și normativă. El a ridicat poporul și limba germană la rang de norme de judecată și ierarhie pentru alte culturi. Dar, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a inspirat o sociologie comprehensivă și interpretativă, făcând din cultură un sistem de sens particular. Dacă orice cultură se manifestă prin probe obiective (precum limba) în sânul unei națiuni identificate, ea are nevoie pentru a exista de intenția actorilor săi; cel de-al doilea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
I, 1865), pp. 7, 11-12, 49 și 55. În aceeași stare de spirit, nu ar fi inutilă o recitire a unor pasaje din Tocqueville (1805-1859), considerat de Aron (Les Étapes de la pensée sociologique, PUF, Paris, 1967) drept un "precursor" al sociologiei. Acesta avea o reprezentare foarte simplă a relației între formele simbolice și regimurile politice, care n-are nimic de-a face, în genul său particular, cu materialismul strict: " Dar dacă văd că produsele meșteșugurilor sunt în general imperfecte, în mare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
autorilor) devenea condiția pentru a se ajunge la o "știință a culturii" (denumire impusă mai târziu). Reprezentarea unei societăți divizate între o infrastructură materială și o suprastructură ideală se regăsește la diverși autori importanți: Karl Mannheim (1893-1947) și a sa sociologie a cunoașterii sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
societăți divizate între o infrastructură materială și o suprastructură ideală se regăsește la diverși autori importanți: Karl Mannheim (1893-1947) și a sa sociologie a cunoașterii sau Ernst Troeltsch (1865-1923), care retraduce această diviziune între idealism și materialism în a sa sociologie a religiei. Heteronomia relativă În afara acestor determinisme, numeroși autori au încercat să elaboreze o cale de mijloc, calificată de unii drept "relativism cultural". Ea privilegiază punctul de vedere simbolic, care posedă o mare fecunditate euristică, dar nu afirmă niciodată că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
amenda punctul de vedere materialist, demonstrând că și cultura, formele și bunurile simbolice (religioase) au o influență decisivă asupra "realității" sociale. Viața în societate are o semnificație fundamentală, ea trimite întotdeauna la sens și la raportarea la valori. De aceea, sociologia culturii nu trebuie să se mai hazardeze în privința influenței structurante a efectelor de sens. Weber era preocupat să determine medierile între elementele materiale și spirituale, pe când marxismul tindea mai degrabă să le separe sau să le reducă la un raport
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Franța, unii autori apropiați de Durkheim au arătat, de asemenea, că acea cale deterministă era prea simplistă, preferând să insiste pe întrepătrunderea de influențe ale pro-ducțiilor culturale și mediilor sociale. Charles Lalo (1877-1953), însărcinat de echipa Anuarului sociologic să expună sociologia estetică, insista pe influențele reciproce între artă și societate, fără să privilegieze deloc unul dintre sensuri (cf. Bastide, 1977; Heinich, 2001; Péquignot, 1993, despre evoluția istorică a sociologiei artei). Capitolul 2 Calificarea "culturală" Am arătat, până aici, că exista o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mediilor sociale. Charles Lalo (1877-1953), însărcinat de echipa Anuarului sociologic să expună sociologia estetică, insista pe influențele reciproce între artă și societate, fără să privilegieze deloc unul dintre sensuri (cf. Bastide, 1977; Heinich, 2001; Péquignot, 1993, despre evoluția istorică a sociologiei artei). Capitolul 2 Calificarea "culturală" Am arătat, până aici, că exista o pluralitate de căi de acces spre tema culturală: filozofia germană, care insistă pe aspectul său ideal; antropologia anglo-saxonă, care privilegiază abordarea descriptivă a elementelor materiale și simbolice; sociologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologiei artei). Capitolul 2 Calificarea "culturală" Am arătat, până aici, că exista o pluralitate de căi de acces spre tema culturală: filozofia germană, care insistă pe aspectul său ideal; antropologia anglo-saxonă, care privilegiază abordarea descriptivă a elementelor materiale și simbolice; sociologia, în formare, care analizează tipurile de relații cu societatea. Dar aceste tradiții rămân încă prizonierele unei prejudecăți substanțialiste. Astăzi, contextul intelectual este complet schimbat: ne întrebăm prin ce proces anumite bunuri sunt calificate drept "culturale". În capitolele următoare, această întrebare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este complet schimbat: ne întrebăm prin ce proces anumite bunuri sunt calificate drept "culturale". În capitolele următoare, această întrebare se va extinde la agenți și practicile lor, la instituții și profesiunile lor, la acțiuni și planurile lor politice. Origini teoretice Sociologia culturii studiază modalitățile în care actorii dau (sau nu) definiții și ajung să atribuie esențe (simbolizate prin calificative). Ea descrie dispozitivele și interacțiunile care stau la baza calificării bunurilor. Prezintă acordul sau dezacordul față de subiect. Din acest punct de vedere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
actorii dau (sau nu) definiții și ajung să atribuie esențe (simbolizate prin calificative). Ea descrie dispozitivele și interacțiunile care stau la baza calificării bunurilor. Prezintă acordul sau dezacordul față de subiect. Din acest punct de vedere, cultura formează un subansamblu al "sociologiei categoriilor", aplicabilă, mai larg, ansamblului domeniilor observabile. De exemplu, nimic nu împiedică adoptarea acestui punct de vedere pentru "criminalitate", "creșterea economică" sau "imigrație". Și dacă, așa cum spune Saussure, "punctul de vedere creează obiectul", atunci suntem îndreptățiți să afirmăm, odată cu Weber
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]