8,991 matches
-
Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva luni mai târziu, se face cunoscut că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acumu să găsescu asigurați cu dobândă plătitoare către spital în două casturi și cari vor urma a fi pururea asigurați de asemenea prin îngrijirea direcției spitalului. c. Din averea pe care răposatul paharnic Gheorghe Romașcu a dănuit-o acestui spitalu prin testamentu său publicat prin Foaea Oficiala No. 26 din anul 1855, urmându a se îndeplini cu sfințenie condițiile cuprinse în acel actu, fiind însă ca pentru luarea în stăpânire a acestei averi este deschisu procesu cu căutarea căruia spitalul își are
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
urmașii moștenitorilor proprietarului moștenitorului târgului Vasluiu a retrage veniturile și fondurile prevedute mai sus la art 2. 3. și 5 desființându în totu acest stabiliment, iar apoi la asemenea caz se va aplica și condiția prevedută de art 9 din testamentu răposatului Romașcu pentru averea ce acesta a dănuit spitalului și care s-a arătat la art 5 litera C de aicea. Art. 7. Administrația ordinară a spitalului va purta numirea de Direcția spitalului Drăghici ce va fi înjghebată de trei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
faptul că în fruntea orașului se afla, în calitate de primar, la început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut la reclădirea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de sârmă, construcții ce afectează spațiul verde necesar unității. Aceeași întrebare stupefiantă se poate pune și pentru vila din flancul clădirii din imagine, ca să nu mai vorbim de imobilul din Strada Andrei Mureșanu donat spitalului de Dr. Mihail Mogoș prin testament și lăsat efectiv în paragină. 10. STAȚIA DE SALVARE VASLUI (AMBULANȚA) Stația de salvare Vaslui a luat ființă odată cu înființarea Secției Sanitare a Sfatului Raional Vaslui în anii 1950-1951, sub conducerea spitalului raional, dispunând în primii ani de o singură
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a fost reprezentată de eleniști, adică de evrei din diasporă care s‑au detașat de lege și de templu. Majoritatea eleniștilor convertiți se vor ghi‑ da după învățăturile evangheliei și mai puțin după anumite prescripții și po‑ runci ale Vechiului Testament. Desigur, se știe că legea veche interzicea ido‑ CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare 19 și mijlocitorul unui nou așezământ. Ca urmare, simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
menire a omului în persoana lui Isus Cristos. Nevă zutul s‑a făcut vizibil în chipul lui Isus Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși să rămână legat de aceasta. Folo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reda într‑o icoană prin calitatea luminozității. Încă din primele rânduri ale bibliei, în cartea Genezei, pomul cunoașterii binelui și răului și pomul vieții, fac parte din limbajul simbolic al bibliei. Acest simbolism este din nou întrebuințat la sfârșitul Noului Testament, în cartea Apocalipsului, unde se spune că pomul vieții se află lângă râul apei vieții și că frunzele lui sunt spre tămăduirea neamurilor. În numeroase icoane este reprezentat și un pom, care poate fi privit ca un simbol al vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în faptul că interpreta‑ rea bibliei a fost doar rareori văzută ca o problemă simplă, cititorii moderni nefiind primii care întâmpină dificultăți în abordarea bibliei. În timpul vieții pământești a lui Cristos, exista o varietate considerabilă cât privește interpre‑ tarea Vechiului Testament în cadrul iudaismului. Oricare ar fi fost interesul pentru înțelesul literal sau istoric al textelor, lui i se adăuga dorința vie de a interpreta însemnătatea textului pentru contemporanii săi. Fenomenul nu era specific doar iudaismului. Încă din sec. al VI‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al botezului. În Gal 4,2156 ș.u., sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a continuat de‑a lungul vieții sale să fie atașat de acest oraș, de arta și de cultura lui. Și‑a petrecut cea mai mare parte a vieții de adult în Roma, fiind angajat al papei. Cu toate acestea prin testament a ce‑ rut să fie îngropat în Florența 1. Tatăl lui Michelangelo, un oficial floren‑ tin pe nume Lodovico Buonarroti, avea legă‑ turi cu familia Medici, aflată pe atunci la guvernare. De timpuriu și‑a trimis copilul în atelierul de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Dona‑ tello, adăugând la acestea, măreția stilului renascentist din secolul al XVI‑lea2. În perioada 1501‑1504, după reîntoarcerea sa la Florența, Michelangelo sculptează magnifica statuie David (care are o înălțime de 5 m și 17 cm). Ero‑ ul Vechiului Testament este prezentat nud, tânăr și suplu, musculos și vioi, privind în abis, de parcă l‑ar cântări din ochi pe dușmanul său Goliat, pe care încă nu 1‑a întâlnit. Intensitatea arzătoare a expresiei faciale a lui David este o trăsătură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
așeză într‑un jilț tras în fața focului să privească flăcările. Auzind de boala bătrânului, Tommaso Cavalieri 22 și sculptorul Diomed Leo‑ ne Leoni 23 au mers să‑l vadă și, în timp ce afară carnavalul cuprinsese întrea‑ ga Romă, Michelangelo își dicta testamentul. Cu limbă de moarte lăsă să‑i scape ultima dorință: Trupul să‑mi fie dus la Florența, măcar mort s‑o mai văd! Către ora cinci, Michelangelo Buonarroti, muri. După înmormântare a fost depus în biserica Santa Croce lângă sarcofagul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a fost reprezentată de eleniști, adică de evrei din diasporă care s‑au detașat de lege și de templu. Majoritatea eleniștilor convertiți se vor ghi‑ da după învățăturile evangheliei și mai puțin după anumite prescripții și po‑ runci ale Vechiului Testament. Desigur, se știe că legea veche interzicea ido‑ CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare 19 și mijlocitorul unui nou așezământ. Ca urmare, simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va caracteriza nu numai gândirea, ci și arta creștină. Acest aspect s‑a făcut simțit de la început în pictura catacombelor: astfel, Noe în corabie prefigurează pe toți creștinii care se vor mântui în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
menire a omului în persoana lui Isus Cristos. Nevă zutul s‑a făcut vizibil în chipul lui Isus Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși să rămână legat de aceasta. Folo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
reda într‑o icoană prin calitatea luminozității. Încă din primele rânduri ale bibliei, în cartea Genezei, pomul cunoașterii binelui și răului și pomul vieții, fac parte din limbajul simbolic al bibliei. Acest simbolism este din nou întrebuințat la sfârșitul Noului Testament, în cartea Apocalipsului, unde se spune că pomul vieții se află lângă râul apei vieții și că frunzele lui sunt spre tămăduirea neamurilor. În numeroase icoane este reprezentat și un pom, care poate fi privit ca un simbol al vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în faptul că interpreta‑ rea bibliei a fost doar rareori văzută ca o problemă simplă, cititorii moderni nefiind primii care întâmpină dificultăți în abordarea bibliei. În timpul vieții pământești a lui Cristos, exista o varietate considerabilă cât privește interpre‑ tarea Vechiului Testament în cadrul iudaismului. Oricare ar fi fost interesul pentru înțelesul literal sau istoric al textelor, lui i se adăuga dorința vie de a interpreta însemnătatea textului pentru contemporanii săi. Fenomenul nu era specific doar iudaismului. Încă din sec. al VI‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al botezului. În Gal 4,2156 ș.u., sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a continuat de‑a lungul vieții sale să fie atașat de acest oraș, de arta și de cultura lui. Și‑a petrecut cea mai mare parte a vieții de adult în Roma, fiind angajat al papei. Cu toate acestea prin testament a ce‑ rut să fie îngropat în Florența 1. Tatăl lui Michelangelo, un oficial floren‑ tin pe nume Lodovico Buonarroti, avea legă‑ turi cu familia Medici, aflată pe atunci la guvernare. De timpuriu și‑a trimis copilul în atelierul de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]