4,810 matches
-
face navigabil, „"de-l curăție, cu multe sute de oameni, de copaci și de plahii"”. În 1716, la începutul celei de-a treia domnii a lui Mihai Racoviță, este numit mare vistiernic. Acesta îl trimite ca reprezentant al său la tătarii din Bugeac pentru a le solicita ajutorul în lupta cu o garnizoană austriacă staționată în Cetatea Neamțului comandată de căpitanul loren François (Ferencz) Ernau. Marele vistiernic Costantin Costachi, împreună cu alți boieri, a făcut parte din comisia numită de domnitor în vederea
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
facă atunci când tatăl lui Feodor i-a propus. Boris Godunov a consolidat a consolidat și dominația Moscovei asupra Siberiei. Prima pătrundere a rușilor în zonă a fost realizată de Stroganovi, o dinastie de negustori care l-a angajat pe hatmanul tătar Yermak să-i învingă pe tătarii siberieni. Yermak a fost ucis în luptă însă trupele ruse și-au instaurat prezența permanentă în regiune. În politica externă, cea mai importantă acțiune din timpul domniei lui feodor a fost înființarea Patriarhiei. În
Feodor I al Rusiei () [Corola-website/Science/333664_a_334993]
-
a propus. Boris Godunov a consolidat a consolidat și dominația Moscovei asupra Siberiei. Prima pătrundere a rușilor în zonă a fost realizată de Stroganovi, o dinastie de negustori care l-a angajat pe hatmanul tătar Yermak să-i învingă pe tătarii siberieni. Yermak a fost ucis în luptă însă trupele ruse și-au instaurat prezența permanentă în regiune. În politica externă, cea mai importantă acțiune din timpul domniei lui feodor a fost înființarea Patriarhiei. În 1589, mitropolitul Job, un aliat apropiat
Feodor I al Rusiei () [Corola-website/Science/333664_a_334993]
-
nemjlocit asupra sud-estului Moldovei. Se pare că în ultimii ani orașul era condus de un principe autonom, fapt confirmat și prin baterile de monede cu inscripția "Amrallah" (adică amir, emir, duce), fapt nemaiîntâlnit în restul imperiului, până atunci. Către 1369 tătarii nu mai bat monedă aici, și nu mai joacă acea poziție importantă pe care o ocupau anterior. Conform ipotezei monedei bătute la Șehr al-Djedid, reiese că în a doua jumătate a deceniului al șaptelea (anii 1376-79) orașul era independent față de
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
ocupau anterior. Conform ipotezei monedei bătute la Șehr al-Djedid, reiese că în a doua jumătate a deceniului al șaptelea (anii 1376-79) orașul era independent față de hanul Hoardei de Aur, actul de nesupunere bineînțeles că deranja centrul. După asediul comun lituaniano - tătar al Kievului (1369) se pare că au loc niște negocieri între părți. Astfel pentru a-i pedepsi pe nesupuși, hanul dă dreptul lituanienilor de a intra pe pământurile ce-i aparțineau "de jure", însă nu "de facto". Conform unui pasaj
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
pe nesupuși, hanul dă dreptul lituanienilor de a intra pe pământurile ce-i aparțineau "de jure", însă nu "de facto". Conform unui pasaj de Maciej Stryjkowski care a călătorit prin Dobrogea în secolul al XVI-lea, acesta evidențiază faptul că tătarii de acolo spun că strămoșii lor au fost izgoniți din Podolia (se pare că întreaga regiune a Nistrului mijlociu purta numele respectiv în acea perioadă) de lituanieni. Oricare ar fi soarta tătarilor din „Orașul Nou”, convingător este faptul că după
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
secolul al XVI-lea, acesta evidențiază faptul că tătarii de acolo spun că strămoșii lor au fost izgoniți din Podolia (se pare că întreaga regiune a Nistrului mijlociu purta numele respectiv în acea perioadă) de lituanieni. Oricare ar fi soarta tătarilor din „Orașul Nou”, convingător este faptul că după pierderea întâietății din zonă, lituanienii care în 1363 ocupă Podolia (iar în 1369 teritoriile cuprinse între cursurile inferioare ale Nistrului, Prutului și Siretului, asupra cărora pentru scurt timp se răspândește denumirea), în
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
Nistrului, Prutului și Siretului, asupra cărora pentru scurt timp se răspândește denumirea), în persoana fraților Koriatovici în frunte cu Iurg și care la finele aceluiași deceniu ies la mare de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce orașul a fost părăsit de tătari, clădirea principă a citadelei a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Intrarea în clădire fiind dotată cu un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi fost folosit și ca temniță. Palatul pîrcălabului a ars, probabil, în anul 1510, cînd a fost incendiat orașul de către tătari.
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
domnitorul Ioan Vodă cel Viteaz, de refuzul de a plăti tribut și de victoriile obținute de oastea moldovenească, sultanul trimite o armată turco-munteană pentru a intra în Moldova și a-l prinde pe rebel. În același timp, o ceată de tătari urma să treacă Nistrul și să atace dinspre est. Confruntat cu un pericol ce venea din mai multe părți, domnitorul l-a trimis pe omul său de încredere, pârcălabul Ieremia Golia, împreună cu o oaste de 13.000 de călăreți, pentru
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
separate. După înfrângerea în Bătălia de la lacul Cahul (1574) ca urmare a trădării pârcălabului Irimia Golia, domnitorul Ioan Vodă cel Cumplit se retrage cu o parte din oștirea sa la Roșcani, unde oastea moldovenească este atacată de turci și de tătari. După o lungă și eroică rezistență, domnitorul se predă turcilor, primind asigurări că va fi dus în fața sultanului, iar oștenii săi vor fi cruțați. Turcii îl ucid însă pe domnitor, măcelărind oștirea moldovenească în ciuda jurământului făcut. O parte dintre tovarășii
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
al Moldovei. Mezinul Alexandru se usucă pe zi ce trece de dorul Ilincăi, dragostea luând locul dorinței de dreptate în sufletul său. O lună mai târziu, Petru Șchiopul revine cu o oaste de strânsură formată din moldoveni fugari, munteni și tătari, dar este învins în lupta de la Docolina. În timp ce lupta este pe sfârșite, frații Potcoavă și bătrânii tovarăși de arme Petrea Gânj și Pokotilo pornesc în urmărirea trădătorului Irimia Golia. Boierul este prins și urmează a fi decapitat, dar Alexandru îl
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Tătarii bugeaceni sunt un popor turcic puțin numeros, constituit pe teritoriul Bugeacului (sudul Basarabiei), prin amestecarea câtorva triburi turcice nomade, principalul fiind cel nogaic, strămutat de calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
numeros, constituit pe teritoriul Bugeacului (sudul Basarabiei), prin amestecarea câtorva triburi turcice nomade, principalul fiind cel nogaic, strămutat de calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte valuri nomade turcice, cum ar fi cele ale cumanilor și pecenegilor. În Bugeac periodic vedeau tătarii din Crimeea, care cumpărau de la aceștia prizonieri, capturați se presupune mai ales de pe teritoriul principatului Moldovei. În 1569 stepa între gurile
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
calmâcii din Caucaz, care sa așezat de-a lungul secolelor XVI-XVIII (1484-1728) în stepa din sud-estul Basarabiei. De asemenea, înaintea acestor tătari au existat alte valuri nomade turcice, cum ar fi cele ale cumanilor și pecenegilor. În Bugeac periodic vedeau tătarii din Crimeea, care cumpărau de la aceștia prizonieri, capturați se presupune mai ales de pe teritoriul principatului Moldovei. În 1569 stepa între gurile Nistrului și Dunării a fost simbolic recunoscută ca proprietate a nogailor, de către sultanul Suleiman al II-lea. Numele său
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
din Crimeea, care cumpărau de la aceștia prizonieri, capturați se presupune mai ales de pe teritoriul principatului Moldovei. În 1569 stepa între gurile Nistrului și Dunării a fost simbolic recunoscută ca proprietate a nogailor, de către sultanul Suleiman al II-lea. Numele său tătarii bugeaceni l-au primite în Ucraina și Podolia, asupra cărora aceștia la fel descindeau în scopul de jaf și captură de prizonieri în sclavie.
Tătari bugeaceni () [Corola-website/Science/333865_a_335194]
-
tristă: nu are drumuri pietruite, nici poduri, satele sunt frecvent prădate și incendiate de bandele de tâlhari nemți, polonezi și cazaci, în timp ce oamenii trăiesc într-o spaimă continuă. Aflat în calea năvălirilor străine și atacat periodic de turci și de tătari, statul moldovenesc este lipsit de dreptate și ordine, acestea fiind considerate de către beizade Alecu Ruset drept "„daruri cu care Dumnezeu ne va face surpriză într-un veac viitor”". Înapoierea țării nu se datorează numai războaielor și năvălirilor străine, ci și
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Șevki Bektöre, iar în limba engleză se întâlnește de cele mai multe ori transcris sub forma: Shewkiy Bektore sau Shevki Bektore; n. 1888, Kawlaklar, Constanța, Regatul României - d. 18 decembrie 1961, Istanbul, Turcia) a fost un important poet, publicist, profesor și erudit tătar crimeean de origine dobrogeană care a militat pentru educație și pentru cauza etniei tătare. Este autorul primului alfabet arab adaptat la specificul sistemului fonetic tătăresc și al manualelor de limba tătară și turkmenă. Și-a desfășurat activitatea în Crimeea, Daghestan
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
regiunea făcea parte din Regatul României, însă între 1420 și 1878 aparținuse Imperiului Otoman. Părinții lui erau fermieri înstăriți originari din Crimeea. Războiul Ruso-Turc (1768-1774) și Războiul Ruso-Austro-Turc (1787-1792) au dus la anexarea Crimeei de către Rusia determinând valuri succesive de tătari ca la sfârșitul sec. XVIII și în prima jumătate a sec. XIX să își abandoneze proprietățile căutând refugiu în Imperiul Otoman. Unii dintre ei, printre care și părinții lui Șewkiy, se stabilesc în Dobrogea alături de tătarii autohtoni. Însă Războiul Ruso-Turc
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
determinând valuri succesive de tătari ca la sfârșitul sec. XVIII și în prima jumătate a sec. XIX să își abandoneze proprietățile căutând refugiu în Imperiul Otoman. Unii dintre ei, printre care și părinții lui Șewkiy, se stabilesc în Dobrogea alături de tătarii autohtoni. Însă Războiul Ruso-Turc (1877-1878) se încheie cu o nouă victorie a Rusiei care anexează Dobrogea de Nord și o oferă României. Când Șewkiy este în vârstă de vreo 6 ani, tatăl său, care era și învățătorul și conducătorul localității
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
la Sevastopol și Kefe (Caffa sau Feodosia) cu o delegație trimisă de Crucea Roșie având misiunea unui schimb de prizonieri. Acolo află lucruri absolut necunoscute în afara Crimeei înțelegând haosul produs de Revoluția Bolșevică. Tot atunci află că în decembrie 1917 tătarii și-au declarat independența refuzând să recunoască legitimitatea bolșevicilor care apoi, pe 23 februarie 1918, l-au executat și l-au aruncat în mare pe poetul Numan Çelebíğihan, președintele Republicii Crimeea. Ğafer Siydamet, care deținea portofoliul Externelor și al Apărării
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
aruncat în mare pe poetul Numan Çelebíğihan, președintele Republicii Crimeea. Ğafer Siydamet, care deținea portofoliul Externelor și al Apărării, reușise să își salveze viața fugind în Turcia prin Caucaz. În același an , Ğafer Siydamet și un mic grup de patrioți tătari din Istanbul călătoresc în Crimeea la bordul unei nave de război unde se alătură luptei pentru independență. Șewkiy devine membru al Comitetului Național pentru Educație din Crimeea. Până la sfârșitul anului reușește să recruteze din Turcia și să revină în peninsulă
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
este un erou-martir tătar care pe 23 iunie 1978 s-a autoincendiat în Crimeea în semn de protest față de represiunea tătarilor crimeeni. Este un simbol al cauzei națiunii tătare. Musa s-a născut în familia ciobanului Yagya pe 20 februarie 1931, în satul Uzunğî
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
este un erou-martir tătar care pe 23 iunie 1978 s-a autoincendiat în Crimeea în semn de protest față de represiunea tătarilor crimeeni. Este un simbol al cauzei națiunii tătare. Musa s-a născut în familia ciobanului Yagya pe 20 februarie 1931, în satul Uzunğî din regiunea Balaklava, Crimeea. A avut cinci frați și două surori. În 1944 Iosif Stalin îi acuză
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]
-
Este un simbol al cauzei națiunii tătare. Musa s-a născut în familia ciobanului Yagya pe 20 februarie 1931, în satul Uzunğî din regiunea Balaklava, Crimeea. A avut cinci frați și două surori. În 1944 Iosif Stalin îi acuză pe tătarii crimeeni de colaborare cu naziștii și, la fel ca alte mii de tătari, familia lui Musa este scoasă afară din casă, îmbarcată în vagoanele de vite și deportată în Uzbekistan. În exil au trăit în sărăcie. În scurt timp, din cauza
Musa Mamut () [Corola-website/Science/333226_a_334555]