6,881 matches
-
bețivi de pe drum, spunea paramedicul. Nici n-ați crede! Oamenii ăștia ies din cârciumă, cad pe jos și ne sună pe noi. Hugo continua să zacă învăluit în coșmarul lui. Toate gândurile lui conștiente erau concentrate pe silueta micuță și tăcută care se odihnea pe pieptul lui, îndemnându-l pe Theo să se lupte cu indiferent ce boală avea. În timp ce ambulanța alerga în continuare, Hugo își închipuia cum erupția, cu aspect de tapet cu model pufos, se întindea în tăcere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să apeși pe butonul de pe spate. Ceea ce Hugo și făcuse la exact cinci minute după ce desfăcuse jucăria din ambalaj. Dar Theo se pricepea să-i dea drumul la loc bestiei nenorocite. Din fericire, pentru moment animalul părea a fi destul de tăcut. Hugo s-a întors în sufragerie, la Alice. Aceasta stătea pe marginea canapelei, surâzând răbdătoare. Arăta obosită, dar tot încântătoare. Ba chiar mai încântătoare, și-a spus Hugo. Fiindcă motivele pentru care era obosită erau minunate prin ele însele. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de la pământ, dar un cactus vru să îl ia în brațe, strigându-i că îl iubește la nebunie și că nu poate trăi fără el. Urlă sau încercă să urle, dar din gâtlej nu ieși nici un sunet. Poate că urlu tăcut, își spuse nedumerit. O luă din nou la goană, de data aceasta către mare, observând peste umăr cum cactușii se extrag din nisip și încearcă să îl ajungă din urmă, agitând brațe pline cu ace de seringă. Ca într-un
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
un iz fetid, de cloacă prin care viermuiau toate mizeriile bine ascunse ale tuturor nespălaților lumii. Se răsuci pe călcâie și o luă la fugă, în sens invers. De o parte și de cealaltă a aleii, trandafirii roșii îi urmăriră tăcuți deplasarea rapidă. Apoi se închiseră brusc, se ofiliră și căzură la pământ... Bărbatul nu-i observa decât pe cei din fața lui, roșii ca sângele. Sau ca vinul, murmură, în vreme ce alerga din ce în ce mai repede... Unde alergi, domnule, către ce te grăbești așa
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
odată nu s-a simțit atât de singur... Singurătatea la care era osândit, îl înspăimânta. Noaptea e fără sfârșit... încercă să doarmă, dar somnul nu se prindea de dânsul. Se pierdea în gânduri fără șir. Nu mai știa de când stătea tăcut, epuizat de gânduri... pierduse noțiunea timpului. În tăcere e ca și cum te-ai scufunda în tine însuți. Gândul îl purtă la Vasilica... în minte îi veni ochii ei, ochii aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochii cu care dintr-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în cimitirul "Eternitatea”. ... Toamna descfrunzea, din ce în ce, copacii din cimitir. În tăcerea care se lasă repede împrejur, freamătul lor pare a fi glasuri omenești, care povestesc întâmplări dureroase din vremurile de demult... Indiferent de vreme, mai mult singur, tăcut, meditând, Iorgu zi de zi bătea la porțile cimitirului. În grupul de cerșetori, -oameni sărmani-, cu "domiciliul fix" pe băncile de pe aleea principală, care urcă la Biserică, la intrarea în cimitir, avea și el preferații lui. Sunt oameni cuminți... Nu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lui și s-a simțit viu... Era pe la mijlocul toamnei... ... Octombrie era pe sfârșite. Era, după Sf. Cuvioasă Paraschiva. Toamna purta nori albi pe sus, pe un cer frumos și senin, parcă spălat decurând. Iorgu, zi de zi... mai mult singur, tăcut, meditând, se închise ca într-o carapace care îl izola de lume, de epoca pe care o înțelegea tot mai puțin, și, cu care nu avea nimic în comun. Frământările prin care trecea țara, îl îndepărtau încă și mai mult
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de suflete... Ce ți-am făcut... ce ți-am făcut... ” Pe holuri, o lume pestriță, bărbați și femei bătrâni cu chipuri blajine, resemnate... într-o foială molcomă, unii în scaune cu rotile, alții târând un picior sprijiniți în baston, umblă tăcuți, tăcuți ca pământul. Ochii lor blânzi te privesc în tăcere, și prin ei te primesc în universul sufletului lor. Era o chestiune de timp, pentru ei... Iar, timpul nu mai însemna nimic decât așteptare... nu mai avea nici o valoare; timpul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
suflete... Ce ți-am făcut... ce ți-am făcut... ” Pe holuri, o lume pestriță, bărbați și femei bătrâni cu chipuri blajine, resemnate... într-o foială molcomă, unii în scaune cu rotile, alții târând un picior sprijiniți în baston, umblă tăcuți, tăcuți ca pământul. Ochii lor blânzi te privesc în tăcere, și prin ei te primesc în universul sufletului lor. Era o chestiune de timp, pentru ei... Iar, timpul nu mai însemna nimic decât așteptare... nu mai avea nici o valoare; timpul exista
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
O portiță de nuiele, lăsată pe-o parte, străjuită de un salcâm bătrân și scorburos, dădea într-o ogradă năpădită de buruieni și ierburi sălbatice. Din fundul ogrăzii, largi, cu tufe mari de soc și liliac, se ivea căsuța străveche, tăcută, și aproape ascunsă sub streșina lată, cu ferăstruicele ei mici de-o palmă și visatoare ca niște ochi osteniți de gânduri... În spatele ei se înălțau, ocrotitor, câțiva copaci bătrâni de-o seama cu ea. Căsuța albă, cu pereții muruiți proaspăt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
copaci desfrunziți dintre blocuri... Umbrele lor ca niște stafii negre, se clătinau pe luciul lunii de pe alee. Luna strălucea rece undeva, sus... peste blocuri. Uite-i, cum vin spre fereastră... și, luna vine! Își zise el. ... O mulțime de lume tăcută umplea strada fin fața Bisericii... Cotropit de somn și de boală, cuprins ca de moarte, deslușea cu ochii închiși, cu surâsul obosit, cu sufletul numai suspine, visând la moartea care descătușează. - Doamne, Dumnezeule, când voi muri! Trimise el un gând
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de frig și frică. Minutarele ceasului din perete, arătau orele 12.12 minute. Era miezul nopții... Pulbere ești și în pulbere te vei întoarce... De ce ai păcătuit, Adame, de ce?!... își zise Iorgu în gând. Nu mai știa de când stătea, așa, tăcut, epuizat de gânduri... pierduse noțiunea timpului. În tăcere e ca și cum te-ai scufunda în tine însuti. Și gândul îl purtă din nou, la Fata lui, la Vasilica. În minte îi veniră ochii ei, ochii aceia fără seamăn de vii și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-Este prea greu pentru fărâma de minte omenească, pentru a pricepe. e prea greu!.. Crezi, ori nu crezi. nu le poți cuprinde pe amândouă! Își zise el. Afară, pe stradă, se auzi un murmur molcom de oameni. Șiruri, șiruri mergeau tăcuți la Biserică. Clopotele se aud cu dangăt prelung, rar, grav chemând credincioșii la Sfânta înviere. Bărbați, femei, copii și bătrâni au venit la Sf. Sărbătoare. mulți, mulți, ca niciodată de mulți oameni, ocupând toată strada din fața Bisericii din Tătărași, până
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
avea acasă vreo câteva caiete pentru a le completa. Printre întrebări era și aceasta: "ce ai simțit când te-ai sărutat prima oară?" Frusina a coborât la bucătărie și s-a așezat la masă. Era încă îmbujorată la față și tăcută. Tatăl ei o întrebă: - S-a întâmplat ceva? - Nu, tată, am alergat un pic prin livadă, era așa de frumos! - Așa, singură? - Nu, am venit cu George, colegul meu de bancă. Gheorghe simți ceva în glasul ei și faptul că
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
putea să fie pe aceeași lungime de undă cu el, așa cum era cu George. Credea că totul este de moment dar lucrurile se repetau așa încât acel licăr de speranță se dusese. De aceea, cu timpul, deveni foarte închisă și tăcută. Fața ei o trăda de fiecare dată, nu era ca aceea a unei femei care este fericită și înflorește ca un bujor după ce face dragoste cu bărbatul ei. Dimpotrivă, pe zi ce trecea se ofilea, se închidea în ea. Nunta
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra satului) și Zorleni (punctele Fântânele, Grădina I.A.S. și Sediul I.A.S.). În paralel cu cercetările
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la Tăcuta este dreptunghiular în secțiune, ușor rupt la unul din capete, iar la celălalt este prevăzut cu o perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui) și identică cu exemplarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente având decoruri cu striuri vălurite. O parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154. 116. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui. a) La Saivane: pe panta din stânga pârâului, din marginea vestică a satului, s-au descoperit fragmente de vase din secolele V-VI și X-XI. Cercetare Șt. Ciudin, 1950; verificare Gh. Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decoruri cu striuri vălurite. O parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154. 116. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui. a) La Saivane: pe panta din stânga pârâului, din marginea vestică a satului, s-au descoperit fragmente de vase din secolele V-VI și X-XI. Cercetare Șt. Ciudin, 1950; verificare Gh. Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972. Materialul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Filozoful, datată în secolul IX. Descoperită de cetățeanul Gh. Bejenaru, 1976. Ulterior, piesa a fost donată Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Coman 1980c, p. 88, nota 7; Butnariu 1983, p. 169-172 (fig. 1); Teodor 1997c, p. 96. 151. Mircești (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) Vatra satului: în vatra satului s-a descoperit întâmplător (1984) o monedă bizantină, din bronz, însă foarte uzată, slab conservată, fapt ce nu a permis depistarea perioadei de emitere a piesei. Totuși, unele resturi de inscripție indică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Gh. Coman, 1968. Întreg materialul se găsește la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (brăzdar de plug - nr. inv. 8540). Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț, din marginea vestică a satului, s-a găsit un amnar din fier, dreptunghiular în secțiune, rupt la un capăt, iar la celălalt având o perforație cu scopul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1968. Întreg materialul se găsește la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (brăzdar de plug - nr. inv. 8540). Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț, din marginea vestică a satului, s-a găsit un amnar din fier, dreptunghiular în secțiune, rupt la un capăt, iar la celălalt având o perforație cu scopul prinderii. Datat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Sima) H., bănățeancă, frumoasă, blondă cu ochii verzi, inteligență Înclinată spre pozitivism, caracter ferm; Anastasia (Sica) M., basarabeancă, frumoasă, brunetă cu ochi verzi, migdalați, sensibilă, eleganță plină de distincție; Nina M., cea mai frumoasă din grup, o perfecțiune fizică, fire tăcută, retrasă, nevoie de afecțiune; Angela-Elena T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o adevărată splendoare, ochi albaștri, o remarcabilă soprană; Lucia (Lucica) T., frumusețe moldovenească, spirit practic, va nega cu vehemneță, mai târziu, implicarea ei În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a mutat din viața aceasta la 15 noiembrie 1941, având aproximativ etatea de 71 de ani. Eu aveam, pe-atunci, 7 ani și 8 luni. Îl pot descrie fiindcă Îl țin minte destul de bine. Era puțin scund, În tot timpul tăcut și Îngândurat, foarte cumpătat la mâncare și la băutură, extrem de serios, petrecându-și ceasurile libere cu studierea Bibliei (știa carte În bulgărește; la fel și tata). Rămăsese, pe viață, marcat de suferință, deosebit de inteligent și renumit om Înțelept. Cei ce
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]