11,661 matches
-
respectiv, trebuie avute în vedere și alte aspecte precum calitatea livrării, accesibilitatea produsului, calitatea serviciilor postvânzare, specificitatea produsului etc. Pe de altă parte, criteriile pe baza cărora oamenii evaluează calitatea bunurilor economice sunt foarte diferite, percepția calității fiind de natură subiectivă, același produs putând fi privit în mod diferit de consumatori/utilizatori, datorită factorilor care le influențează decizia de cumpărare și, în aceste condiții, „deși produsele sunt frecvent adaptate la gusturile locale, în unele situații ele trebuie adaptate nu doar la
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
producător/distribuitor și care au menirea de a consolida argumentele care se află la baza deciziei de cumpărare (elementele mixului promoțional); d) imaginea produsului - se referă la modul în care acesta este perceput de consumator și are o puternică încărcătură subiectivă. Astfel, cercetarea produsului trebuie să vizeze analiza standardelor de calitate a produselor, atât a celor din procesul de producție, cât și a celor aflate pe piață și chiar în consum, <footnote D. Mareș, V. Crăciunescu, Economia cercetării și dezvoltării produselor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
estetic, ergonomic, organoleptic pe care produsele le au asupra consumatorilor prin formă, dimensiuni, culoare, gust, confort; aceste caracteristici prezintă un grad ridicat de schimbare și variabilitate, ceea ce face ca evaluarea lor să se afle sub incidența unor factori de natură subiectivă; caracteristici sociale, care se referă la efectele pe care le are procesul de producție, precum și folosirea respectivelor produse asupra mediului înconjurător, asupra siguranței și sănătății oamenilor, aprecierea acestor caracteristici fiind, de asemenea, de natură subiectivă. Desigur, aceste caracteristici se intercondiționează
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
incidența unor factori de natură subiectivă; caracteristici sociale, care se referă la efectele pe care le are procesul de producție, precum și folosirea respectivelor produse asupra mediului înconjurător, asupra siguranței și sănătății oamenilor, aprecierea acestor caracteristici fiind, de asemenea, de natură subiectivă. Desigur, aceste caracteristici se intercondiționează, astfel că aprecierea calității se realizează pe baza caracteristicilor esențiale din fiecare categorie sau numai a unora dintre ele, în funcție de natura produsului și destinația acestuia. 2.2.2. Competitivitatea întreprinderii În contextul progresului științific și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
consumatorul”, în Economie politică, vol. 2, Editura Porto-Franco, Galați, 1992, p. 62. footnote> Nevoile apar, mai întâi, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau indirect ca fiindu-le necesar pentru existența, formarea și dezvoltarea personalității lor. Aceasta constituie latura subiectivă a nevoilor umane. Întipărite în conștiința oamenilor și intrate în obiceiurile lor, ca și în tradițiile de consum, nevoile umane dobândesc un caracter obiectiv<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 15. footnote>. Nevoile sunt acele resorturi care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
utilitate (satisfacție), desigur, alegerea având la bază un criteriu obiectiv, în rândul acestora înscriindu se funcționalitatea, economicitatea, durabilitatea, prețul etc. La rândul lor, motivațiile emoționale sunt strâns legate de satisfacerea unor nevoi psihologice, deci, care au la bază criterii personale, subiective (ambiția, mândria, curajul, dorința pentru individualitate, statut etc.). Este limpede că „bungee jumping-ul” este nebunesc și periculos și că nu are nicio motivație reală<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 20. footnote>, dar cu toate acestea nu puțini sunt cei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
pe care o persoană le are față de un produs, serviciu, o marcă etc. Dimensiunea emoțională este reprezentată de senzațiile de plăcere sau neplăcere, de sentimentele pozitive, negative sau de indiferență față de un anumit obiect, având, în cele mai multe cazuri, o bază subiectivă (așa cum am precizat deja, cuvântul „obiect” are o largă interpretare, putând însemna un bun, un serviciu, o marcă, un anumit preț, un eveniment, chiar o persoană etc.). Dimensiunea decizională a atitudinii se referă la hotărârea la care consumatorul a ajuns
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
crearea și comunicarea acestor valori<footnote Mic dicționar enciclopedic, Editura Academiei Române, 1980. footnote>. Ea este transmisă de la un subiect la altul și, în general, de la o generație la alta. Cu alte cuvinte, cultura este dobândită, fiind astfel, în egală măsură, subiectivă și arbitrară<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 112. footnote>. De asemenea, pentru înțelegerea comportamentului consumatorului este necesară înțelegerea influenței subculturii, care reprezintă un grup cultural distinct, constituit pe criterii geografice, etnice, religioase, de vârstă. Cultura se manifestă în diverse forme
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consumatorul”, în Economie politică, vol. 2, Editura Porto-Franco, Galați, 1992, p. 62. footnote> Nevoile apar, mai întâi, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau indirect ca fiindu-le necesar pentru existența, formarea și dezvoltarea personalității lor. Aceasta constituie latura subiectivă a nevoilor umane. Întipărite în conștiința oamenilor și intrate în obiceiurile lor, ca și în tradițiile de consum, nevoile umane dobândesc un caracter obiectiv<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 15. footnote>. Nevoile sunt acele resorturi care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
utilitate (satisfacție), desigur, alegerea având la bază un criteriu obiectiv, în rândul acestora înscriindu se funcționalitatea, economicitatea, durabilitatea, prețul etc. La rândul lor, motivațiile emoționale sunt strâns legate de satisfacerea unor nevoi psihologice, deci, care au la bază criterii personale, subiective (ambiția, mândria, curajul, dorința pentru individualitate, statut etc.). Este limpede că „bungee jumping-ul” este nebunesc și periculos și că nu are nicio motivație reală<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 20. footnote>, dar cu toate acestea nu puțini sunt cei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
pe care o persoană le are față de un produs, serviciu, o marcă etc. Dimensiunea emoțională este reprezentată de senzațiile de plăcere sau neplăcere, de sentimentele pozitive, negative sau de indiferență față de un anumit obiect, având, în cele mai multe cazuri, o bază subiectivă (așa cum am precizat deja, cuvântul „obiect” are o largă interpretare, putând însemna un bun, un serviciu, o marcă, un anumit preț, un eveniment, chiar o persoană etc.). Dimensiunea decizională a atitudinii se referă la hotărârea la care consumatorul a ajuns
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
crearea și comunicarea acestor valori<footnote Mic dicționar enciclopedic, Editura Academiei Române, 1980. footnote>. Ea este transmisă de la un subiect la altul și, în general, de la o generație la alta. Cu alte cuvinte, cultura este dobândită, fiind astfel, în egală măsură, subiectivă și arbitrară<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 112. footnote>. De asemenea, pentru înțelegerea comportamentului consumatorului este necesară înțelegerea influenței subculturii, care reprezintă un grup cultural distinct, constituit pe criterii geografice, etnice, religioase, de vârstă. Cultura se manifestă în diverse forme
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
respectivului nivel, drumul este lung, dar nu de netrecut, fiind pavat cu încerc...ri și teste, dar și cu realiz...ri și succese. Cu toții trebuie s... avem un ideal, un scop, o țint..., astfel încât s... ne putem crea o cale subiectiv... pe care s... o urm...m. Poate c... aceast... cale nu va fi una ușoar..., poate c... va avea multe suișuri și coborâșuri, dar, pan... la urm..., drumul spre iluminare nu este cel mai simplu. Totul este s... avem r
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
a proiectului, starea viitoare, situația activităților cheie, riscurile ce pot apărea, informații utile altor proiecte etc. 10) Finalizarea proiectului Un proiect este finalizat atunci când activitățile sale au luat sfârșit sau nu mai pot fi continuate din anumite motive obiective sau subiective. În această etapă responsabilitățile revin managerului de proiect, respectiv: asigurarea încheierii activităților, înștiințarea clientului asupra încheierii proiectului, livrarea rezultatului proiectului; asigurarea unei documentații complete privind produsul și folosirea acestuia; redistribuirea resurselor umane, materiale, financiare; arhivarea principalelor documente și păstrarea lor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
proiectului, a mediului în care se derulează, a influențelor posibile asupra altor domenii de activitate din organizație. Principalele dezavantaje sunt date de caracterul rutinei, care poate apărea și influențele ce se pot exercita pe orizontală și pe verticală, cu aspectele subiective ce pot rezulta în prezentarea concluziilor auditului. Între cele două tipuri de audit există anumite diferențieri referitoare la statut (auditorul intern face parte din personalul organizației, auditorul extern este prestator de servicii); obiectivele urmărite (auditorul intern evaluează cantitatea și calitatea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
promisiuni vagi. Și știm toți ce se Întâmplă cu ele. După ce ați formulat În scris țelul, verificați În ce măsură Îl caracterizează fiecare dintre cele șase categorii, acordându-i punctaje de la 1 la 5 (5 fiind În totalitate). Notarea dumneavoastră este pur subiectivă. Dacă totalul celor șase categorii depășește 25, atunci v-ați stabilit un obiectiv Înalt care vă va duce În vârf! Dacă scorul este sub 25, căutați modalități de a reformula obiectivul, pentru a-i spori eficiența În punctele sale slabe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
regionale, naționale și internaționale; pentru întreprinderile care nu sunt supuse concurenței se verifică modul în care pot supraviețui într-un mediu competitiv puternic perturbat. Neajunsul unei asemenea abordări este acela că termenul „strategic” poate fi interpretat prea amplu. Clasificarea este subiectivă și, prin invocarea importanței, poate împiedica privatizarea unor întreprinderi. Gruparea întreprinderilor după mărimea lor (număr de angajați sau cifră de afaceri) poate fi un punct de pornire judicios mai ales pentru planificarea etapelor de privatizare și stabilirea formei de privatizare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
oferta agregate se reglează independent de raritatea resurselor, dacă nivelul performanței efective este corelat cu nivelul performanței necesare, respectiv cea cerută de regula de ierarhizare (corelația este relevată prin nivelul prețului). În acest caz, prețul reflectă o corelare a reprezentării subiective a necesității (cererii) la nivelul ofertantului de bunuri (respectiv o corelare a posibilității satisfacerii unei necesități, reprezentată subiectiv la nivelul solicitantului) cu oferta reală de bunuri, nu o relație între un volum total necesar de bunuri și nivelul cererii care
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
respectiv cea cerută de regula de ierarhizare (corelația este relevată prin nivelul prețului). În acest caz, prețul reflectă o corelare a reprezentării subiective a necesității (cererii) la nivelul ofertantului de bunuri (respectiv o corelare a posibilității satisfacerii unei necesități, reprezentată subiectiv la nivelul solicitantului) cu oferta reală de bunuri, nu o relație între un volum total necesar de bunuri și nivelul cererii care trebuie satisfăcută. Performanța agentului se plasează deasupra punctului de indiferență, cu condiția ca aceasta să fie dată prin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
producției bunurilor, iar nivelul de performanță este dat de măsura cheltuielilor. Ierarhiile create în sistem, în acest caz, reflectă efortul depus pentru realizarea bunurilor, independent dacă acestea sunt sau nu sunt corelate cu numărul tranzacțiilor posibile și necesare (nu reprezentările subiective la nivelul ofertantului și solicitantului). Un asemenea sistem ar putea fi definit ca sistem planificat; chiar dacă există un exces de ofertă de bunuri, aceasta apare ca fiind creată artificial, neexistând o corelație relevantă prin nivelul prețurilor. Faptul nu înseamnă însă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Cel al cărui chip îl purtăm. Atunci inimile noastre vor arde cu bucurie (Lc. 24,32), precum martorii Învierii lui Iisus, aflați în drum spre Emaus. Atunci teologia devine și ea știința „universalului concret”. Adevărul mărturisirii apostolice este, paradoxal, unul subiectiv și universal. Spre deosebire de toate celelalte adevăruri ale istoriei, enunțul „Hristos a înviat” nu suportă proba de laborator; subiectul proclamației noastre este prin definiție irepetabil. Nimic nu este la îndemână: la marginea mormântului gol, Iisus îi spune Mariei: „Nu mă atinge
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Hristos, ei trebuiau să-L mărturisească, precum apostolii, „după Scripturi” (1Cor. 15,3-4). Ieșirea din această aporie nu ar putea surveni, așa cum își imaginează unii teologi contemporani, printr-o magie combinatorică în relație cu versetele, nici prin revendicarea unui adevăr subiectiv, însoțită, în manieră gnostică, de impresionante probe de puritate și viață ascetică individuală. Pretenția de a avea un acces privat, strict privilegiat, la „adevărata” revelație a lui Hristos (i.e. un Hristos care, ca în mărturia generală a apocrifelor sau în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
paradigmele intelectuale pe care le adoptaseră, cei doi teologi alexandrini s-au găsit în imposibilitatea de a picta armonic - extrăgând culorile din vasul unicei lor Scripturi - aceeași icoană a aceluiași Hristos. „Cadrul aperceptiv” ar putea fi considerat aici și „interfața subiectivă” a tradiției pneumatice în care mărturisirea apostolică a lui Hristos ca „Domn și Dumnezeu” i-a oferit Bisericii singura ei rațiune de a fi. Controversele dogmatice consemnate de istoricii ecleziastici timpurii provin, în ultimă instanță, dintr-un „conflict al interpretărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
într-un mod copios discursul epistemologic relativist al sfârșitului de secol XX. Dacă N.R. Hanson a pledat în favoarea recunoașterii imposibilității faptului brut în științele empirice 2, teoria paradigmelor propusă de Thomas Samuel Kuhn (1922-1996)3, va pune accentul pe regimul subiectiv în care funcționează toate discursurile științifice. Legitimarea paradigmelor explicative are loc în interiorul unor comunități academice care nu întrețin o relație de transparență între ele. Orice act de cunoaștere, spune Kuhn, este performat în interiorul unei paradigme, de unde și caracterul său necumulativ
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
precum și înrudirea lor cu poziția hermeneuticii fenomenologice. Ambele curente de gândire „relativistă” pun accentul pe istoricitatea actului de cunoaștere, îndatorată aportului personal al comunității din care autorul unei interpretări face parte. Ele relevă limitele monismului metodologic iluminist, importanța recunoașterii finitudinii subiective a actului de cunoaștere, emergența insistentă a problematicii infinitului și a totalității în orice proiect fundaționalist. Din aceste atitudini reiese un portret al modernității târzii, conștientă de falsul mitografiei intelectuale promovate, nu în puține rânduri, de ideologia iluministă. În cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]